CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 14 MARTIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 14 martie în istoria noastră

14 martie 1837: Apare la Iaşi publicaţia Alăuta românească, prima revistă literară din Moldova.

Alăuta românească a fost un supliment al gazetei Albina românească şi a foste editată până la 1 septembrie 1838, sub redacţia lui Gheorghe Asachi.

1800-1849 – STERE.ro

Aceasta a apărut neregulat, tipărită la Institutul Albinei, cu caractere chirilice.

Asachi nu a publicat decât 3 numere. O nouă serie a revistei a apărut în 1838, prin grija lui Mihail Kogălniceanu, sub redacţia căruia apar 5 numere.

Pe lângă cei doi mari oameni de cultură, la editarea publicației „Alăuta românească” au mai participat Costache Negruzzi, Alecu Donici (sub diverse pseudonime), Manolache Drăghici, Alexandru Hrisoverghi, Ionică Tăutu sau Manolache Manu.

În paginile Alăutei, Kogălniceanu a susţinut teza afirmată de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldavie (1716), conform căreia în spaţiul românesc s-ar fi scris cu litere latine până la Conciliul de la Florența (1439).

Revista a fost suprimată la 1 septembrie 1838. Articolul care a cauzat suprimarea revistei a fost o traducere din limba rusă a articolului „Filosofia vistului”de O. Senkowski, în traducerea lui Kogălniceanu, articol considerat de guvern drept o atingere la adresa politicii ruseşti.

1854: S-a născut Alexandru M. Macedonski, poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român.

Alexandru Macedonski (n.1854 - d.1920), poet şi prozator, dramaturg, publicist român, poza din 1878
Alexandru Macedonski (n.1854 – d.1920), poet şi prozator, dramaturg, publicist român

 

Poezia lui Macedonski este eclectică, avand  elemente împrumutate de la parnasianism, simbolism, sau romantism.

Pînă în 1890 Macedonski a scris poeme ample, de faptură romantică, cu versuri lungi, şi cu un pronunţat caracter satiric, scrie ciclul Nopţilor, caracterizat şi printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopţile al poetului romantic francez Alfred de Musset.

După 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare. În acest an scrie Rondelurile, iar discursul liric este rezultatul unui efort de sinteză şi se bazează pe o metaforă concretă. Poetul renunţă la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie şi muzicalitate.

Tot în aceeași perioadă scrie: Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grădina japonezului, Rondelul cîinilor, Rondelul lucrurilor.

Macedonski e unul dintre puţinii autori români de rondel. Spre sfîrşitul vieţii a scris celebrele cicluri: Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vînturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei şi Rondelurile de porţelan. Cele cinci cicluri au fost publicate în volumul postum Poema Rondelurilor (1927).

1866: A fost adoptată Legea învoielilor agricole.

Corpul ponderator, compus în majoritate zdrobitoare din moșieri, a cerut la 22 ianuarie/3 februarie 1865 guvernului lui Cuza să alcătuiască o lege care să-i garanteze executarea pe calea administrației comunale rurale a contractelor de munci făcute de țărani.

Guvernul Nicolae Crețulescu (2) a alcătuit un proiect de Lege pentru tocmeli de lucrări agricole și pentru executarea lor, pe care l-a înaintat Adunării elective la 7/19 decembrie 1865 pentru aprobare, dar aceasta nu l-a luat în discuție decât după răsturnarea lui Cuza. Acest proiect a fost votat cu mici modificări la 10/22 martie 1866, Corpul ponderator aprobându-l și el la 14/26 martie.

Legea reglementa contractele sau învoielile dintre moșieri și țărani, care aveau ca obiect arendarea unor suprafețe de pământ. Învoiala încheiată între moșier și țăran era transcrisă într-un registru special ținut de către primăria comunei. Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu (11 februarie 1866–10 mai 1866), când s-a instituit execuția silită a tocmelilor agricole. Din momentul transcrierii, contractul devenea autentic și era învestit cu formulă executorie, la simpla cerere a moșierului. Primarul îl punea în executare fără vreo judecată, printr-un sistem care se abătea în mod vădit de la dispozițiile Codului civil și ale Codului de procedură civilă.

1879: S-a născut la Câineni, Vâlcea, pictorița  Cecilia Cuțescu-Storck; (d.9 octombrie 1969, București).

Din 1899 a frecventat Académie Julien din Paris, sub tutela lui Jean Paul Laurens si Benjamin Constant. În acest timp a expus constant în Franța și în România. La Paris lucrările sale au fost acceptate la Salonul de Toamnă, iar în 1906 a avut prima expoziție personală la Galerie Hessèle pe Rue Lafitte.

La București a fost cooptată in gruparea Tinerimea artistică, iar lucrările ei au fost expuse alături de cele ale lui Constantin Brâncuși. După întoarcerea în țară, a devenit tot mai interesată de artele decorative și pictura murală monumentală.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1879-1969-Cecilia-Cutescu-Storck.jpg

În 1916 a devenit profesoară la catedra de Arte Decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. A creat numeroase picturi murale în clădiri publice din București, dintre care cea mai importantă este marea frescă Istoria Negoțului Românesc, (1933) din aula Academiei de Studii Economice.

A reprezentat România la Bienala de la Veneția (1924 și 1928), iar în 1937 a fost aleasă președinta Sindicatului de Arte Frumoase. În 1943 artista a publicat o carte autobiografică intitulată Fresca unei vieți, iar in 1966 volumul a fost întregit și revizuit sub titlul O viață dedicată artei.

1881 (14/26): Parlamentul român votează transformarea României în regat.

Imagini pentru carol I photos

Prinţul Carol I a primit pentru sine şi pentru urmaşii săi titlul de rege al Românei, fiind încoronat la 10/22 mai 1881.În Constituție se specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege, iar România, regat sau monarhie constituțională, Regatul României. Prințul Carol I a primit (pentru sine și pentru urmașii săi) titlul de rege al Românei. El a fost încoronat la 10 mai 1881.

În urma proclamării regatului, țara noastră și-a consolidat poziția pe plan internațional, în special în Europa, dând, în același timp, un impuls mișcării de emancipare națională a românilor de dincolo de Munții Carpați.

1885: S-a născut scriitorul Constantin I. Gane, autorul lucrării “Trecute vieţi de doamne şi domniţe” (m. 1962)

1887: A murit Carol Popp Szathmary, pictor, fotograf, grafician, cartograf, heraldist şi litograf, considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa).

Carol Szathmari - Monoskop

A fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I şi  unul dintre primii fotografi de război (a realizat un reportaj fotografic în timpul Războiului Crimeii).

A participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români (n. 1812). NOTĂ: Unele surse dau moartea sa la 3.VI.1887, iar altele la 3.VII.1887; (n. 1812).

La 13 – 14 martie 1892 are loc Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care definitivează textul Memorandumului, redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu.

1895: Regele Carol I al României inaugurează Palatul Fundaţiei Universitare „Carol I”.

Într-o scrisoare adresată Președintelui Consiliului de Miniștri la 3 mai 1891 – document care poate fi considerat un adevărat act de întemeiere – Regele Carol I își declara „dorința de a înființa un așezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultățile din țară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă”, ca instituție de stat, sub administrația Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice.

Clădirea a fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau, autor al Palatului CEC și al vechiului Palat Regal. Lucrările, începute în 1891, au fost finalizate în 1893.

Biblioteca a fost dotată inițial cu 3.400 volume, în marea lor majoritate dăruite de Regele Carol I și Regina Elisabeta.

Edificiul a devenit, la 12 iulie 1948, instituţie de stat numită Biblioteca Centrală Universitară.

După evenimentele din decembrie 1989, când construcţia a fost avariată şi un important fond de carte a fost distrus, biblioteca a fost reconstruită şi dată în folosinţă în decembrie 2001.  

1897, 14/27: S-a născut la București,medicul Ionel S. Pavel, fondator şi director (1948-1967) al Centrului de Asistenţă a Diabeticilor din Bucureşti, unul dintre iniţiatorii studiilor sistematice de hepatologie şi diabetologie clinică în România.

În 1939 a inițiat Registrul de Diabet. În 1944 a publicat monografia Le Diabète, prima de acest gen din România și printre puținele publicate în lume, pentru care a primit în 1946 premiul Academiei de Știință de la Paris. În 1941, a înființat, la Spitalul Cantacuzino, Centrul antidiabetic care ulterior s-a transformat în Clinica de diabet. A fost membru (din 1976) al Academiei de Medicină din Franța, membru titular (din 1976) al Academiei Române. 

1908:  S-a născut fizicianul Şerban (Florentin) Ţiţeica, întemeietorul şcolii româneşti de fizică teoretică.

Imagini pentru serban titeica photos

A studiat, cu precădere, termodinamica, mecanica cuantică şi fizica atomică. A fost membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte (1963-1985) şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte (1975-1976) al acestui for, fiul matematicianului Gheorghe Ţiţeica (m. 1985).

NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii sale exclusiv stilul nou – 27 martie 1908 şi ca an al morţii 1986.

1919: S-a născut la București, scriitorul, diplomatul și omul politic român Alexandru Paleologu; (m. 1 septembrie 2005, București).

A studiat la Universitatea București, unde a fost licențiat al Facultății de Drept. În 1944, a devenit referent la Comisia Română de Aplicare a Armistițiului, iar între 1946–1948 a fost atașat de legație la Ministerul Afacerilor Externe al României, dar a fost dat afară din diplomație de către Ana Pauker.

 În 1959 a fost arestat în lotul Noica-Pillat, alături de alți 22 de intelectuali de prestigiu, anchetați și condamnați pentru motivul „uneltire contra regimului comunist”, fiind, la rândul său, condamnat la 14 ani de muncă silnică, cu confiscarea averii și 7 ani degradare civică și grațiat în 1964.

Imagini pentru Alexandru Paleologu, scriitor

După revoluția română din 1989, a fost numit Ambasador al României în Franța, începând cu 31 decembrie 1989, și demis în iunie 1990 din cauză că simpatiza cu „golanii” din Piața Universității (numindu-se chiar „ambasadorul golanilor”), cât și din cauza vederilor sale monarhiste.

A fost membru al Partidului Alianței Civice, fiind ales senator. A publicat cărți de eseuri și critică literară: Spiritul și litera: încercări de pseudocriticăBunul-simț ca paradoxAlchimia existențeiMinunatele amintiri ale unui ambasador al golanilorInterlocuțiuniMoștenirea creștină a EuropeiAmicus Plato sau… Despărțirea de Noica.

În 2000 a primit Premiul de Excelență în Cultură Română.

1920: S-a născut la Vrăniuț, Caraș-Severin, poetul și prozator ul român Pavel Bellu;(d. 9 ianuarie 1988, Cluj-Napoca).

A urmat Facultatea de Filosofie și Litere (1945–1948), în 1975, și a devenit Doctor în Filosofie cu teza Tragicul senin. A lucrat ca profesor de psihologie, logică și literatură română în licee clujene, secretar literar la Teatrul Național din Cluj, economist, director al filialei Fondului Plastic din Cluj. A făcut parte din redacțiile revistelor Luceafărul (Timișoara), TinerețeaGenerația de mâine (Oravița) și a colaborat la Colț de țarăFrunceaFăcliaVestulVremeaUniversul literarRomânia de mâineOrizontSteauaTribuna. A debutat la 16 ani, cu poezia Un trandafir, în revista școlară Luceafărul (Timișoara), iar editorial cu volumul de versuri Candelabre albastre, în 1936. Alte scrieri: Flori de piatrăElogiul simplitățiiBlaga în marea trecereArhitectura gânduluiFocul receLebăda solară.

1924: S-a născut la Brașov, geologul Marcian Bleahu, speolog, geograf, scriitor și politician; d.30 iulie 2019, București.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1924-2019-Marcian-Bleahu.jpg

A absolvit, în 1949, Facultatea de Științe (Secțiile de Științele naturii și Geografie) din cadrul Universității București, în 1974 a obținut doctoratul cu o teză despre geologia și morfologia carstului și a peșterilor, la Universitatea din Cluj.

Cunoscut pentru contribuțiile sale științifice la dezvoltarea teoriilor tectonicii globale (cu aplicații în studiul geologiei Carpaților), pentru pionieratul și dezvoltarea speologiei dar și pentru popularizarea științei și a ecologiei în România, Marcian Bleahu a fost una dintre cele mai importante personalități științifice din a doua jumătate a secolului XX din România. A scris 41 de cărți și 126 de lucrări științifice de specialitate, peste 400 de articole cu diferite subiecte. A fost conferențiar cu peste 500 de apariții publice, inclusiv la radio și televiziune, un pionier al utilizării multimedia în cadrul conferințelor.

1928: S-a născut la București, compozitorul, solistul și dirijorul, Petre Mihăescu,membru din 1971 al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Romania; (d.17 august 2011, București).Compozitor, solist și dirijor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Romania (din 1971). A învățat la Academia Regală de Muzică cu profesorii Mihail Jora, Ion Ungureanu.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1928-2011-Petre-Mihaescu.jpg

Directorul celebrului Friederichstadt Palast din Germania l-a numit „Kopf electronic” (cap electonic) pentru măiestria cu care își conducea colectivul artistic. De-a lungul timpului, a compus peste 100 de piese, majoritatea fiind catalogate ca șlagăre ale vremii. O viață compozitor, dirijor și director la Teatrul „Constantin Tănase”, a fost de asemenea și un bun instrumentist excelând la saxofon și clarinet.

A fost căsătorit pentru scurt timp cu cântăreața Lucky Marinescu, și apoi timp de 50 de ani cu Ioana Mihăescu.

1929: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova), actorul de teatru, radio, televiziune şi film, Iurie Darie ; (d.9 noiembrie 2012, București).

Dotat cu talent la desen, dar având și reale însușiri pentru scenă, a dat examen atât la Institutul de Arte Plastice, cât și la cel de Artă Teatrală și Cinematografică, reușind la ambele, dar alegându-l pe cel din urmă, pe care l-a absolvit în 1952.

În cinematografie a debutat în 1953, în Nepoții gornistului, în regia lui Dinu Negreanu, iar în 1969, a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria Brigada Diverse.

Imagini pentru iurie darie photos

A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producții cinematografice, printre care Băieții noștriS-a furat o bombăVacanță la mareDragoste la zero gradeAtunci i-am codamnat pe toți la moarteFrații JderiÎn fiecare zi mi-e dor de tineOglindaPunctul zeroTriunghiul morții. La Teatrul de Comedie, unde a jucat în spectacole de referință: Troilus și CressidaUmbraPălăriaPatru pe o canapea și valetul și multe altele.

A fost decorat în 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios.

1930: S-a născut medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca; unul din marile nume din istoria chirurgiei româneşti, care a rezolvat un număr foarte mare de cazuri (aproape 50.000), inclusiv în chirurgia plastică pediatrică (fără să fie chirurg plastic) şi în domeniul malformaţiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformaţiei.

Unele dintre operaţiile pe care le-a efectuat au constituit premiere mondiale (m. 2011)

1931: S-a născut la Cernăuți,Aurel Giurumia, actor român de teatru și film (d. 30 martie 2004, București).

A absolvit în 1954 Institutul de Teatru din Cluj. A jucat întâi la Teatrul Național Cluj, unde a interpretat, roluri în peste 50 de piese, majoritatea în regia lui Victor Ion Popa și Constantin Anatol, după care, din 1968, la Teatrul de Comedie din București, unde a jucat până în 1989. Aici a interpretat roluri de neuitat în Cher Antoine de Jean Anouilh, Mutter Courage de Bertolt Brecht, Jocul dragostei și al întâmplării de Marivaux, Livada de vișini de A.P. Cehov, Concurs de frumusețe de Tudor Popescu. Ultimul său rol la Comedie a fost Chenneviette din Scaiul de Feydeau, în 1989. Sinceritatea interpretării, umorul inconfundabil, directețea replicii și farmecul bonom l-au făcut să realizeze roluri memorabile în lung-metraje și seriale tv, în Alo?… ati gresit numarul!Doi băieți ca pâinea caldăPirațiidin PacificGloria nu cântăEu, tu și OvidiuTotul despre fotbalSaltimbanciiVara sentimentalăMușatiniiToatepânzele sus.

1940: S-a născut la București, Luminița Cazacu, regizoare și scenografă de film de animație.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1940-2011-Luminita-Cazacu.jpg

A absolvit Facultatea de Arte Plastice și Institutul de Arte Frumoase, Secția Muzeologie. În 1971, a obținut premiul Leul de argint la Festivalul de film de la Veneția pentru filmul de debut Bună dimineața, Poveste, iar în 1984, la Tomar (Portugalia), premiul special al juriului la Festivalul internațional de film pentru copii. De asemenea, a obținut și numeroase premii naționale, printre care Premiul UCR pentru film de lungmetraj de animație pentru Călătoriile lui Pin-Pin. A făcut parte din diverse jurii și a fost redactor la reviste pentru copii, revista Mihaela a lui Nell Cobar fiind una dintre ele, a realizat cărți de colorat, a pictat. Filme: După-amiezele PenelopeiCondiția PenelopeiPenelopa si Scufita RosieAventurile lui Pin-Pin.

1942: S-a născut în Basarabia, la Vladimirești, Sângerei, compozitorul și interpretul de muzică ușoară din R.Moldova, Mihai Dolgan ; (16 martie 2008, Chișinău).

Mihai Dolgan: „Cântă un Artist” - Omagiul Flacăra Film adus legendarului  compozitor - YouTube

 În 1949 a fost deportat cu părinții în Siberia, unde a fost încarcerat în GULAG. Revenit în țară, a lucrat ca acordeonist la Casa de cultură din Sângerei.

A fost fondatorul renumitei formații  Noroc (1967). A lucrat la diverse filarmonici din Rusia. Din 1974 a fost conducătorul formației Contemporanul, unde s-au lansat majoritatea talentelor – interpreți vocali și instrumentali din Moldova.

1945: Armata română a declanșat operațiunile de luptă pentru eliberarea orașului Banska Bystrica (Cehoslovacia).Trupele Armatei 4, după lupte grele de zi și de noapte și cu pierderi importante, în strânsă legătură cu trupele aliate, au cucerit zona industrială dintre Brezno și Banská Bystrica. Cu toată apărarea îndârjită a inamicului, zeci de fabrici și mult material brut pentru industria grea au rămas în mâinile trupelor noastre. Această fază a operației a fost terminată prin cucerirea de către armatele aliate, în strânsă legătură cu trupele Armatei 4, a importantului oraș și nod de comunicații Banská Bystrica” (Generalul Nicolae Dăscălescu, comandantul Armatei 4 române). Luptele au fost încheiate la 25 martie.

1946: S-a născut Carmen Galin, actriță româncă de teatru și film; (d. 13 martie 2020.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1967, ca șefă de promoție, fiind studenta profesorilor Sanda Manu, Ion Cojar, Dinu Negreanu și Mihai Mereuță. 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1946-2020-Carmen-Galin.jpg

A fost căsătorită cu regizorul Dan Pița. A jucat pe scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul Național din Cluj-Napoca, Teatrul Mic, Teatrului Național din București, retrăgându-se din activitate și din viața publică în anul 1995. A fost asistent universitar la IATC (1981–1997). S-a dedicat apoi acțiunilor umanitare. A jucat memorabil în filme ca: Drum în penumbrăIlustrate cu flori de câmpPremieraMere roșiiIarna bobocilorOra zeroBietul IoanideSaltimbanciiAna și „hoțul”Faleze de nisipTrenul din zori nu mai oprește aici. A fost distinsă cu Premiul pentru interpretare feminină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele Saltimbancii și Ana și hoțul, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria D, „Arta Spectacolului” (2004).

1955: S-a născut la Jucu de Jos, Cluj,poeta și eseista Marta Petreu.S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde a fost profesoară de istoria filosofiei românești.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1955-Marta-Petreu.jpg

Este redactor-șef (din 1990) al revistei Apostrof, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. A scris romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului și poezie: Aduceți verbeleLoc psihicCartea mînieiApocalipsadupă MartaScara lui Iacob. A publicat numeroase eseuri, lucrări de istoria filosofiei, etc.

1962: Au început lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, creat la 20 decembrie1961, ca urmare a Rezoluției celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 1983, Conferința pentru dezarmare). La lucrări a participat și România.

1965: A murit inginerul Dimitrie Leonida, unul dintre pionierii electrificării României; (n. 1883).A studiat  electricitatea la Politehnica din Charlottenburg in Germania.
În anul IV va concepe proiectul „Metropolitanului din București„, cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret , fiind printre cei dintâi care au propus construirea unei rețele de metrou în București, iar proiectul sau de diplomă va avea ca tema „Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz.”.

Imagini pentru Dimitrie Leonida, photos

A proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti, a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960).

A fost membru al „American Institute of Electrical Engineers“ (1920), membru al „American Associations for the Advencement of Science“ (1920); membru al Royal Society of Arts din Londra (1935) și membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935.
Este laureat al Premiului de Stat clasa I și titlul de Laureat la Premiului de Stat pentru întreaga sa activitate științifică didactică și pentru pregătirea de cadre în domeniul energetic (1954). În anul 1961 i s-a oferit Ordinul Muncii clasa I.
Numele său este purtat de mai multe instituții de învățământ din București, Iași, Constanța, Oradea și Petroșani, de străzi din mai multe localități, de cel mai important Muzeu Tehnic din România și de o stație de metrou din București.

De asemenea a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof.ing. D. Leonida” şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928).

1966: A avut loc premiera filmului Răscoala, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Mircea Mureșan(în distribuţie: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Ion Besoiu, Emil Botta).

În acelaşi an, filmului i s-a decernat premiul pentru „Opera prima”, la Festivalul de la Cannes.

1989: A murit Dumitru Floarea-Rariște, scriitor și traducător român (n. 1914).

1990: După căderea regimului comunist din România, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) – organism provizoriu de conducere înființat după căderea regimului comunist – a votat legea electorală în baza căreia aveau să se desfășoare primele alegeri parlamentare și prezidențiale din România postcomunistă, la 20 mai 1990. Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României cuprindea în același text legislativ atât alegerile prezidențiale, cât și pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974.

1990: S-a constituit Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică.

Prin sentinţa civilă 1182 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti s-a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a Societăţii Române de Criminologie şi Criminalistică, în acelaşi an, SRCC devenind membru al Societăţii Internaţionale de Criminologie

Instituţia are  un rol important în cunoaşterea fenomenului criminalităţii din România, prin elaborarea unor studii specifice de diagnoză şi prognoză.  

1992: La Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului a avut loc ceremonia reînhumării rămășițelor pământești ale lui Nicolae Titulescu, respectându-se dorința testamentară a marelui om politic și diplomat român (decedat în Franța) de a fi îngropat la Brașov.

Imagini pentru titulescu photos

1995: A murit istoricul  literar român Gheorghe Hrimiuc-Toporaș; (n. 1947).

1999: A încetat din viață la Rindge, Cheshire County, New Hampshire, SUA,istoricul canadian de origine română, George Richard Ursul (n.11 octombrie 1937, Hamilton, Canada).Era fiu al unei familii de preoți români ortodocși din Bucovina, care a emigrat în America la începutul secolului. A fost vice-consul onorific al României în SUA și profesor de istorie la Emerson College din Boston, Massachusetts, SUA.

2000: A murit istoricul român Nicolae Minei; (n. 1922).

2005: A murit Vasile Spătărelu, compozitor și profesor român (n. 1938).

2012: A murit istoricul Şerban Rădulescu-Zoner, fost deţinut politic între anii 1959 şi 1962, deputat în două legislaturi (1992-2000) în Parlamentul României, fost preşedinte al Alianţei Civice (martie 2001 – noiembrie 2006); (n. 1929).

SERBAN RADULESCU ZONER - BARBU PITIGOI - ION DIACONESCU | AGERPRES •  Actualizează lumea.

 2017: A murit cântăreaţa de muzică populară românească Ileana Ciuculete; (n. 1952).

Imagini pentru ileana ciuculete biografie

 

2019: A decedat medicul George Litarczek, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, cetățean român și american; (n.22 decembrie 1925 la Boston, SUA, unde părinții săi beneficiau de o bursă Rockefeller, a ajuns în România în 1927).

A încetat din viață profesorul George Litarczek | Ro Health Review

Părinții săi, prof. agr. Gheorghe Litarczek și Stella, au fost medici la clinica medicală Colentina București.

Inginerul Carol Litarczek, bunicul lui George, a fost creatorul și directorul primei centrale electrice din Craiova, inginer șef al orașului Craiova și al județului Dolj, director și constructor al societății de tramvaie din Iași.

Tânărul George Litarczek, urmat cursurile Facultății de Medicină din cadrul IMF București (1944-1950), după care a obținut titlul de Doctor în Medicină (1973) și a urmat specializări OMS în Anglia, Germania, Olanda și Austria.

A pus bazele experimentale și teoretice, alături de profesorul Dan Setlacec, în specialități medicale de anestezie și reechilibrare hidroelectrolitică, a pus la punct metoda hipotermiei folosită în intervențiile pe cord deschis și a format la Spitalul Fundeni o școală de anestezie și terapie intensivă de înaltă clasă. A fost înhumat în data de 16 martie, la Cimitirul Evanghelic-Luteran din Bucureşti.

2020: Pandemia de coronavirus – Președintele Klaus Iohannis anunță că România va intra în stare de urgență începând cu data de de luni, 16 martie.Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/03/14/o-istorie-a-zilei-de-14-martie-video/


CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Benedict din Nursia

Sfantul Benedict s-a nascut in Nursia, o provincie a Italiei, in anul 480 dupa Hristos, din parinti slaviti si foarte bogati. 

Se retrage intr-un munte stancos unde va ramâne într-o pestera timp de peste trei ani.

Sfantul  avea duhul inainte vederii, al vindecarilor, al scoaterii demonilor, al invierii mortilor; el se infatisa unora la mari distante pe fata; iar altora le aparea in vis.

Odata Sfantul Benedict a vazut cu duhul ca paharul cu vin care i se pusese inainte este otravit. Cand l-a insemnat deasupra cu semnul sfintei cruci, paharul s-a spart in bucăți.

A intemeiat douasprezece mănăstiri, în care a asezat câte doisprezece monahi in fiecare.

A intemeiat rânduiala monahală a Benedictinilor, ordin care exista si astazi in Biserica Romano-Catolica.

Cuviosul Benedict și-a profețit sfârsitul cu sase zile inainte de a muri – a poruncit sa i se deschidă groapa, a chemat obștea și după ce a sfătuit-o și-a dat sufletul in mâinile lui Dumnezeu.

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Humanitas, Bucureșt, 2008.
  4. http://www.worldwideromania.com;
  5. Wikipedia.ro;
  6. mediafax.ro;
  7. Istoria md.
  8. http://www.rador.ro/2019/03/14/calendarul-evenimentelor
  9. Cinemagia.ro.

14/03/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Moțiunea adunării zemstvei din județul Soroca din 13 martie 1918 privind unirea B asarabiei cu Țara Mamă- România

Soroca-22 - Locals

Moțiunea adunării zemstvei din județul Soroca din 13 martie 1918, prin care se declara Unirea Basarabiei cu Regatul României.

  1. Adunarea generală a zemstvei din districtul Soroca, născută din alegerile regionale din decembrie 1917, fiind convocată pentru astăzi 13 martie 1918, spre a-și alege președintele, a vota bugetele și a lua măsurile necesare bunului mers al administrației și vieții economice din această regiune; după ce și-a ales președintele și înainte de orice altă lucrare, a discutat, împreună cu micii și marii proprietari ai districtului, cu membrii comunei Soroca, cu membrii clerului, cum membrii învățământului și cu toți cetățenii, care au fost prezenți și au votat în unanimitate următoarea moțiune:

Poporul Moldovenesc înființat de aproape 20 veacuri de către străbunii romani și deosebit apoi între Nistru și Prut de frații săi, rezemat pe principiile mari revoluții a popoarelor fostului mare Imperiu al tuturor Rușilor, care odată cu libertatea și egalitatea tuturor indivizilor în fața legilor, a proclamat în primul rând: libertatea naționalităților de a dispune singure de soarta și așezămintele lor prezente și viitoare, a proclamat în ziua de 2 decembrie 1917 Basarabia ca Republica Moldovenească independentă și de sine stătătoare.

Ținând seama că viața și propășirea economică și culturală a unui popor este în raport direct cu forța vie și aptitudinile, cu care Dumnezeu le-a hărăzit, că în unire stă puterea și că unde-s doi puterea crește;

Ținând seama că în timpul de 19 veacuri, Basarabia a fost întotdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului, și că soarta ei a fost de-a pururea legată de aceea a Principatelor dunărene, cu care a îndurat aceleași suferințe, gustând aceleași bucurii și având aceleași nevoi;

Ținând seama că în anul 1812 în urma sângeroaselor frământări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost multă, fără consimțământul iei, de la trunchiul politic și etnografic al națiunei sale de origine;

Ținând seama de înălțătoarea pildă dată de tânărul Regat al României în scurtul timp de când a fost recunoscut ca Stat independent, atrăgându-și prin muncă, prin ordine, admirațiunea și iubirea tuturor popoarelor din lume, și chiar respectul dușmanului comun.

Proclamă astăzi în mod solemn și în fața lui Dumnezeu și a întregii omeniri, că declarăm unirea Basarabiei cu Regatul României, sub al cărui regim constituțional și sub ocrotirea legilor căruia de monarhie democratică, vedem siguranța existenței noastre naționale și propășirea economică și culturală.

Facem apel la Sfatul Țării și la toate adunările constituante din întreaga Basarabie, de la Hotin până la Ismail să se unească prin votul lor la moțiunea noastră și să trimită delegațiuni cu reprezentanți din toate adunările regionale și proprietare pentru a depune la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament și credință către Regele Ferdinand I-iu, Rege al tuturor Românilor.

Alegem ca delegați pe domnii: Mija, Rusu, Secară, Coșciug, Ganea, Topală, Soltuz, Meleghi, Bondac, Butmi de Catzman, Hergiu, Stefanov, Kaisan, Braunstein, Varlan, Vizitiu, Bersan, Cernauțan, Grosul și Protopopul Kotujinski.

Primarul orașului Soroca, Soltuz; Vasile Bârcă, N. V. Krușevan, B. Roitman, V. Stroescu, G. Cârlan, C. Hârjeu, F. V. Rusu, Preotul Vasile Bulancea, Teodor Caceanu, Teodor Stefanovici, Indescifrabil, Președintele Dumei orașului Soroca Safonof. Învățători: Victor Caisân, A. Roitman, Stefan Maluda, Indescifrabil, I. Titerman, P. N. Rusnac, Naum Kitroser, Ioan Chistruga, A. I. Bronștein, I. Vaisman, Ivan Bulat, E. Treffort (d-na), Hârjeu Caterinici (d-na), N. Hârjeu Csețiac (d-na), E. Meleghi-Cuzminschi (d-na), I. Bandac, I. Rusu, H. Coșciug, Zustucherman, Toader Melniciuc, C. Hais, Ignatie D. Afanasie, N. Sokirca, P. Rusu, L. I. Fainstein, Eugeniu, Gramă, M. Grajdean, G. Solonovki, A. Glușchevici Ivan, Vas. Rusu, A. Godzevici, I. Cust, I. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N. I. Cazacu, Afanasie Sih. Bradovschi, Preotul Filip Uatu, Învățător Ion Iorga, V. Bozdarevici, D. S. Pisarevski, Simion Lozovan, N. Coandă, Stefan Cocerva, Altăr indescifrabil, O. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, I. Stahi, I. Cujuhar, L. Țurcan, T. Botezat, N. I. Cioban, procuror Kiersnovski, N. Mahu, I. A. Cantiș, M. S. Caiuc, D. I. Botnar, Alexie Moldovan, Iulian A. Talmațki, Leon Cărbun, An. Popovsky, L. Vârtej, E. Nicu, C. Beleavski, C. Stefana, V. Murafa, indescifrabil, D. Gropa, Popovsky, M. A. Baron, I. Petrușcă, Cuțuleac, T. Bejan, G. Morozov, D. Godzinski, Ivan Arhip, I. Neamțu, Filip Miha, Comisarul ținutului Soroca Săcară, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, Preotul Nicanormurafa, Teodosie Spiridonovici Javmir, Teodosie Bârcă, Ivan Zaharievici Popovski, Hristofor Dăncilă, I. Bârcă, Sergie Chirtoca, Petre Rotar, N. Pleșcov, Ivan Ivanovici Tepirovan, Anton Beliovski, Iv. Popovski, N. de Pleșcov, indescifrabil, Nicolae Prodan, N. Cantemir, Emilian Herț, P. Ianevski, Feig Voloh, Locotenent Leon Acsentovici, Mihail Popa, D. Meleghi, Nicolae Schimonovici, Mihail Bohasevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axentovici, I. Pommer, Leon Coșciug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timoftei P. Botezat, I. Voloh, indescifrabil, I. Arventiev, Dimitriu Afon, A. Gușchevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M. S. Romasc, Justin Nicolaevici Nacu, indescifrabil, T. Antonovici, Emilian Filipovici Negruș, Pavel Dalmațchi, Teodor Petru Cocervă, Ivan Petru Cocervă, iar pentru cei neștiutori de carte și pentru sine au semnat:

Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatievici Harcenco, M. Perveacova, Ivan Druță, Eftimie Eftimievici, indescifrabil, Andrei Aristarhovici Sârb, Teodor Luchici Damaschievici, Mihail Pânzar, Ivan Crâjanovski, Ivan Profirevici Coșciug.(http://centenarulromaniei.ro/motiunea-adunarii-zemstvei-din-judetul-soroca-din-13-martie-1918).

14/03/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | Lasă un comentariu

Continuă maghiarizarea românilor din Ardeal

1359721843Pr Tohanean Intorsura Buzaului 03

Părintele protopop de Covasna Florin Tohănean, declara într-un interviu acordat publicației https://www.cotidianul.ro :
“Aici, dacă nu ştii ungureşte, ori înveţi, ori pleci! Şi să fie foarte clar: dacă în 1918 aveam conducătorii de azi, la această oră vorbeam toţi ungureşte. Marea Unire n-ar mai fi existat!”

După 1990 a fost reluată maghiarizarea românilor din Ardeal!


S-a ajuns ca, în inima ţării, limba română să se mai vorbească doar în biserică
Vor să părăsim zona. Sunt parohii în protopopiatul nostru, sate în care găsim câte două biserici româneşti. Şi mai sunt câte 10-15 suflete care se declară că sunt români. Ceilalţi sunt români de sânge, botezaţi ortodocşi, dar care zic ”dom’le, suntem unguri!”. Ce să mai zici?

Dar să vedeţi în partea Baraoltului, încolo, Aita Mare, Aita Medie. Am slujit acolo în biserică împreună cu preotul şi cu episcopul, şi când am mers la masa de după slujbă, am rămas trăsnit: românii de la masă vorbeau ungureşte între ei. Şi i-am întrebat: „Băi, fraţilor, voi ce sunteţi? Români! Păi de ce vorbiţi ungureşte? Păi în casă vorbim ungureşte, numai la biserică vorbim româneşte”. Mi-am făcut cruce, da!

În Harghita şi Covasna s-a cam retrocedat tot mai puţin pământurile Bisericii Ortodoxe Române…
E o problemă încă nerezolvată. S-a încălcat legea agrară, ei au retrocedat toate suprafeţele expropriate de România înainte de 1945. Dacă cineva ar fi curios să studieze un pic legea actuală, aşa cum e ea, cu imperfecţiunile ei, va vedea că „nu face obiectul retrocedării nicio palmă de pământ care a fost expropriată înainte de 1945”, or, ei şi-au refăcut tot ce au avut înainte de acel an, deşi se plătiseră atunci şi despăgubiri.

Ni se spune că nu mai există teren de retrocedat, în condiţiile în care Biserica noastră – în Covasna vorbesc, aici unde sunt în cunoştinţă de cauză – mai are peste 700 de hectare de teren arabil neretrocedat şi peste 300 de hectare de pădure.

La nivel judeţean se încearcă „ştergerea urmelor”.
Eu m-am preoţit mai târziu oleacă, aşa pe la 38 de ani, fiind iniţial inginer agronom. Episcopul m-a împuternicit să mă ocup de problema asta a pământurilor. Am găsit hărţi, schiţe cadastrale de la reforma agrară, procese-verbale de împroprietărire. I-am luat un pic pe nepregătite, iar când s-au „trezit” le-au făcut dispărute. Nu se mai găsesc acum, dar mi-am făcut copii, cât am putut să fac… Nu sunt chiar aşa de nevinovaţi, acţionează în perfectă cunoştinţă de cauză.


Autoritatea statului în zonă e aproape de cota zero. Chiar şi acolo unde mai sunt români, statul nu şi-a manifestat în niciun moment interesul – culmea – să-şi apere proprietăţile lui! Practic ştiţi ce se întâmplă? Terenurile care au fost ale Bisericii Ortodoxe n-au fost în proprietate nudă, au fost majoritatea date sub titlu de folosinţă. A rămas statul proprietar, Biserica având drept de folosinţă. Eh, acum când s-a retrocedat, practic s-a retrocedat proprietatea statului. Am fost pe la Procuratură, pe la Preşedinţie, pe la ministere, pe unde am crezut eu de cuviinţă să-i înştiinţez. Nici măcar nu s-au obosit să-mi răspundă, darămite să mai ia şi măsuri! Nu i-a interesat şi nu-i interesează nici acuma.

S-au succedat destule guverne, de diverse „coloraturi”, şi mai toate au jucat ceardaşul cu UDMR. Care să fie motivul?
Până anul acesta – şi vorbesc în nume personal, îmi exprim convingerile mele – s-au supus toţi unui şantaj ordinar, scuzaţi-mi expresia. Aveau nevoie de udemerişti pentru a se menţine la putere cu orice preţ. N-au ţinut seama de mamă, de tată… doar puterea! Pur şi simplu nu le-a păsat. Dar nici măcar acum, existând această „circumstanţă atenuantă”, nu se întâmplă nimic. Ăştia (USL care au vrut sa bata palma in miez de noapte sa “coabiteze” cu UDMR)nu mai au nevoie de unguri la putere şi nu-i înţeleg de ce nu fac nimic. Am crezut că se va „mişca” câte ceva, dar nimic, nimic, nimic, sub nicio formă. De-aia sunt aşa obraznici, pentru că se cred intangibili. Şi ştiţi de ce se cred intangibili? Pentru că ei nu recunosc legile statului românesc, legi care oricum nu se aplică. Asta-i concluzia mea. Nici nu le pasă, domnule!

Ce-nseamnă să-ţi duci crucea de român în teritoriul pe care-l denumim generic HarCov?
Vedeţi, toată lumea se foloseşte de sintagma asta, ”românii minoritari”. Noi nu ne considerăm şi nu ne simţim minoritari pentru un simplu motiv: în ţara ta nu poţi să fii minoritar! Suntem inferiori numeric, suntem mai puţini – suntem cam 24 la sută -, dar suntem la noi în ţară. Şi-aici e durerea mare, pentru că noi cu ungurii am trăit – aici trăind şi moşii noştri şi strămoşii şi vom mai trăi şi noi şi cei de după noi -, dar cei puşi de Dumnezeu să ne conducă nu fac acest lucru. Noi nu contăm pentru ei, contează doar interesele politice şi materiale. Ăştia cu bani mulţi nu se mai uită care e ungur şi care e român… N-au ruşine faţă de oameni şi nici în faţa lui Dumnezeu. Ne-au părăsit! Ba mai mult, atunci când le convine şi le-apare câte-o situaţie favorabilă, îşi mai aduc aminte, aşa în treacăt…

Era o vreme când pe tricolor, pe stema regală, scria „Nimic fără Dumnezeu”… Când vom mai vedea aşa ceva?
Probabil când se va pune din nou coroana regală pe steag, atunci ne vom întoarce din nou cu faţa spre Dumnezeu. Noi ştim să ne trăim viaţa aicea cu ungurii, dar acum avem nevoie de ajutor. Ce să vă mai zic, iată şi un domn ministru de-aici din zonă, domnul Duşa – Dumnezeu să-i dea sănătate -, pe care-l cunosc dinainte de a fi ministru, chiar avansa ideea, ca şi când ar fi descoperit apa caldă: „Domnilor, românii şi ungurii de condiţie socială normală se înţeleg domnule, e o armonie”. Da’ cum să nu, leul şi mielul trăiesc împreună! Nu-s de acord cu opinia asta, care este valabilă doar pentru generaţiile mai vârstnice. Generaţiile de după 1990 nu mai sunt aşa. De ce? Pentru că ei au avut abilitatea să-şi urmărească consecvent strategia pe care şi-au pus-o la punct. Îi stimez din punctul ăsta de vedere, să ştiţi. Le zic „bravo!”. Şi-aţi văzut cum s-a purtat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Tamaş Şandor, cu ce aroganţă…

Mi-ar fi ruşine să mă numesc guvernant sau un om politic al zilelor noastre dacă aş realiza ce se întâmplă. După 1990 s-a realizat şi s-a reuşit o segregare. Şcoala e separată. Ruşine, în secolul 21 să vorbeşti de şcoala românească şi şcoala ungurească. Cultura… Avem teatru românesc şi unguresc, conservator separat, muzeu secuiesc şi românesc, auziţi…! Prima lor grijă în ’90 a fost să arunce exponatele româneşti din muzeul judeţean şi să-l transforme în muzeu secuiesc. Ei n-au făcut întâmplător chestia asta. Tinerii care sunt acum la vârsta de douăzeci de ani au trăit în climatul ăsta al intoleranţei, educaţi în sensul ăsta, după manuale editate în Ungaria, care prezintă, culmea, istoria şi geografia României. Cum sunt posibile toate aceste lucruri? Prin complicitatea şi îngăduinţa guvernanţilor… Până la urmă, fără a spune vorbe mari, eu consider că este un act de trădare naţională! E un cuvânt greu, dar trebuie să-l spun.

Spuneaţi nu demult că în acest ritm vom ajunge precum în vremea ocupaţiei horthyste din ’40…
Am spus lucrul ăsta. Deja suntem în situaţia de a ne declara 1940. Mi-a spus cineva că vorbesc prostii, că exagerez. Nu vorbesc prostii! Îl înţeleg pe domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita când a zis „va fi ca în Irlanda!”, el asta urmăreşte. Dacă statul şi-ar exercita autoritatea aşa cum trebuie – nu să facă exces de zel -, s-ar rezolva multe lucruri. Vă dau un exemplu: am primit o clădire – Banca Naţională a avut o clădire în mijlocul municipiului Sfântu Gheorghe -, o clădire faină, ce să vă spun. În 2004, guvernul României, când s-a schimbat atunci, pe ultima sută de metri, a dat această clădire în folosinţă Bisericii, la cererea noastră, prin hotărâre de guvern. A ieşit un scandal mare, care continuă şi astăzi. Cum de a făcut guvernul chestia asta, să dea clădirea în folosinţa Bisericii Ortodoxe… Au făcut ce au făcut, a venit domnul Tăriceanu, pe vremea aceea era prim-ministru Marko Bela – Lenin al lor -, care avea vreo patru miniştri în guvern şi care a zis că „sub nici o forme nu se pote da această clodire… indiferent de consecinţe, românilor; trebuie neaporat să fie a comunităţii locale”. De parcă noi, românii, biserica, am fi din Patagonia.

Care ar fi calea de ieşire, paşii ce trebuie urmaţi pentru a reveni la normalitate?
Un singur pas ar trebui făcut: statul să revină în îndatoririle şi drepturile lui. Să-şi restaureze autoritatea asupra acestei zone. Este act de voinţă ăsta, şi de responsabilitate naţională. Dacă nu realizează guvernanţii că ei sunt cei care trebuie să-şi restabilească autoritatea asupra zonei, indiferent ce am face noi, nu vom avea nici un rezultat pozitiv. Ei nu respectă legea, justiţia. L-a întrebat domnul Cornel Nistorescu la un moment dat pe domnul Tamaş Şandor: „Domnule Tamaş, dumneavoastră respectaţi o sentinţă definitivă şi irevocabilă?”, la care domnul Tamaş a răspuns: „Da, eu respect legea”. Or, eu am acum cazul acesta concret în care el dispreţuieşte şi nu se conformează unei sentinţe definitive, irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Iar partea tragică este că acest lucru se întâmplă cu complicitatea RA-APPS-ului, o instituţie de stat, subordonată Guvernului României. Nu respectă legile ţării pentru că nu le cunosc. Trebuie puşi la punct. Cum? Cu legea. L-au schimbat pe Codrin Munteanu (n.r. – fostul prefect de Covasna). Au dat mâna cu ei şi le-a satisfăcut cererile, că asta urlau toţi: „Munteanu afară!”. Le-a făcut pe plac. Revenind la domnul Duşa, dânsul zicea că există o înţelegere inter-etnică. Nu există, e un slogan fals ăsta. Există numai între oamenii bătrâni, că aşa au fost educaţi. Tinerii sunt educaţi în spirit revanşard, intoleranţă şi dispreţ faţă de tot ce este românesc. Între tineri nu există această convieţuire, ei resping tot ce este românesc.

Tare mi-e teamă că istoria tinde să se repete. Probabil că regionalizarea va rezolva problema din punct de vedere economic. Banul nu va mai fi în mâna Consiliului Judeţean, va fi în altă parte, într-o regiune care la rândul ei va încerca să se autodetermine teritorial şi politic. Nu se vor schimba treburile prea mult, vă spun eu. Dimpotrivă, mi-e teamă să nu fie mai grave, pentru că atunci ei stau şi mai ascunşi şi îşi fac lucrarea şi mai obscur, mai liniştiţi. Adică cum? Statul român finanţează activităţile societăţilor lor fasciste? Statul român le finanţează tabere şi şcoli de vară în care se ştie ce se întâmplă?

Considerând că de mâine îmi iau catrafusele şi doresc mă mut undeva în Covasna, să îmi iau o casă, am variante să rezist acolo ca român?
Nu, dacă nu aveţi ceva, puţin acolo, aşa cum avem noi, deşi nici eu nu sunt de-al locului. Auzi, să spună că eu sunt venetic. Păi venetic e el, eu sunt în ţara mea, cum să fiu venetic? Dacă veniţi în locuri cum e partea noastră a Întorsurii, unde suntem majoritar români, atunci da, că sunteţi încă român. Dar dincolo, unde aveţi nevoie de o autorizaţie, aveţi nevoie să vă cumpăraţi pământul. Ştiţi că există, neoficial, interdicţie de a se vinde pământ românilor? Deci unguri care vor să îşi vândă pământul în condiţii normale românilor sunt pur şi simplu proscrişi, daţi deoparte, stigmatizaţi. Ăsta este adevărul. Greu poate un român să îşi cumpere pământ în zonă. au apucat să îşi cumpere, că eu ştiu în zona asta apropiată de Braşov că şi-au mai cumpărat după ’90. Acum să meargă cineva să cumpere să vadă dacă mai poate! Nu mai vinde nimeni, că şi ungurilor le e frică, pentru că sunt scoşi afară din comunitate. Sunt consideraţi trădători.

Nu prea mai ai unde să te angajezi, şi aici îţi spune clar, în faţă: ştii ungureşte, bine, nu ştii ungureşte, să fii sănătos, ori înveţi, ori pleci!
Şi să fie foarte clar: dacă în 1918 aveam conducătorii de azi, la această oră vorbeam toţi ungureşte. Marea Unire n-ar mai fi existat!

Parintelui Tohanean ii puteti scrie la email: protopopiatulintorsurabuzaului@yahoo.com

14/03/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: