CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 12 FEBRUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 12 februarie în istoria noastră 

1814 – La numai doi ani  de la ocuparea ținutului moldovenesc dintre Prut si Nistru de către Rusia, apar primele proteste ale boierilor moldoveni pământeni,  împotriva politicii duse împăratul Rusiei  în noua provincie anexată.

Stemă Basarabiei ţariste autonome, 1826-1878

Stema Basarabiei ţariste , 1826-1878

 Nobilimea basarabeană se adresa intr-un memoriu ţarului astfel : „Dă-ne buna vieţuire, dăruieşte-ne nestricare obiceiurilor şi a pravililor, miluieşte-ne cu mărime sufletului şi a iubirei tale de oameni şi dacă din oareşcare rîvnire a soartei noastre au agiuns la Împărătescul Vostru auz arătările ce s-au făcut de aici către ministerul, că moldovenii nu ar ave pravili şi că ar fi din fire porniţi întru urmări nepriincioasă, şi că ar trebui zaconuri pentru pedeapsa greşalilor lor, fii milostiv a vede că moldovenii sunt plini de credinţă.

În continuarea memoriului, nobilii cereau ca mitropolitul Basarabiei să fie primul membru al Divanului provinciei, „pentru că aceasta este fire şi lege Moldaviei”, şi „să să rînduiască şi ocîrmuitor politicesc a oblastii pămîntean din moldoveni credincios Împărăteştii Voastre Măriri, care să poată cunoaşte persoanile, pronomiile, pravilele noastre, şi împregiurările de aici, fiindcă lipsind aceste acum, înstreinîndu-se din zi în zi, izvodindu-să cele neobicinuite, ne înspăimîntează şi pe noi şi pe fraţii noştri.

Tot la 12 februarie 1814, boierii adresau o jalbă şi oberprocurorul Sfîntului Sinod rus: „Toată obştia oblastului Basarabiei, toati niamurile, şi toati stările de aicea tineri şi bătrîni năzuim la apărarea luminărei voastre… să nu să dea ascultari nici la un fel de arătări din oari cui parti vor fi, nici să să dea hotărîri soartii noastre, pără nu să vor înfăţoşa deputaţii din partea obştii, cari vor avea încredinţarea arhipăstorului nostru mitropolit Gavriil, cuprinzătoare că de cătră obştii sint trimeşi şi cari fără multă prelungire să vor trimiti.

1856 – Juristul si omul politic român Vasile Boerescu a adresat un memoriu ministrului de externe al Franței, Alexandre Walewski, in care pleda pentru constituirea unui stat național romanesc independent sub garanția celor șapte mari puteri.

1862 – S-a născut Alexandru Davila, dramaturg, prozator şi regizor; fiul medicului Carol Davila; (m. 1929).

1864 – Parlamentul a votat proiectul de lege pentru organizarea armatei în România.

 1892: S-a născut istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia; (m. 1960).

1892 – S-a născut chimistul Ion Tănăsescu; contribuţii importante la chimia heterociclurilor; membru titular al Academiei Române din 1955; (m. 1959).

1893- Se încheie la Paris, Franţa, Convenţia comercială româno-franceză, pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate. Aceasta va intra în vigoare la 22 martie 1893.

1894 – S-a născut poeta și prozatoarea română Otilia Cazimir; (d. 1967).

Imagini pentru Otilia Cazimir photos

 Otilia Cazimir a fost pseudonimul Alexandrei Gavrilescu , cunoscută autoare de versuri pentru copii (m. 1967).

 1898 – A murit Barabás Miklós, pictor maghiar din România; (n. 1810).

 1899 – S-a născut Iţic Peltz, prozator, memorialist şi traducător. Era tatăl cunoscutei pictoriţe Tia Peltz (m. 1980).

1901 – S-a născut  Jean Georgescu, regizor și actor roman; (d. 1994).

https://i1.wp.com/static.cinemagia.ro/img/resize/db/actor/00/36/44/jean-georgescu-949004l-214x0-wtm-c5b1b287.png

1905 – S-a născut  medicul  român Theodor Burghele; (d. 1977).

Imagini pentru Theodor Burghele foto

1913: S-a născut interpretul de muzică populară dobrogeană Grigore Kiazim. S-a consacrat ca  interpret la mandolină şi banjo; (m. 1989).

 

1915- S-a născut compozitorul Bogdan Moroianu; (m. 2002).

Imagini pentru bogdan moroianu foto

1919 – Consiliul militar interaliat de la Paris a aprobat ca Armata româna sa înainteze pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad.

1924 – S-a născut Banu Rădulescu, medic-scriitor, fost deţinut politic, fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume;.

Imagini pentru Banu Rădulescu,  foto

A fost iniţiatorul proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (m. 1998, la Berlin).

1926 – A murit la București, Radu Rosetti, istoric şi prozator (povestiri, memorialistică) (n. 1853). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca dată a morţii sale 14.II.1926).

Istoricul și memorialistul Radu Rosetti (n. 14 septembrie 1853, Iași) era nepot după mamă, al domnitorului Grigore Alexandru Ghica

A avut contribuții importante de istorie socială și instituțională: Despre clasele agricole din Moldova (1888), Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova (1905), Despre cenzură în Moldova (1907),  Pentru ce s-au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), alături de contribuții genealogice la istoria unor familii boierești și cronici monografice ale unor moșii moldovene, dintr-o perspectivă critică la adresa marii proprietăți funciare care-l apropie de Stere și ceilalți poporaniști (a colaborat, de altfel, asiduu în paginile Vieții Românești).

O importanță aparte are studiul La Roumanie et les Juifs, tradus și în engleză (1903). 

 Radu Rosetti este tatăl lui Radu R. Rosetti, el însuși genealogist și memorialist de pondere, autor al unor jurnale politice și al unei importante trilogii de Mărturisiri „din interior” despre primul Război Mondial și actorii săi, în care concretizează proiectele tatălui (transformat în personaj).

Ofițer de carieră ajuns general, Rosetti fiul va fi inculpat (fără probe) de regimul comunist pentru intrarea României în război pe frontul de Est și își va găsi sfârșitul în 1949 la Închisoarea Văcărești.

 1930 – S-a născut Teodor Vârgolici, editor, critic şi istoric literar.

1935: A murit Francisc Hossu-Longin, om politic, publicist şi memorialist. De profesie jurist, a fost apărător în procesul „memorandiştilor” „Amintirile” sale reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticităţii, viaţa transilvăneană din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, oferind un interesant material documentar istoric; (n. 2 octombrie 1847).

A urmat dreptul la Pesta, dupa care se stabilește ca avocat la Deva. A fost embru al Societății „Petru Maior”, în timpul studentiei, si al Astrei.

De asemenea a fost membru in comitetul de conducere al Partidului National Roman, aparator in procesul Memorandului. 

A lucrat in redactiile revistelor Familia si Gura satului, in care a publicat si materiale literare sau de informatie generala (unele semnate cu pseudonimul Letitia).

A mai colaborat la publicațiile Calicul, Gazeta ilustrată, Gazeta Transilvaniei si Transilvania.

Amintiri din viata mea, scrisă la batrânețe, donată Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca si publicate postum (1975), reconstituie, fără pretentii literare, dar cu savoarea autenticitatii, moravuri si întâmplari caracteristice vietii transilvanene din a doua jumatate a veacului trecut, oferind si un interesant material documentar istoric.

Francisc Hossu Longin

1938: A murit la Sibiu, Iosif Trifa, preot ortodox care a pus bazele mişcării spirituale (1923) „Oastea Domnului”;  (n. 3 martie 1888, Certege, comitatul Turda).

Imagini pentru Iosif Trifa

    Lansează, în numărul 1 pe ianuarie 1923 al publicației “Lumina Satelor”, o chemare la pocăință și la înrolare în Oastea lui Isus.

lumina satelor

“Subsemnatul… gândindu-mă cum aş putea intra în anul cel nou cu folos de mântuire sufletească, mă hotărăsc prin aceasta cu începere de la Anul Nou să scot din traiul meu sudalma şi beţia… Mă leapăd cu ură şi scârbă de aceste păcate… Intru prin această hotărâre în rândul acelora care se vor hotărî ca şi mine ca astfel toţi împreună ca nişte buni ostaşi ai lui Hristos să începem lupta cea sfântă a curăţirii vieţii noastre de păcatele noastre cele multe şi grele. În fruntea Oştirii noastre stă Mântuitorul Hristos şi El ne va duce la biruinţă.

Pe Mântuitorul meu Isus Hristos rugându-L să mă ajute şi pe mine ca să lupt în Oastea Lui, iscălesc această hotărâre ce s-a făcut pentru binele şi mântuirea mea sufletească.

Dat în………. la Anul Nou 1923.

Adunarea Oastei Domnului din Lonea

Acesta a fost începutul unei populare mișcări de trezire spirituală din Biserica Ortodoxă Română. În 15 ani, Oastea Domnului număra peste 300.000 de membri din toate categoriile sociale.

O revistă pentru popor era tentantă pentru orice formaţiune politică doritoare a-şi atrage sufragiile maselor, dar încă din prima zi de redacţie Părintele Trifa şi-a fixat clar câmpul său de acţiune ţinând să sublinieze că nu va face jocul nici unei grupări politice ci se va situa detaşat deasupra oricărei politici de partid.

În 1935 Mitropolia înaintează dosarul cu caterisirea preotului Iosif Trifa la Sfântul Sinod, după un conflict puternic  cu superiorul său, mitropolitul Nicolae Bălan. În ședința sa din 13 martie 1936, Sfântul Sinod confirmă sentința de condamnare la caterisire cu nr. 4/1935 a Consistoriului Mitropolitan din Sibiu.

În întâmpinarea acestei confirmări, părintele Trifa, deși bolnav, se deplasează la București depunând Cancelariei Sf. Sinod o cerere de grațiere la data de 16 martie 1936. Este semnificativ faptul că la această cerere Sf. Sinod va răspunde abia după un an, în ședința din 9 martie 1937, probabil sperând într-o împăcare la centrul Oastei din Sibiu.

După un proces bisericesc în urma căruia este caterisit, preotului Iosif Trifa îi este interzis de a publica. El decedează în urma unei operații pe cord la 12 februarie 1938 iar a patra zi după moarte, ca o monstruoasă condiție fără de care nu putea fi nici înmormântat, i-a fost luată și haina de preot, sfâșiată în bucăți și ruptă de pe trupul său din sicriu.

1939 – Radiodifuziunea Română transmitea prima sa emisiune pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea României la Expoziţia Universală de la New York.

În program au fost incluse „Poema română”, de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, iar orchestra lui Grigoraş Dinicu interpretează o horă  şi arii populare româneşti, cu concursul Valentinei Creţoiu Tassian şi a lui G. Folescu.  

1959- S-a născut actorul și regizorul de teatru român Dan Puric.

Imagini pentru Dan Puric,photos

1990 – Prin sentinţa civilă nr. 181 din 12 februarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. CRLR s-a constituit la 14 ianuarie 1990 sub actuala denumire, în temeiul Legii nr. 21/1924.

Comunitatea funcţionează conform O.G.26/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ca persoană juridică cu Statut, Program şi patrimoniu propriu. Preşedintele Consiliului Director al CRLR este Miron D. Ignat, iar sediul central al Comunităţii este în municipiul Bucureşti

  1993 – A murit istoricul Radu Popa, arheolog medievalist, muzeograf şi profesor; cercetări complexe asupra epocii de formare a statelor feudale româneşti; (n. 1933).

1994 – Se deschid Jocurile Olimpice de Iarna la Lillehammer, Norvegia.

Imagini pentru Jocurile Olimpice de Iarna la Lillehammer, Norvegia.  foto logo

România a participat cu o delegație de 23 de sportivi din care 13 bărbați și 10 femei obținând un punct și locul 28 pe națiuni. Cele mai bune rezultate: locul 6: Ioan Apostol și Liviu Cepoi — sanie-2 locul 8: Mihaela Dascălu — patinaj viteză, la 3.000 m și la 1.500 m

2010 – A murit pictorul Călin Pojar; (n. 1939).

Imagini pentru pictorul Călin Pojar;

 

A studiat artele plastice la Cluj şi Baia Mare şi a expus în numeroase expoziţii, pânzele sale ajungând în colecţii interne şi internaţionale. Este cunoscut prin atracţia pentru motive legate de iconografia creştină şi motivele ornamentale tradiţionale maramureşene.

A mai ilustrat revistele de cultură Tribuna şi Steaua. Ultima expoziţie publică a maestrului a avut loc  la Muzeul de Artă din Cluj, cu titlul de „Calea Mântuirii”. 

2010 –  Se deschid  Jocurile Olimpice de Iarna de la Vancouver, Canada.

 

România a trimis la Vancouver o delegație formată din 29 sportivi (14 bărbați și 15 femei), care au concurat la 9 sporturi cu 28 probe (11 masculine și 17 feminine). La această ediție s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant al României în proba de skeleton.

Cel mai bun rezultat obținut de delegația României a fost locul 10 obținut de ștafeta feminină de 4×6 km, formată din Dana Plotogea, Éva Tófalvi, Mihaela Purdea și Reka Ferencz . Alte clasări bune au fost cele două locuri 11 obținute de biatlonista Éva Tófalvi în cursa de 15 km individual și de echipajul de bob – 2 persoane, format din Nicolae Istrate și Florin Cezar Crăciun.

Rezultatele celorlalte concurente în proba de biatlon au fost slabe. Cea mai bună clasare în probele de schi a fost locul 16 obținut de echipajul de sprint la schi fond, format din Paul Constantin Pepene și Petrică Hogiu. Înscrisă la trei probe, schioarea Edith Miklos a suferit o întindere de ligamente în proba de coborâre, în momentul căzăturii rupând trei garduri. Ea nu a mai luat startul în celelalte două probe.

Schioarea Ruxandra Nedelcu s-a accidentat în probele de calificări, suferind o fractură de platou tibial și ruptură de menisc cu mică distanță înainte de linia de sosire. Violeta Strămăturaru s-a accidentat la o ședință de pregătire și nu a mai concurat, în timp ce sora ei, Raluca (locul 21) și Mihaela Chiraș au avut și ele probleme cu sania. La prima participare în proba de skeleton, reprezentanta României Maria Marinela Mazilu s-a clasat pe ultimul loc (locul 19).

La această ediție a Jocurilor Olimpice, delegația României nu a obținut nici un punct.

2011 – A murit (în California) pianista Sofia Cosma (numele la naştere: Sonia-Sofia Gurevich); născută într-o familie de evrei la graniţa dintre Letonia şi Lituania, a făcut studii de muzică la Viena; fugind de nazişti, a fost arestată de autorităţile sovietice, dar a supravieţuit gulagului; la începutul anilor ‘50 ai secolului XX a venit în România pentru a se reuni cu tatăl copilului ei, un român pe care-l cunoscuse în lagărele sovietice din Kazahstan; a fost solistă a Filarmonicii române; la începutul anilor ‘80 s-a stabilit în SUA, unde şi-a continuat cariera de pianistă şi profesoară; (n. 1 noiembrie 1914).

Sofia Cosma (n. 1 noiembrie 1914, Smorgon, Letonia – 12 februarie 2011, Oxnard, California).

Odată cu agresiunea sovietică asupra Letoniei, în 1941, pianista era arestată de NKVD, ca străină, cu cetățenie austriacă, și deportată într-un lagăr de muncă în Kazahstan. 

Timp de șapte ani, Sonia avea să facă muncă forțată, să supraviețuiască cu greu foametei și vieții aspre. Avea să fie eliberată în 1948, și expulzată la Viena, împreună cu Ilona, copilul abia născut, dintr-o legătură cu un cetățean român, Cosma, pe care îl cunoscuse în lagăr. După trei ani de peregrinări, cei doi se reuneau în România, reluînd viața de la capăt.

In 1956, după 15 ani departe de pian, devenită Sofia Cosma, artista își relua studiile și era recunoscută rapid ca una din cele mai marcante soliste din România, în anii 70, conferențiară universitară la Conservatorul din Iași și înregistrînd cîteva discuri până acum ne-reeditate, între altele, alături de clasici, cu Sinfonia concertantă pentru 2 piane a lui Dinu Lipatti (disponibilă pe un CD japonez) și cel de-al doilea Concert de pian al lui Pascal Bentoiu.

In 1981, Sofia Cosma reîncepea, pentru a cîta oară, o nouă viață și carieră de pianistă și profesoară în Statele Unite, iar în 1990, fosta prizonieră a gulagului sovietic era invitată să cînte în Sala Ceaikovsky, la Moscova. Cum scria un cronicar de la Los Angeles Times, cercul se închidea. 

După expresia reușită a unui alt admirator al pianistei „palmierii nu pot crește în Siberia, dar nici Beethoven nu poate să moară…”.

2013 – A decedat părintele Serafim (Ştefan) Man, unul dintre stareţii de seamă ai Mănăstirii Rohia (între anii 1973-1984), cunoscut mai ales calitatea sa de duhovnic al părintelui Nicolae Steinhardt ; (n. 1935).

Imagini pentru Serafim (Ştefan) Man, foto

2018: A murit Paula Ionescu, actriţă a Teatrului Sică Alexandrescu din Braşov; (n. 1945).

Imagini pentru paula ionescu foto

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/02/12/o-istorie-a-zilei-de-12-februarie-video/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfantul Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei

Sfantul Meletie, Arhiepiscopul Antiohiei a fost un contemporan al Sfintilor Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan, a ramas in constiinta Bisericii ca aparator al dreptei credinte in fata ereziei ariene, care nega divinitatea celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi.

Originar din Armenia, Sfantul Meletie invatase de mic dogmele credintei crestine, devenind renumit pentru viata sa virtuoasa. Este numit mai intai episcop al cetatii Sevastia din Armenia, apoi ales Arhiepiscop in scaunul Antiohiei, in vremea imparatului Constantin al II-lea (337-340).

De trei ori a fost izgonit si exilat Sfantul Meletie, din scaunul sau, de catre ereticii arieni, in Armenia.

Sfantul Meletie a participat la cel de-al Doilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, in timpul caruia imparatul Teodosie i-a aratat o cinste aparte. La acest Sfant Sinod, Dumnezeu a lucrat minuni prin Sfantul Meletie. Pe cand acesta explica dogma Sfintei Treimi, slujindu-se de mana sa, aratand mai intai unimea printr-un singur deget, iar treimea, prin trei, inaintea tuturor, a iesit deoadata o vapaie luminoasa din mana ierarhului. Acesta minune a rusinat pe eretici, iar pe cei dreptslavitori i-a intarit in dreapta credinta.

La acest Sinod, Sfantul Meletie l-a confirmat pe Sfantul Grigorie Teologul ca patriarh al Constantinopolului. Tot el, mai inainte de aceasta, l-a hirotonit diacon pe Sfantul Vasile cel Mare si l-a botezat pe Sfantul Ioan Gura de Aur.

Meletie se imbolnaveste in timpul Sinodului si trece la cele vesnice. Sfintele lui moaste au fost mutate dupa aceea la Antiohia.

Sfantul Meletie este considerat ocrotitorul persoanelor cu deficiente de auz, deoarece, acesta a fost nevoit sa vorbeasca prin semne despre Sfanta Treime, marturisind  credinta de la Niceea, in biserica din Antiohia, pentru ca un arhidiacon, adept al arianismului, ii astupase gura cu mana.

El nu s-a lasat intimidat de gestul arhidiaconului si a facut semne si anume: a aratat trei degete pentru fiecare dintre cele trei Persoane, inchipuind cele trei Persoane si apoi, impreunandu-le, a aratat un deget inchipuind o singura Fiinta.

Prin acelasi gest fac referire astazi la Sfanta Treime, persoanele cu deficiente de auz, in limbajul mimico-gestual.

Bibliografie (surse):




Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

Istoriculzilei blogspot.com;

Istoria md;

Wikipedia.ro; 

Mediafax.ro;

Rador.ro;

http://www.worldwideromania.com;

12/02/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

    Comentariu de Ioan M. | 12/02/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: