CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Primele decizii din 2021 ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române


Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Sfântul Sinod: Primele decizii din 2021

În ziua de 25 februarie 2021, în Palatul Patriarhiei din Bucureşti, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nichifor Horia ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul. Hirotonia va avea loc la Iaşi în ziua de duminică, 07 martie 2021.

Sfântul Sinod l-a ales  prin vot secret și pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nestor Dinculeană ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei. Noul Arhiereu-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul. Hirotonia va avea loc la Deva în ziua de duminică, 07 martie 2021.

În cadrul aceleiași ședințe, au mai fost luate următoarele hotărâri:

  • Declararea anului 2022 în Patriarhia Română ca Anul Omagial al Rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinţilor isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț.
  • Începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori şi mari duhovnici misionari români din timpul comunismului, în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).
  • Sfântul Sinod a reamintit obligaţia statutară a Bisericii Ortodoxe Române de a rămâne în comuniune şi unitate dogmatică (doctrinară), liturgică (sacramentală) și canonică (disciplinară) cu Biserica Ortodoxă universală. Prin urmare, Biserica Ortodoxă Română nu poate modifica doctrina sa, ritualul său liturgic-sacramental şi disciplina sa canonică, îndemnând pe toți slujitorii săi la mai multă responsabilitate în săvârșirea Sfintelor Taine şi ierurgii*.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Citiți articolul integral accesând : https://basilica.ro

*ierurgíe, ierurgii s. f. Slujbă bisericească de binecuvântare și de sfințire a oamenilor și a lucrurilor, care se săvârșește în diferite împrejurări (sfințirea apei, binecuvântarea caselor, înmormântare, parastas etc.). – Din gr. ierurgia.

28/02/2021 - Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , ,

11 comentarii »

  1. Ce ne facem cu convertitii care vin de la catolicism sau protestantism si nu sunt botezati iar primirea lor se face fara botez? Ce se intampla cu sutele de mii de „botezati” prin stropire?

    Apreciază

    Comentariu de ioansperling | 28/02/2021 | Răspunde

    • Atît catolicii cât și protestanții sunt botezați.Diferitele jurisdicții ale Bisericii Ortodoxe, acceptă botezul făcut de alte denominațiuni ca fiind valid, dar în anumite condiții. Este posibil să fii botezat doar o singură dată, astfel încât oamenii care au avut un botez valid la alte denominațiuni religioase nu mai sunt botezați după convertire.
      În schimb, pentru acești convertiți se face Mirungerea.
      Totuși, în unele cazuri poate fi dificilă stabilirea validității botezului, astfel încât, dacă există dubii, se face un botez condiționat, în care oficianții spun ceva de forma: „Se botează robul lui Dumnezeu…. dacă nu a fost botezat”.

      Apreciat de 1 persoană

      Comentariu de cersipamantromanesc | 02/03/2021 | Răspunde

      • Imi pare rau sa te contrazic dar nu este asa! Trebuie sa va hotarati care e biserica si care nu! (vezi scandalul de la Creta). Daca doar ortodocsii sunt biserica atunci botezul celorlanti nu e botez! Daca toate sunt biserici atunci nu mai trebuie nici mirungere si nu ne opreste nimic sa avem comuniune!
        Daca Sf. Vasile cel Mare ii boteza pe cei scufundati doar odata nu cred ca pe cei doar stropiti nu i-ar boteza complet!
        Vezi „Marturisesc un singur Botez” pentru lamurire!

        Apreciază

        Comentariu de ioansperling | 02/03/2021

      • S-o luăm pe rând…
        În Biserica Catolică, în Biserica Ortodoxă și în Bisericile Vechi Orientale botezul reprezintă una din cele șapte taine (sacramente).
        Martin Luther a reluat explicațiile lui Augustin și a privit actul botezului drept împlinirea vizibilă a promisiunii iertării păcatelor.Și reformatorul din Zürich, Ulrich Zwingli, numără botezul împreună cu împărtășania între sacramentele bisericii.
        Johannes Calvin numește botezul drept un semn extern pentru noi al bunăvoinței dumnezeiești și un „zălog“ al milei lui Dumnezeu.
        Anabaptiștii cred că botezul este un simplu simbol al legământului pe care în încheie Dumnezeu cu omul și omul cu Dumnezeu.
        Botezul în zilele noastre se bazează la toate confesiunile creștine pe aceleași referințe scripturale.
        În practică, botezul se deosebește, în primul rând în funcție de vârsta pe care o au cei chemați la botez.Cea mai mare parte a creștinilor practică botezul copiilor.
        Și botezarea credincioșilor adulți este practicată în toate bisericile.
        În unele confesiuni, așa-numitele confesiuni baptismale, aceasta este singura formă de botez permisă. În conformitate cu Canonul 50 Apostolic singurul botez valid este cel prin întreită afundare (completă), pentru că însuşi cuvântul «botez / βάπτισμα» înseamnă «scufundare / afundare».
        Didahia (cap. 7) admite botezul prin turnare doar atunci când nu este suficientă apă, lucru care se poate întâmpla destul de rar şi doar în locurile pustii. Tradiţia Bisericii admite botezul prin turnare şi atunci când candidatul la botez stă la pat şi nu poate fi scufundat în apă, dar şi în acest caz apa trebuie turnată pe toată suprafaţa corpului.
        În condiţii normale însă, botezul prin turnare sau stropire nu poate fi considerat valabil. Iată de ce athoniţii şi majoritatea grecilor (re)botează pe toţi cei care nu au fost afundaţi complet la Taina Botezului.

        Potrivit canoanelor, sunt trei feluri de primire a eterodocşilor în Biserică: a) prin rebotezare (de fapt, prin botezare), când săvârşirea botezului eterodox este socotită deficitară sau invalidă, fie din pricina practicii, fie a credinţei nedepline, b) prin mirungere şi iscălirea unei anumite libelle (o mărturisire de credinţă), prin care convertitul se leapădă de erezia susţinută mai înainte şi c) doar prin iscălirea libellei, prin care se tăgăduiesc cum se cuvine greşelile eterodoxiei celui primit [în Biserică] şi se acceptă în întregime credinţa ortodoxă.

        Primirea romano-catolicilor în Bisericile Răsăritene, după Marea Schismă din 1054, se săvârşea în oricare din cele trei feluri sus-amintite. Practica a variat, în funcţie de vremuri şi împrejurări.
        Chestiunea-cheie în stabilirea unui mod de primire a fost înţelegerea ortodoxă asupra botezului romano-catolic. Această înţelegere s-a schimbat din felurite motive, printre care şi practica romano-catolică, şi se pare că acea schimbare a devenit un factor însemnat în stabilirea modului de primire a romano-catolicilor în Ortodoxie.
        Recunoaşterea unei anumite validităţi în botezul romano-catolic însemna ca să fie primiţi prin iconomia mirungerii, în care ceea ce lipsea botezului romano-catolic se împlinea prin harul Sfântului Duh. Neacceptarea unei astfel de validităţi, pe de altă parte, însemna că trebuia aplicată acrivia Canoanelor, prilej cu care romano-catolicii convertiţi erau (re)botezaţi.
        Toţi cei care se numesc pe sine creştini consideră că Scripturile sunt revelate şi conţin cunoştinţe despre Dumnezeu şi despre modul în care oamenii ar trebui să interacţioneze cu El. În ciuda acestui fapt, unele comunităţi aderă, simultan, la convingeri care contrazic Scripturile.

        Astfel de convingeri sunt numite, de către Biserica Sfinţilor Apostoli (Ortodoxă) erezii, de la termenul grecesc αἵρεσις (airesis), însemnând „alegere”, întrucât provin din alegeri particulare, ale unor indivizi şi grupuri, care au optat pentru deviaţii de la Adevărul împărtăşit de către pleroma Bisericii universale.
        Corespunzător, aderenţii acestor credinţe false se numesc eretici. Termenii, după cum se vede, nu fac decât să descrie în mod adecvat o stare de fapt. Nu reprezintă insulte, sau etichete derogative, după cum au ajuns să fie, adesea, percepuţi, în eroare.

        După Scripturi, Taina care deschide calea mântuirii este Botezul. Şi le-a zis:” Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi”. (Marcu, 16, 15-16).
        A se observa, însă, că, după însuşi cuvântul Mântuitorului, botezul autentic, mântuitor, este indisolubil legat de credinţa autentică, aflată în acord cu Evanghelia propovăduită de către Sfinţii Apostoli, şi, de la aceştia până astăzi, de către Biserica Ortodoxă.
        Textul de la Marcu este simfonic cu Matei, 28, 18-20, care insistă şi mai mult asupra legăturii dintre botez şi dreapta credinţă: ”Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”

        Apreciat de 1 persoană

        Comentariu de cersipamantromanesc | 04/03/2021

      • De acord cu tot ce spui dumneata dar ajungem la aceelasi punct: catolicii au fost reprimiti doar prin mirungere considerandu-se ca au fost intreit scufundati (si la inceput erau) Acum cand lucru asta nu se mai practica nicaieri la ei ar trebui aplicata acrivia!
        Cat de crestini sunt catolicii avand doi dumnezei e alta poveste!

        Apreciază

        Comentariu de ioansperling | 04/03/2021

      • Trebuie sa spunem ca nu exista religie ortodoxa si religie catolica; exista Religia Crestina, iar Biserica Ortodoxa si Biserica Catolica sunt doua ramuri majore ale crestinismului, doua denominatiuni.
        Pana in anul 1054 aceste doua ramuri au alcatuit impreuna o singura Biserică, in cadrul careia, insa, s-au dezvoltat divergențe care au dus la evoluții proprii in Estul, alta in Vestul fostului Imperiu Roman. Daca exista multe asemanari intre aceste doua Biserici, se datoreaza faptului ca timp de 1000 de ani ele au existat impreuna in sanul aceleasi Biserici. Putem spune deci ca exista numeroase puncte comune intre randuielile celor doua Biserici in privinta botezului, iar aceste tangente se datoreaza originii lor comune, care se afla in randuielile vechii Biserici crestine.
        Sensul botezului este “Moarte si inviere impreuna cu Christos”; in acest sens, Biserica Ortodoxa pastreaza fidel vechea randuiala primară a Bisericii, aplicand scufundarea in apa, in felul acesta avand o pozitie mai adecvata simbolismului actului baptismal, fata de Biserica Catolica a carei practica este stropirea sau turnarea apei.
        Este neindoios ca in doctrina celor doua Biserici nu sunt deosebiri esentiale privind efectele botezului; astfel, Biserica Ortodoxa accepta botezul catolic, in cazul trecerii unui catolic la ortodoxie.
        Totusi, exista niste diferente si anume: catolicii nu miruiesc copiii imediat dupa botez, ci dupa 7-8 ani; la botezul catolic,mama intra in biserica cu copilul in brate, pe cand la ortodocsi mama nu poate intra in biserica la botezul copilului, decat daca i s-a facut molitva de 40 de zile.
        La ortodocsi, botezul se face prin scufundarea de trei ori in apa; la catolici, copilul este stropit cu apa pe crestet si i se face semnul crucii pe frunte si pe piept. Uneori, acest ritual catolic se desfasoara cu copilul infasat.
        Mama sau nasii aduc un mic recipient in care se aduna apa ce curge de pe crestetul copilului si altul pentru suvitele de par taiate de preot in forma de cruce, peste care se picura ceara lumanarii de botez, pentru a fi pastrate. Alte deosebiri intre botezul catolic si cel ortodox: la catolici, mama tine copilul in brate pe toata durata ceremoniei; nasii trebuie neaparat sa fie tot de religie catolica si sa stie Crezul; slujba poate fi personalizata de mici discursuri rostite de nasi, parinti sau preot, iar la intrarea in biserica, parintii trebuie sa declare public numele copilului
        Se pare ca ritualul baptismal este mai simplu la catolici, dar botezul ortodox este mai apropiat de actul divin savarsit de Ioan Botezatorul.

        Este de remarcat, de asemenea, reducerea rolului nasilor la botezul catolic, al caror loc este luat de parinti, care aduc ei pe copil la botez. In acest fel se suprapune calitatea de parinte trupesc cu cea de parinte duhovnicesc, lucru interzis de canoane.
        Este de mentionat ca, daca Biserica Ortodoxa recunoaste botezul catolic in unele imprejurari, este posibil ca si Biserica Catolica sa faca acelasi lucru. Insa, aceasta recunoastere a botezului, nu duce neaparat la recunoasterea reciproca a botezului și nu duce de la sine la rezolvarea problemelor care despart cele două mari Biserici ale Creștinătății.

        Apreciat de 1 persoană

        Comentariu de cersipamantromanesc | 04/03/2021

      • Recunoasterea botezului catolic este o greseala! Si dracu seamana mult cu ingerii dar asta nu inseamna ca face ceva bun! Cand tu ai un om infailibil in fruntea bisericii ai deja doi dumnezei si cum nu poti sluji la doi stapani….
        Daca tainele catolicilor sunt valabile atunci suntem tot una SI NU SUNTEM! Daca una e recunoscuta trebuie recunoscute toate!
        Sunteti catolic sau ecumenist?

        Apreciază

        Comentariu de ioansperling | 04/03/2021

      • Nu sunt nici catolic și nici ecumenist.Ce am spus anterior este acceptat în Ortodoxie.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 05/03/2021

      • Nu in toată!

        Apreciază

        Comentariu de ioansperling | 05/03/2021

      • Ev ident. Și între ortodocși există deosebiri de rit sau de altă natură, dar asta nu îi face mai puțin creștini.

        Apreciază

        Comentariu de cersipamantromanesc | 05/03/2021

      • Parerea mea ca daca nu te tii de canoane, daca folosesti economia in loc de acrivie din lene, comoditate, viclenie asta te descalifica, ca crestin.
        Lexiconul nostru (al meu) e sarac; crestini suntem toti care credem in Hristos dar dotusi crestini suntem doar cei care incercam sa facem ce a spus El direct sau prin Sifintele Sinoade de pana acum, cei care urmam pilda Sfiintilor si nu ne credem mai buni, ingaduitori decat Dumnezeu insusi!

        Apreciază

        Comentariu de ioansperling | 05/03/2021


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: