CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 18 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 18 februarie în istoria noastră

1395 – Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a acordat privilegii comerciale negustorilor brașoveni.Intitulat „Porunca lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, către toate autoritățile din Ungaria, să respecte taxele vamale fixate pentru negustorii din districtul Brașov” (sedes Brassoviensis), tratatul îl înnoia pe cel al regelui maghiar Ludovic I cel Mare, care acorda pe 28 iunie 1358 un privilegiu comercial  braşovenilor :


„să puteţi trece slobod şi netulburat cu mărfurile voastre şi orice fel de lucruri, între Buzău şi Prahova, adică din locul în care se varsă în Dunăre rîul numit Ialomiţa (Iloncha) până în locul unde se varsă, de asemenea, în Dunăre rîul numit Siret, şi să nu vă poată opri nimeni pe nedrept în această trecere a voastră“, adică stabilirea aşa zisului Drum al Braşovului, până la portul Brăilei.

Drumul Braşovului a fost traseul obligatoriu al mărfurilor ardelene către porturile dunărene înainte de consacrarea Drumului Branului.

Existenţa acestei artere importante pentru negoţul medieval este consemnată şi de către voievodul Dan (Valahia), în 1422

„Scrie domnia mea întregii ţări a domniei mele, rucărenilor şi cîmpulungenilor şi arghişanilor şi tîrgoviştenilor şi tîrgşorenilor şi săcuianilor şi gherghiceanilor şi brăilenilor şi buzăenilor şi flocenilor şi tuturor celorlalte tîrguri şi vămi şi altora, mici şi mari.

Şi aceasta să ştiţi, că s-a întocmit domnia mea cu braşovenii ca să neguţătorească oamenii domniei mele şi să ducă la Braşov ce le va plăcea: fie ceară, fie său, fie argint, fie aur, fie mărgăritar, fie ce le va plăcea.

Şi iarăşi, din Braşov să aducă în ţara domniei mele, ce le va plăcea şi să neguţătorească: fie postav, fie argint, fie florini, fie ce le va plăcea“. În funcţie de relaţiile diplomatice dintre conducerea Ţării Româneşti şi braşoveni, drumul a fost de mai multe ori închis şi redeschis tranzitului.

Drumul Braşovului este menţionat şi de Nicolae Iorga, citînd condicile comerciale ale Braşovului. Era traseu tradiţional şi pentru mocanii din zona Săcelelor care-şi mînau turmele de oi pe această rută la iernat. Istoricul francez Bauer, la 1778, numea Drumul Braşovului „Le Grand Chemin“ şi menţiona că era tranzitat de călători, ştafete, căruţe cu mărfuri.

Sigismund de Luxemburg (în maghiară Luxemburgi Zsigmond, în cehă Zikmund Lucemburský) (n. 14 februarie 1368, Nürnberg - d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă), principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437 - in imagine, Sigismund, la aproximativ 50 de ani, portret atribuit lui Pisanello - foto: ro.wikipedia.org

Sigismund de Luxemburg (n. 14 februarie 1368, Nürnberg – d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă) a fost principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437.

A fost ultimul împărat din Casa de Luxemburg și unul dintre cei mai longevivi regi ai Ungariei, domnind peste 50 de ani. A fost înmormântat în catedrala catolică din Cetatea Oradea, distrusă în timpul ocupației otomane.

1790 – A apărut, la Iași, ziarul de limba franceză “Courier de Moldavie”, primul ziar tiparit pe teritoriul țării noastre (pâna în aprilie 1790).După intrarea austriecilor pe 10 noiembrie 1789 în București, Potemkin a venit în Moldova, ocazie cu care a fost adusă și tipografia care s-a aflat în Palatul Ghika unde era cantonat comandamentul armatei ruse. Din nevoia de a fi informat despre mersul războiului dintre armatele ruse cu cele turcești, a comandat publicarea unei foi cu ultimele evenimente.

Imagini pentru “Courier de Moldavie”, photos

Considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc, „Courrier de Moldavie” a fost o publicaţie periodică bilingvă (tipărită în limbile franceză şi română), cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, stabiliţi în acea vreme la Iași, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1787-1792 şi nu un ziar în accepţiunea modernă.

1853 – S-a inaugurat prima linie de telegraf electric din spațiul românesÎn anul 1852 au fost demarate lucrările de construcție ale primei linii telegrafice în sistem Morse din spațiul românesc, pe traseul Viena–Timișoara–Sibiu. Aceasta a fost finalizată în 1853, iar posturile telegrafice erau instalate de către Austria, care asigura atât aparatura, cât și specialiștii. Un an mai târziu, pe 18 februarie, aceasta și-a extins traseul, pe ruta Timișoara–Lugoj–Orșova.

1854 – A inceput construirea liniilor de telegraf electric București-Giurgiu, București-Ploiesti-Brașov, Timișoara-Lugoj-Orșova, făcându-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate și cele din Transilvania. În luna aprilie a aceluiași an s-a înființat primul oficiu telegrafic la Timișoara, situat în gară. Posturile telegrafice s-au instalat de către companii austriece, care asigurau atât aparatura, cât și specialiștii.

În 1855 s-au înființat școli de telegrafie la București și la Iași, care au pregătit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice.

1859 – S-a născut la Bocșa Montană, Corneliu Diaconovici, publicist român din Banat, redactor și director al mai multor ziare și reviste. Studiile superioare le-a urmat la Oradea și Budapesta, unde s-a licențiat în Drept în 1880; (d.17 august 1923, Reșița).Publicist român din Banat, redactor și director al mai multor ziare și reviste. Studiile superioare le-a urmat la Oradea și Budapesta, unde s-a licențiat în Drept în 1880. Întors în Banat, a profesat avocatura ca stagiar la Lugoj. În 1883 a obținut titlul de Doctor în Drept la Universitatea din Budapesta.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1859-1923-Corneliu-Diaconovici.jpg

A fost redactor la ziarul Viitorul, organ al partidului moderat român, a editat la Budapesta revista Romänische Revue, specializată în articole și studii despre istoria politică și culturală a românilor, care s-a mutat succesiv la Reșița, Viena, Sibiu, Timișoara. Tot la Timișoara a fondat și organizat în 1894 ziarul Dreptatea, fiind director pentru un an. A fost prim secretar al Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, ASTRA. În calitate de director al revistei Transilvania și a importantei organizații culturale românești ASTRA, i-a fost încredințată de aceasta din urmă, redactarea și coordonarea Enciclopediei Române, prima enciclopedie românească, apărută în 3 volume.

1882 – S-a născut Ion Mihalache, om politic român, lider al Partidului Țărănesc Român și mai târziu al Partidului Național-Țăranesc Român; (d. 1963).

Imagine similară

1883 – S-a născut pictorul român  Nicolae Dărăscu; (d. 1959).

Imagine similară

1885 – S-a născut Eugen Boureanul, prozator și traducător român; (d. 1971).

1886: A decedat la București, Constantin D. Aricescu, poet, prozator și dramaturg român; (n. 1823, Câmpulung).

Imagini pentru Constantin_D._Aricescu photos

A fost un istoric și publicist român, participant la Revoluția din 1848 din Țara Românească. A fost membru din Divanurile ad-hoc, desfășurând o intensă activitate în favoarea unirii principatelor române. Ca director al Arhivelor statului din București, a sistematizat fondul arhivistic.

A publicat lucrări istorice privind istoria orașului Câmpulung, revoluția din 1848 și răscoala din 1821. Ca scriitor, Aricescu a compus versuri naive și un roman neizbutit („Misterele căsătoriei”, 3 volume apărute în 1862, 1863, 1886).

1907 – S-a născut ( în satul Iași, Comitatul Făgăraș, actualmente Județul Brașov) Traian Herseni, o personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei și etnologiei românești; (d. 17 iulie 1980).

Imagini pentru Traian Herseni,foto

A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București, s-a specializat la Berlin, iar doctoratul l-a dat în Litere și Filosofie în anul 1934.

Se stinge din viață în anul 1980, lăsând în urmă o impresionantă carieră de cercetător.

Traian Herseni a fost un membru marcant al Mișcării Legionare din România.

1911- S-a născut la Craiova, poetul și traducătorul român Gabriel Georgescu;(d. 1973).

Gabriel Georgescu este un “scriitor uitat”, căruia mai curțnd i s-ar potrivi apelativul de “poet necunoscut”, într-atât de rare sunt cărţile sale.debutează la revista „Vremea” (10 iunie 1934, nr. 341, pag. 7) cu poezia „Epicritica bucuriei”, semnată G. Mavrogheni.

Ca student, asistă la cursurile marilor profesori ai epocii: Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu, Iorga, Simion Mehedinţi. Este apreciat de Dim. Caracostea şi P.P. Negulescu, iar Tudor Vianu se oferă să-i prefaţeze un volum de traduceri din Paul Verlaine şi volumul de poezie originală Poemul fără flăcări. Publică, de asemenea, în “Revista Fundaţiilor Regale”, “Floarea de foc”, “Luceafărul” de la Sibiu, “Pământul” de la Călăraşi etc.În 1935 devine licenţiat în filologie modernă și în 1936 ia drumul Transilvaniei, fiind profesor la licee din Năsăud, Oradea, Arad, Oraviţa, Orăştie.

Iar după toate acestea urmează Satu Mare, unde, între 1 septembrie 1946 şi 30 septembrie 1963, a fost un eminent profesor de literatură la actualul Colegiu “Mihai Eminescu”, după care devine lector la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Baia Mare, unde a predat teoria literaturii, literatura universală şi folclorul până la pensionare, în 1 octombrie 1972. Amintirea lui este şi acum vie în partea nord-vestică a ţării. Nu se găseşte absolvent de liceu sau de facultate din acea perioadă care să nu-şi aducă aminte cu veneraţie de profesorul lor, Gabriel Georgescu.

1916 – A murit  Elisabeta de Neuwied, regina Elisabeta a  României; (n.1843).

Imagini pentru Elisabeta de Neuwied, regina Elisabeta a  României foto

Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n.29 decembrie 1843 la Neuwied in Germania, a fost întâia regină a României, soția regelui Carol I, primul rege român din renumita dinastie germană Hohenzollern, patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare.

Ca patroană a artelor adoptase pseudonimul Carmen Sylva iar ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniților.

Regina Elisabeta a murit cu puțin timp înainte ca România să declare război Germaniei și a fost îngropată la mănăstirea de la Curtea de Argeș.

1918 – Este inaugurată din iniţiativa unui grup de intelectuali basarabeni: Pan Halippa, Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, Nicolae Alexandri etc, cu puţin timp înaintea Unirii, Universitatea Populară din Chișinău, Republica Democratică Moldovenească.

Documentele timpului menţionează faptul că la înfiinţarea Universităţii Populare din Chişinău, alături de basarabeni, şi-au adus contribuţia şi reprezentanţi de vază ai altor provincii româneşti, ai Ardealului, ai Bucovinei şi ai Regatului: Onisifor Ghibu, Gheorghe Murgoci, Romulus Cioflec, Teodor Porucic, Gheorghe Tofan, Ion Nistor etc.

La începuturile sale, Universitatea Populară avea trei secții: literatură, juridică și științifico-medicală.Universitatea a editat Buletinul Universității Populare din Chișinău.

Şi-a încetat activitatea după 28 iunie 1940, data cotropirii Basarabiei de către URSS.

1924 – S-a născut Șerban C. Andronescu, istoric al culturii, eseist, traducător român, stabilit în SUA în 1969

1929 – A avut loc prima transmisie  de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Româna, (piesa intr-un act “Ce stie satul?” de V. Al. Jean), în interpretarea actorilor Maria Filotti, Ronald Bulfinski si Victoria Mierlescu).

1941 –  Pentru a asigura ordinea tulburată de revolta legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete printre care și Decretul din 18 februarie 1941, prin care instituțiile și întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.

1942 – A decedat la București, scriitorul Henri Stahl (n. 29 aprilie 1877, București). A fost un stenograf și scriitor român din părinți de origine alsaciană și franco-elvețiană.

Imagini pentru henri stahl photos

Viitorul scriitor a efectuat studii de istorie și de drept, ajungând un apropiat colaborator al maestrului său, profesorul Nicolae Iorga. O altă influență marcantă în formarea sa a avut-o și sociologul Dimitrie Gusti.A fost profesor la Școala de Război, unde a predat istorie și limbi străine și expert judiciar și profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie. A avut mari contribuții la introducerea stenografiei, grafologiei și metodei de expertiză grafică în România.

Astfel, ca prim stenograf al Parlamentului, a inventat sistemul românesc de stenografie (1908), adoptat oficial în 1941. Pasionat de astronomie și prieten cu Victor Anestin, este autorul unui prim roman SF românesc apărut prin 1914, „Un român în Lună”. O altă preocupare a sa se lega de istoria Bucureștilor, mai ales a zonelor „colorate” ale periferiei – mahalalele orașului.

A fost tatăl scriitoarei Henriette Yvonne Stahl și al sociologului Henri H. Stahl și tatăl vitreg al omului politic social-democrat Șerban Voinea.

1955 – S-a născut la București, actorul român Constantin Cotimanis.

Imagini pentru Constantin Cotimanis foto

 Cu o fizionomie usor de retinut dar si cu un joc scenic remarcabil, Cotimanis ne face sa il indragim din prima clipa in care il vedem. In anul 2003 a jucat  in „Castelul“ si „Insir-te margarite“, si tot in acelasi an, pentru rolul din „Procesul lui Kafka“, primeste „Marele premiu al orasului Viena“.

Bebe Cotimanis ne prezinta un adevarat regal actoricesc pe scena Teatrului Nottara in „Sotul pacalit“ si „Nu se stie cum“, ambele roluri interpretate in stagiunea 2005.

Dupa ce in 1990 il admiram in „A 11-a Porunca“ si in 1992 in „Hotel de lux“, Cotimanis incepe sa fie ofertat de marii producatori straini. Cariera sa internationala incepe in anul 2000 si ii aduce un rol in „Epicentrul“, unde este Dimitri, iar in 2002 a jucat in „Amen“, unde il interpreteaza pe Preeffer, in regia lui Costa Gavras.

Numele sau este regasit alaturi de actori celebri precum Lance Henriksen si Deborah Kara Unger, cand are un rol in „One Point O“.

In 2005 lucra simultan la „Lacrimi de iubire“ si la „15“, iar în 2006 filmeaza „Happy End“.

1959 – A decedat compozitorul, pianistul și dirijorul român Alfred Alessandrescu; (n.1893).

Imagine similară

1964 – A murit George Lövendal, pictor de origine danezo-norvegiană, care a activat în România; (n. 1897).

Imagini pentru George Lövendal,photos

George Lövendal (cunoscut și ca George Baron de Lövendal) (n. 10 mai 1897, Sankt Petersburg – d. 18 februarie 1964, București), a fost un pictor care a lucrat în România.

S-a născut în Sankt Petersburg, fiind un descendent al regelui Frederic al III-lea al Danemarcei și Norvegiei.În 1752, familia Lövendal a plecat din Suedia și a ajuns în Rusia.

George baron de Lövendal a fost a noua generație după Frederick al III-lea.Între 1914 și 1917, George a urmat școala de Belle Arte la Sankt Petersburg dovedind un mare talent de portretist. După absolvire, a profesat la Soroca și Chișinău, în Basarabia.Revoluția bolșevică din 7 noiembrie 1917 a avut un impact trist asupta familiei sale.

Tatăl său, Lorentius Löwendal, ofițer de marină în armata țaristă, aflat la comada fortăreței Kronstadt, a fost ucis de bolșevici, George fiind obligat să-și câștige singur existența, ca actor și balerin.În 1918, când Basarabia s-a unit cu România, Lövendal a continuat să profeseze în noua sa patrie, inițal ca scenograf la teatrul din Chișinău.

În 1928, la Cernăuți, George Lӧwendal a fondat primul teatru cult de păpuși și marionete din România.George Lovendal a creat la București Academia liberă de arte plastice (1938), fiind totodată unul dintre membrii fondatori ai Fondului Artiștilor Plastici din România (1945). George Lovendal, care a fost directorul tehnic al Teatrului Național din Cernăuți (1926-1935), al Teatrului Național din Craiova (1942-1943), dar a desfășurat și o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin Tănase” din capitală.

Apoi s-a mutat la București, unde, între 1950–1964, a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.A avut ca elevi personalități remarcabile ale artei românești, între care Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Nineta Gusti și Oleg Danovschi.

A fost un artist multilateral, afirmându-se în multe domenii ale artei, fiind între altele designer și creator de cosume. A lucrat în teatru, operetă, gazetărie, actorie, balet, regie artistică și a fost și arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară.

A devenit cunoscut în special ca pictor portretist, care a avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni.

1990 – În Piața Victoriei din București a avut loc o Manifestație anticomunistă.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 1990-Manifestatia-anticomunista.jpg

În ziua de 18 februarie în Piața Victoriei zeci de mii de oameni, au început să scandeze lozinci împotriva FSN-ului, a lui Ion Iliescu și a Securității.În jurul orei 16.00, un grup de provocatori din rândul manifestanților a luat cu asalt clădirea guvernului, fără ca forțele de ordine să opună vreo rezistență. Demonstranții au distrus ușile și au intrat în sediul guvernului, ocupând parterul și etajul I, unde au produs distrugeri importante.

Câteva ore mai târziu ordinea a fost restabilită cu ușurință de forțele militare, iar poliția a arestat 102 persoane, dintre care 12 cu cazier judiciar. Au fost răniți 15 militari în termen și 6 polițiști. Autoritățile au afirmat că a avut loc o tentativă de lovitură de stat antidemocratică.

  1996 – A decedat Ioan Jak Rene Juvara, medic român, membru de onoare al Academiei Române; (n. 1913).

Dr. Ioan Jak Rene Juvara (n. 2 ianuarie 1913, București - d. 18 februarie 1996, București) , pe frontul de Est.

Foto: Dr. Ioan Jak Rene Juvara (n. 2 ianuarie 1913, București – d. 18 februarie 1996, București) , pe frontul de Est.

Despre familia Juvara aflăm că la sfârșitul secolului al XVIII-lea, conducători ai revoltei macedonene contra dominației turcești fiind, s-au refugiat în România. Membrii ramurii din Moldova ai acestei mari familii se iscăleau Juvara, iar cei din Muntenia, se semnau Djuvara, printre ei numărându-se și marele istoric contemporan Neagu Djuvara.

La 1812 Ion Dumitrache Juvara era stolnic la Huși, iar fiul lui, Iorgu Juvara, căsătorit cu Maria Docan, a avut cinci copii, o fetiță Clemansa și patru feciori – Ernest, Nicu, Emil și Iorgu.

Emil Juvara s-a căsătorit cu Maria Botez, descendentă din Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Familia Juvara a avut moșii și conace în zona târgului Murgeni și a satului Sărățeni, und e a construit o școală.

2008 – A decedat actrița română de teatru și film, Mihaela Mitrache; (n. 1955).

A absolvit Institutul de Teatru și Film București în 1978, la clasa profesorului Marin Moraru.

Filme cu Mihaela Mitrache:

  • Filantropica (2002)
  • Don Juan sau dragostea pentru pentru geometrie / (1997)
  • Moartea unui artist (1991) – actrita Claudia

A câștigat Premiul național de interpretare feminină pentru rolul Honey – „Cui i-e frică de Virginia Woolf”, la Festivalul Teatrelor Studio, Oradea și a fost nominalizată pentru premiul de interpretare feminină la Festivalul de film de la Ierusalim, pentru rolul din „Milky way” in 1997.

2014 – A încetat din viață Ruxandra Sireteanu (20 decembrie 1943, Craiova – 18 februarie 2014), o îndrăgită actriță română de teatru și film.

Imagini pentru Ruxandra Sireteanu foto

A debutat la vârsta de 9 ani pe scena Teatrului Național din București.
După absolvirea Liceului „Sf. Sava” din București, în 1961, a intrat la I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, la clasa profesorului Ion Finteșteanu, lector Sanda Manu. În 1965, după examenul de absolvire, a fost angajată la Teatrul Național din Craiova până în 1969.
În anul 1968 a primit o bursă de două luni la Paris, la „Maison des jeunes”, condusă de Jean-Louis Barrault și Tania Balachova.
Din anul 1972, a fost angajată a Teatrului Nottara din București timp de 36 de ani.
A interpretat roluri roluri în filmele: „Cursa”, regia Mircea Daneliuc; „Septembrie”, regia Timotei Ursu; „Speranța”, regia Șerban Creangă; „Imposibila iubire”, regia Constantin Vaeni; „Între oglinzi paralele”, regia Mircea Veroiu; „Baladă pentru fiul meu”, regia Constantin Dicu; „Divorț din dragoste”, regia Andrei Blaier; „Crucea de piatră”, regia Andrei Blaier; „Marea lehamite”, regia Mircea Daneliuc; „Terente”, regia Andrei Blaier; „Aici nu mai locuiește nimeni”, regia Malvina Urșianu; „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, regia Lucian Pintilie; „Păcală se întoarce”, regia Geo Saizescu.
De asemenea, a jucat în peste 30 de spectacole de televiziune și în peste 300 de piese la Teatrul Național Radiofonic și a înregistrat câteva sute de povești pentru emisiunea „Noapte bună, copii!”.
Între 1996–1997, a interpretat unul dintre rolurile principale din „Piața rotundă”, SOAP OPERA produs de Radio România Actualități în colaborare cu BBC, finanțat de Phare.
Din 1996 face dublaje la filmele de desene animate, Studiourile „AGER FILM”.
În perioada 1992–1995 a fost profesoară la Facultatea de Teatru a Universității „Hyperion” din București.
A susținut multe recitaluri de poezie atât în România cât și în Suedia (Malmö și Göteborg) și Grecia (Atena și Salonic).

2017: Filmul Ana, mon amour, al regizorului român Călin Peter Netzer, a câștigat Ursul de Argint, pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

Imagini pentru 2017: Filmul Ana, mon amour, afiș foto

Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul filmului.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/18/o-istorie-a-zilei-de-18-februarie-video-2/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Leon, Papă al Romei

Papa Leon I este unul dintre sfintii Bisericii nedesparțite ai primului mileniu creștin, pe care ii regasim in Calendarul Ortodox. Leon s-a nascut in Italia intr-o familie crestina.  Ajungand arhidiacon al Papei Sixt al III-lea, dupa moartea acestuia, Leon a fost numit Papa al Romei. Papa Leon I a fost cel care a salvat orasul de la distrugere, atunci cand Attila si hunii sai s-au apropiat de Roma. Sfantul, intampinandu-i imbracat in vesmintele arhieresti, a reusit sa negocieze cu Attila, facandu-l sa se retraga.

Sfântul Leon s-a afirmat și ca aparator al dreptei credinte impotriva ereziei lui Eutihie si Dioscor. In cadrul celui de-al Patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon, tinut in anul 451, a fost citita si epistola Sfantului Leon, in care el sustinea cu tarie, cele doua lucrari si cele doua vointe in Hristos. 

A trecut la Domnul in anul 461.

Bibliografie (surse):



Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md.;

Wikipedia  

Mediafax.ro.

http://www.worldwideromania.com.

Rador.ro.

Cinemagia.ro.

Publicitate

18/02/2021 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 18/02/2021 | Răspunde

  2. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 18/02/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: