CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Eșec total în primele 30 de zile de guvernare

A trecut o lună de când Vasile Cîțu a preluat frâiele guvernării. Au fost 30 de zile fără să se fi întâmplat ceva notabil. 30 de zile în care am continuat să ne scufundăm.

30 de zile în care doar s-au strigat lozinci despre cât de bine o să ne fie, despre cum vom uimi noi Europa cu dezvoltarea noastră. Și, în egală măsură, 30 de zile în care am continuat să ne împrumutăm de pe toate piețele cu o medie de 705 euro pe secundă, scrie https://www.national.ro/politica/30-de-zile-de-guvernare-esec-total.

700 de euro nu înseamnă o grozăvie, e ceva mai mult decât un salariu minim, dar înmulțind cu câte secunde sunt cuprinse într-o zi, fie ea și zi lumină numai, dimensiunile împrumuturilor se schimbă.

Prețurile dau cu tifla elucubrațiilor premierului

Teoretic, banii ar trebui să se regăsească în ceva. O lopată de pământ pe un șantier, o cărămidă pusă la temelia vreunui spital, o roabă cu asfalt turnat la vreo autostradă, orice. Practic, banii nu se regăsesc nicăieri. În orice țară normală, premierul ar fi trebuit să răspundă ce destinație au căpătat banii. Și nu de acum, ci încă de pe vremea când era ministrul Finanțelor.

România, însă, nu este  normală decât în lozincile lui Iohannis, atunci când are nevoie de sloganuri cu care să prostească naivii care încă îl mai cred.

Asta e ce?

Creșterea salariilor cu 40 la sută, conform legii, a devenit o batjocură. Actul normativ a fost trimis spre promulgare la Cotroceni.

După ce l-a sucit pe toate fețele, Klaus Iohannis l-a trimis înapoi la Parlament, pentru reexaminare.

A fost doar o manoperă de tergiversare, căci legea a rămas în forma inițială.

Minciunile au pornit de anul trecut, când Violeta Alexandru era ministrul Muncii

Apoi a fost trimisă la Curtea Constituțională, care a decis că trebuie aplicată. Nu se știe de către cine, pentru că Iohannis a concluzionat recent, într-o conferință de presă, că nu există bani pentru așa ceva. Când un președinte nu are soluții și nici nu le găsește, ar trebui să-și facă bagajele și să plece, cu tot cu guvernul pe care l-a înscăunat.

Este inadmisibil ca un președinte, în loc să explice de ce s-a ajuns aici sau să expună un plan, un program de redresare a situației, să se rezume la „Asta e!” Asta e ce? Ce asta e? Temându-se de tensiunile sociale tot mai mari, guvernul a decis o majorare cu 40 de lei a salariului minim.

Adică mai puțin de două kilograme de parizer pe lună, cum spuneam acum câteva zile. Economia nu își permite mai mult de această sumă, a declarat premierul Cîțu. Iar asta se poate traduce și prin atât gândește guvernul, cât un parizer.

S-au încurcat în minciuni

În privința pensiilor, aceeași mascaradă. Mărite etapizat, întâi cu 20 de lei. Cîțu susține că nici nu e nevoie de mai mult, căci acoperă perfect inflația. O minciună odioasă, căci rata inflației a depășit demult și cu mult majorarea. Guvernul susține că starea economiei nu permite o creștere mai mare. Își dă singur cu tesla în pricepere.

Prin mai 2020, fostul ministru al muncii, Violeta Alexandru,  dădea asigurări că vor crește și pensiile și salariile, în raport de cât de bine merge economia.

PNL nu are treabă cu bugetul, ci cu Orban

Tot atunci, Vasile Cîțu prelua același slogan și garanta că dacă economia se va pune în mișcare nu vede niciun motiv să nu poată fi crescute pensiile și salariile. Dar o logică simplă demonstrează că economia nu a făcut niciun pas înainte, din moment ce veniturile populației au rămas blocate la aceleași sume derizorii, fără șanse de a fi mărite.

Pe de altă parte, însă, premierul se laudă cu creșteri economice spectaculoase. Dar nu mai mult de câteva zile, pentru că rapoartele Comisiei Europene vin și îl contrazic. Diferențele ce se nasc între spusele lui și ceea ce demonstrează organismele europene sunt flagrante. În defavoarea lui, evident.

Iohannis, marele absent din realele probleme ale țării

Prins cu minciuna, Cîțu recurge la cea mai stupidă explicație. Documentele erau redactate în engleză, iar social democrații, cei care le-au făcut publice, nu cunosc engleza și au tradus aiurea…

Expertul în tulpini

Nimeni din guvern nu spune însă de ce economia nu crește, pentru ca problemele financiare ale țării să se rezolve. Nu este dirijată de cei aflați acum la cârma ei? Ce conduc? Cum? Cred că sunt întrebări inutile, din moment ce încă nu au terminat de jupuit ciolanul pe care s-au bătut. Mai sunt o sumedenie de funcții care încă nu s-au împărțit, mai sunt o groază de obligații și de guri de închis.

Bugetul de stat nu există, dar nici nu se grăbește cineva să accelereze discuțiile pe marginea lui. Nu are cine să o facă. PNL se bate cu PNL pentru a-l descăpățâna pe Ludovic Orban, USR se bate cu PLUS pe înțesarea ministerelor cu oamenii lor, iar Iohannis, cât de curând, va avea un alt subiect de discuție: noua tulpină a Covid-19.

Întâi cea englezească, apoi cea turcească și, din moment ce apar și în România, trebuie să se implice.

Ce s-ar fi făcut țara asta fără expertul în tulpini? Căci de guvernare nu mai e loc.

27/01/2021 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

ZIUA DE 27 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 27 ianuarie în istoria noastră

Anul 98 e.n.: Moare împăratul  Cocceius Nerva (n.37 e.n.), iar  fiul  său adoptiv  Marcus Ulpius Nerva Traianus, îi succede pe tronul Imperiului Roman fără nici un incident.

Stal se římský císař bohem Slovanů? | Náš REGION

Marcus Ulpius Nerva Traianus

 Marcus Ulpius Nerva Traianus  (n.18 septembrie 53 – d. 9 august 117), a condus Imperiul Roman între  anii 98-117, fiind   al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai imperiului si  primul roman ne-italian care a devenit împărat.

A fost unul dintre cei mai talentați generali ai Imperiului, fiind adoptat de împaratul Nerva la data de 27 octombrie 97 și  desemnat coregent și succesor la tron, in timp ce era  guvernatorul provinciei Germania Superior .

În anul 106 e.n. a cucerit Dacia, dupa două războaie grele.

În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă.

Titlul său complet era IMPERATOR • CAESAR • DIVI • NERVAE • FILIVS • MARCVS • VLPIVS • NERVA • TRAIANVS • OPTIMVS • AVGVSTVS • FORTISSIMVS • PRINCEPS • GERMANICVS • DACICVS • PARTHICVS • MAXIMVS.

 1388: Petru I Muşat al Moldovei acordă regelui Poloniei Wladislaw al II-lea Jagelo, un împrumut de 4000 de ruble de argint pe termen de trei ani.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Petru_I_Musat.png

 Petru I Muşat, domn al Moldovei 1375-1391

La 27 ianuarie 1388 Petru I Muşat al Moldovei acordă regelui Poloniei Wladislaw al II-lea Jagelo un împrumut de 4000 de ruble de argint pe termen de trei ani, primind în schimb, ca zălog, oraşul Halici şi Ţinutul vecin al Pocuţiei, care puteau fi ocupate de domnul Moldovei în caz de nerespectare a termenului de restituire a banilor.

De fapt suma împrumutată a fost de 3000 ruble de argint (echivalînd cu 538,380 kg de argint fin).

Petru I Muşat este primul reprezentant al dinastiei Muşatinilor pe tronul Moldovei şi a domnit 16 ani.

Din timpul domniei lui Petru I al Moldovei datează şi primul act care delimitează hotarul dintre principatul Moldovei şi Uniunea polono-lituaniană cu traseul pe rîuleţul Colacin, dintre Snyatin şi Şepinţi, apoi peste cîmpia Bolohovului pînă la Nistru, în punctul marcat de satul Potoc, şi mai departe pe Nistru în jos pînă la Marea Neagră.

Conform acestui act, Pocuţia, teritoriu preponderent locuit de volohi (români) este cedat Uniunii polono-lituaniene, iar aceştea recunosc teritoriile din sudul Moldovei Transprutiene (locuite preponderent de tătari) ca teritorii a voievodatului Moldovei.

Tot prin acest act Petru I Muşat recunoaşte suzeranitatea Uniunii polono-lituaniene asupra Moldovei.

La apropierea dintre Moldova şi Polonia o mare importanţă au avut legăturile matrimoniale dintre domnitorii lituanieni şi cei moldavi, precum şi interesele economice ale părţilor, legate în primul rînd de drumul comercial care venea dinspre Liov spre factoriile comerciale de pe ţărmul pontic şi invers, străbătînd Moldova.

Prin mijlocirea lui Petru I Muşatinul s-a produs încercarea de apropiere dintre Uniunea polono-lituaniană şi Muntenia. Negocierile în acest sens au debutat la sfîrşitul anului 1389.

1836: S-a născut Grigore Silaşi, preot greco-catolic, filolog şi folclorist unul dintre întemeietorii Societăţii „România jună” de la Viena, militant pentru afirmarea naţiunii române, membru de onoare al Academiei Române din 1877; (m. 1897).

Turism Nasaud | GRIGORE SILASI

A fost autorul unor lucrări de limbă şi literatură română, de teorie literară şi estetică și editor de manuscrise vechi.

1841:  S-a nascut Alexandru Candiano-Popescu, avocat şi ziarist, general al Armatei Române,luptator in Razboiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a Romaniei, de la  1877 ; (d. 1901).

A  fost fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută și sub denumirea de  Republica de la Ploiesti.

1855: Conducerea Școlii ostășești din Bucuresti solicită Eforiei Școalelor publicarea lucrării lui Nicolae Bălcescu   “Puterea armată și  arta militară la români”.

Lucrarea era folosită pentru predarea cursului de istorie militară.

1860 : A murit Bolyai János, matematician de origine maghiară din România,unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann .

Imagini pentru Bolyai János,

János Bolyai (n. 15 decembrie 1802, Cluj, Comitatul Cluj – d. 27 ianuarie 1860, Târgu Mureș, Scaunul Mureșului) , fiul matematicianului Farkas Bolyai.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), situată in Cluj-Napoca,  una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Colegiului Iezuit din Cluj, înființat în anul 1581. și cea mai mare universitate din țară, unde se studiază   în limba română, maghiară, germană, engleză și franceză,  poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeș și pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.  

1861: S-a născut Constantin Prezan , mareșal erou al Marelui Război de Reîntregire a României si  membru de onoare al Academiei Romane. A participat la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul de reîntregire naţională (1916-1919).

A elaborat planul campaniei anului 1917, materializat în marile bătălii din iulie-august de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1943)

constantin prezan

A fost șef al Marelui Cartier General al Armatei, iar in perioada 11-13 noiembrie 1916 a îndeplinit funcția de comandant al Armatei 1.

Fiind specialist în arma geniului, a coordonat planul campaniei din 1917, adică a faimoaselor bătălii de la Marasti, Mărășești și Oituz .

Constantin Prezan a evitat să se implice activ în viața politică, deși a avut o serie de demnități politice, mai mult onorifice, cum ar fi aceea de senator de drept deținută în perioada postbelică, în baza înaltei sale poziții din armată, precum și de participant/membru al Consiliilor de Coroană .

A primit numeroase distincții și medalii, fiind ales membru de onoare al Academiei Romane.

Mareșalul Constantin Prezan s-a stins din viață la 27 august 1943, fiind înmormântat cu funeralii naționale, în curtea reședinței sale de la Schinetea.

1896 (27.I./10.II): S-a născut Dimitrie Ionescu-Berechet, „arhitectul Patriarhiei Române”; (m. 1969).

Dimitrie Ionescu-Berechet | Arhiva de arhitectura

În răstimpul celor peste trei decenii cât a activat ca arhitect-șef al Patriarhiei Române (1930-1963), a proiectat peste 100 de biserici noi și numeroase alte edificii devenite adevărate monumente cu valoare de reper în istoria artei românești contemporane, printre care se numără: Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, Biserica Parcul Domeniilor-Caşin din București, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan, Catedrala din Hunedoara și Catedrala Sfântul Gheorghe din judeţul Covasna, biserica Mănăstirii Maglavit, biserica Sfinții Împărați din Constanța.

1902: S-a nascut Ilie G. Murgulescu, chimist român, preşedinte al Academiei Române (1963-1966); (d. 28.10.1991).

A publicat lucrări fundamentale în domeniul chimiei fizice.

Ilie G. Murgulescu a fost Ministru al Învățământului Superior în  guvernul condus de Gheorghiu Dej si  Ministru al Învățământului și Culturii între 1961-1962  și Ministru al Învățământului  în guvernul Ion Gheorghe Maurer.

A fondat Institutul de Chimie Fizică al Academiei Române pe care l-a condus până în 1977.

1903 (27.I./9.II): S-a născut pianista Silvia Şerbescu; (m. 1965).

1907: S-a născut Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică, membru de onoare al Academiei Române din 1997; (m. 1998).

1903: A fost fondata Confederatia patronala UGIR (Uniunea Generala a Industriasilor din Romania) , organizaţie a marelui capital industrial, având ca obiective principale dezvoltarea economică şi modernizarea societăţii.

În 1948 Uniunea a fost dizolvată de autorităţile comuniste, reluându-şi activitatea, în 1993, sub numele de UGIR-1903

1919: A murit poetul maghiar Endre Ady (n. 22 noiembrie 1877, Érmindszent, comitatul Sălaj, azi Ady Endre, județul Satu Mare).

Fișier:Ady endre.jpg

În literatura maghiară este primul care rupe legătura cu stilurile vechi, creând un stil modern. Poezia lui este influențată de Baudelaire, Verlaine.

Este un poet simbolist.   Întodeauna scria simbolurile cu literă mare. Ady nu a fost cunoscut doar ca poet ci și ca jurnalist.

Între el și poetul roman Octavian Goga  a existat o prietenie sinceră.

 1919: S-a născut Ioan Ianolide, mărturisitor al închisorilor comuniste, în care a pătimit vreme de 23 de ani; (m. 1986).

Imagine similară

A devenit renumit pentru cartea „Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă”; biograful lui Valeriu Gafencu („Sfântul închisorilor”, cum a fost numit de părintele Nicolae Steinhardt).

  1925: S-a născut geologul Liviu Ionesi; activitatea de cercetare este concretizată în peste 165 de lucrări şi 30 de rapoarte geologice; importante preocupări şi pentru istoria ştiinţelor geologice din România, prin relevarea contribuţiei unor mari personalităţi din domeniu; membru titular al Academiei Române din 2003; (m. 2006).

1936: S-a născut la Cluj, actorul român de teatru şi film Florin Piersic; (piese: “Zbor deasupra unui cuib de cuci”; filme: “De-aş fi Harap-Alb”, “Colierul de turcoaze”, “Trandafirul galben”, “Haiducii lui Şaptecai”).

1936: S-a născut artistul plastician român Nicapetre (Petrica M. Balanica); (d.21 aprilie 2008).

1937: S-a născut soprana Margareta Fânăţeanu-Dragnea; (m. 1993).

1939: S-a născut Sergiu Hanganu, arhitect român și profesor, membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2003, stabilit în Canada. Pentru diferite proiecte şi lucrări a fost distins cu şase premii întâi, cu 39 de premii de excelenţă şi a participat la 29 de jurii internaţionale de arhitectură; (m. 2017).

A avut cinci expoziţii personale de proiecte de arhitectură în Ottawa, Toronto, Montreal şi New York şi alte şapte expoziţii pe diverse teme (decoraţiuni interioare,arhitectură modernă).

 1941: După rebeliunea legionară din 21-23.I.1941, s-a format un nou guvern, compus exclusiv din militari şi tehnicieni, prezidat de generalul Ion Antonescu.

Cum a sfârşit mareşalul Antonescu. Parola rostită de Regele Mihai, care a  dus la arestarea uneia dintre cele mai controversate figuri ale istoriei

1942: S-a născut (la Vertujeni-Soroca, azi în R. Moldova), Alexandru Mironov, jurnalist, scriitor şi matmatician, realizator de emisiuni TV , unul dintre cei mai activi promotori ai genului Science Fiction în România.

Colaborator la Radio-Televiziunea Română (realizator de emisiuni de ştiinţă şi SF), a fost membru în Consiliul de Administraţie al TVR, ministru al tineretului şi sportului între anii 1993 şi 1996, fost secretar general al Comisiei Naţionale UNESCO.

1947: S-a născut muzicianul Ion Ivan-Roncea, supranumit „Lipatti al harpei”.

 1949: S-a născut inventatorul Ioan Davidoni; are peste 900 de invenţii, inovaţii şi soluţii tehnice, 10 din ele fiind medaliate cu aur şi argint la Geneva, Bruxelles şi Bucureşti (câteva dintre acestea sunt: platformă ecologică pentru recuperarea ţiţeiului de pe suprafaţa apei, schimbător de căldură cu funcţionare autonomă, ventuză magneto-vibratoare, pantofi magnetici antistres, ecran de protecţie pentru telefoane, calculator, tv, mănuşă magnetică modernizată, rotor eolian cu ax vertical, îngrăşământ magnetic cristalin).

1958: S-a născut  la Sinaia, Norica Nicolai, fost senator liberal în Parlamentul României.

A fost aleasă deputat în Parlamentul European  în data de  7 iunie  2009,  pe lista  Partidului National Liberal.

1968: S-a născut Bianca Brad, actriţă, cântăreaţă, fostă Miss România; fondatoarea Organizaţiei E.M.M.A. (Eternul Miracol Materna Alinare), care sprijină familiile care trec prin drama pierderii unui copil.

Imagine similară

 

1972: S-a născut Berti Barbera, interpret vocal şi instrumentist, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune.

Berti Barbera, artistul complex care dezvoltă educația muzicală a românilor

 1974: S-a născut Andrei Pavel, jucător şi antrenor de tenis; în palmaresul său se află trei titluri ATP câştigate la simplu: Tokyo 1998, Sankt Poelten 2000 şi Montréal 2001 şi şase la dublu: Bucureşti 1998, Kitzbuhel 2005, Auckland 2006, Munchen 2006, Gstaad 2006, Barcelona 2007.

A fost singurul tenismen român care l-a învins pe celebrul Roger Federer

Andrei Pavel, singurul tenismen român care l-a învins pe Roger Federer: "Nu  m-am gândit că va ajunge cel mai bun din istorie"

Și-a încheiat cariera la simplu în anul 2009, la turneul BCR OPEN România, fiind învins în ultimul meci de Pablo Cuevas cu scorul de 6-3, 7-6, cea mai bună poziţie în clasamentul ATP fiind în anul 2004 când a ocupat locul 13.

1975: S-a născut interpreta Narcisa Suciu. În prezent  este căsătorită cu Veikko Miettinen și locuieşte în orăşelul Outokumpu din Finlanda.

Imagini pentru Narcisa Suciu,

1978: S-a născut  cunoscutul realizator TV român, Cătălin Măruţă.

PRO TV - Trei generatii. Catalin Maruta, impreuna cu fiul si cu tatal lui,  intr-o fotografie de mii de Like-uri

 1982: A fost difuzată prima emisiune de SF radiofonic din Europa – „Radiobiblioteca SF”, pe programul III al Radiodifuziunii Române, avându-l ca redactor-realizator pe Dan Ursuleanu (1943-2013). Emisiunea şi-a schimbat pe parcurs numele în „Exploratorii lumii de mâine”, dar a rămas cea mai longevivă emisiune de radio dedicată SF-ului. 

1990: A început procesul celor patru demnitari ai regimului comunist (Ion Dinca, Tudor Postelnicu, Emil Bobu si Manea Manescu); pe 2 februarie au fost condamnați la inchisoare pe viata, dar dupa scurt timp, au fost pusi in libertate.

Cum au fost eliberati cei patru demnitari comunisti de justitia lui Ion

2000 – A murit Pan M. Vizirescu (prenumele la naştere: Pantelimon), poet şi eseist; colaborator constant al Radiodifuziunii Române din 1931, va deveni director adjunct la compartimentul Radiojurnal (până la 23 august 1944); judecat în lotul celor 14 gazetari şi scriitori români consideraţi „colaboraţionişti”, a fost condamnat, în 1945, la muncă silnică pe viaţă, dar nu a făcut detenţie, ci a stat ascuns în casa părinţilor săi din Slatina, într-un adăpost ingenios, din care avea să iasă abia în anul 1967; în ciuda vârstei înaintate, după 1990 a fost extrem de activ în viaţa literară şi culturală (n. 1903)

2013: A murit la Moscova, comunistul sovietic Ivan Ivanovici Bodiul, fost  Prim-secretar al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească in perioada 28 mai 1961  – 30 decembrie 1980; (n.3 ianuarie 1918).

În ciuda originii sale moldovenești, a fost un prost vorbitor al limbii române.

In opiniile istoricilor care au studiat perioada respectivă, Bodiul a fost un „dictator regional” un adevărat gauleiter comunist tipic perioadei brejneviste .

În calitate de prim-secretar al PCM, el s-a remarcat prin lupta dusă împotriva conștiinței naționale românești și prin  transformarea RSS Moldovenești într-un cap de pod în războiul subversiv purtat de URSS împotriva României;

A dus o politica trădătoare de deznationalizare a romanilor moldoveni, de persecutii impotriva intelectualitatii române din aceasta republică sovietica si  de rusificare a Republicii Moldova, invitând specialiști alogeni din cele mai îndepărtate colțuri ale fostei Uniuni Sovietice în detrimentul angajării în câmpul muncii a populației băștinașe care, la rândul ei, era trimisă în mod organizat în Siberia și în alte regiuni ale URSS (în special din RSFS Rusă) pentru a distruge structura etnică a populației.

A încurajat căsătoriile tinerilor nomenclaturişti moldoveni cu rusoaice, acest fapt fiind biletul de intrare în saloanele puterii sovietice.

A susținut ampla campanie de falsificare a adevărului științific despre limba română și istoria națională a românilor moldoveni.

  Grefând pe te­ma poporului şi limbii moldove­neşti, a lan­­sat critici dure împotriva regimului de la Bucureşti.

Încă din anul 1965, s-a declanşat o vastă campanie propagandistică vizând pericolul presei, literaturii, radi­o­u­lui şi televiziunii româneşti.

În 1968 a interzis literatura românească şi ziarele de peste Prut, acestea fiind tăinuite în fondurile speciale ale bibliotecilor si  eliminat în totalitate „limba moldovenească” din spaţiul public încă la începutul anilor ’60, când în Ucraina, de exemplu, Piotr Selest a luat măsuri pentru a readuce măcar parţial ucraineana în instituţiile statului.

În 1970, în faţa membrilor Co­mitetului Central (CC) al Parti­du­lui Comunist din Moldova (PCM), Ivan Bodiul (1917-2013), prim-secretarul RSSM, a „înfierat” politica lui Ceauşescu.

Deoarece „propagau ideea României Mari”, i-a numit pe comuniştii români „re­acţionari”, „şovini”, calomniatori „în mod josnic” ai bolşevicilor.

2014: A murit Mihai Horea, unul dintre cei mai de seamă pictori abstracți români; (n. 1926).

Mihai Horea: un pictor fără egal | Romania Libera

Mihai Horea - Equinox expozitie sustinuta de Catena pentru Arta - Senso TV  Tv


Nascut la 25 martie 1926 in comuna Petea din judetul Mures, Mihai Horea si-a inceput studiile la Bucuresti in anul 1946 cu Nicolae Darascu, Camil Ressu si Jean Alexandru Steriadi, pentru a le finaliza tarziu, in 1970, abia dupa intalnirea cu Mattis Teutsch si cu Alexandru Ciucurencu, adevaratul sau maestru.

Grație acestui eveniment decisiv, Mihai Horea se afirma încă din anii ’68-’70 ca unul dintre cei mai interesanti pictori abstracți, iar apoi și ca un reformator al programei specifice din invatamantul artistic romanesc, alaturi de Stefan Sevastre si de Teodor Dan.

2016: A murit Constantin M. Popa, critic şi istoric literar, poet şi publicist; (n. 1943).

Laudatio: Constantin M. Popa – 71*… Despre „Mişcarea literară paradoxistă“…

După studii universitare în Cluj-Napoca, unde, în anul 1966, obţine Diploma de licenţă în filologie, are  un remarcabil debut, tot în 1966, în revista napocan-clujeană, Tribuna. Dă un doctorat în litere, din 1997, în urma sustinerii strălucitoarei teze, Morfologia ceremonialului în opera lui Mihail Sadoveanu, cu „împliniri cărturăreşti-galaxiedrice“ etc.), cunoscut îndeosebi prin Replay (Bucureşti, 1980), un veritabil „recurs“ în care a ridicat «bunul simţ la rang de călăuză a investigaţiei critice» (Laurenţiu Ulici), ori prin Clasici şi contemporani (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1987).

A surprins recent, de dincolo de Atlantic, şi cu o altă întemeiată (şi „de întemeiere“) lucrare, Mişcarea literară paradoxistă / The Paradoxist Literary Movement (Phoenix / Chicago, Xiquan Publishing House, 1992).

p02

Autorul atrage  atenţia asupra unei realităţi indiscutabile din literatura valahă a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea în care, antiproletcultist, s-a ivit generaţia modernist-resurecţională şi a paradoxismului (1960 / 1965 – 2000 / 2005), sau generaţia Labiş – Stănescu – Sorescu, care a impus noua estetică: «paradoxismul a existat înaintea statuării mişcării paradoxiste»  mişcare ce pare să aibă între lideri, din 1983 încoace, dar în spaţiul francofon, şi pe autorul volumului Le sens du non-sens, Florentin Smarandache, originar din Oltenia şi stabilit din 1989 în S. U. A. (unde, prin Circles of Light − Erhus University Press, 1992 − propagă Mathematics Literature etc.).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur

In ziua in care se face pomenirea Aducerii moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur, se amintește ca acesta a acuzat-o pe imparateasa Eudoxia ca si-a insușit via vaduvei Calitropia.

Sfantul Ioan Gura de Aur a fost izgonit de doua ori din scaunul patriarhal de la Constantinopol, ca după un timp, sa fie rechemat în această înaltă demnitate.

sfint » Monitorul de Neamț și Roman

A treia si cea din urma data a fost trimis la Cucus. De aici a fost dus la Aravissos si apoi la Pitius, unde a murit in anul 407 și a fost ingropat la Comane.

In anul 434, unul dintre ucenicii sai, numit Proclu (434-447), ajungand Patriarh de Constantinopol, a cerut voie imparatului bizantin Teodosie, sa aduca in Constantinopol trupul Sfantului Ioan Gura de Aur.

Abia in anul 438 crestinii au reusit sa aduca trupul Sfantului Ioan Gura de Aur in capitala Imperiului Bizantin.

Moastele Sfantului Ioan Gura de Aur au fost duse mai intai in Biserica Sfantului Apostol Toma, numita „a lui Amantie”, iar dupa aceea la Biserica Sfanta Irina.

A doua zi, dis de dimineata, Sfintele sale Moaste au fost duse in Biserica Sfintii Apostoli. Potrivit Traditiei, in momentul in care au fost asezate in aceasta din urma biserica, din gura Sfantului Ioan s-au auzit cuvintele: „Pace tuturor.”Racla cu Sfintele Moaste a fost ingropata in Sfantul Altar, langa Moastele Sfantului Grigorie Teologul.

Dupa venirea cruciatilor in Constantinopol, Moaștele Sfintilor Ioan si Grigorie Teologul au fost duse in Veneția, iar apoi in Roma.

Cinstitul sau trup a fost asezat mai intai intr-un pridvor al unei Biserici medievale, inchinata Sfantului Apostol Petru.

Mai tarziu, în data de 1 mai 1626, acestea vor fi transferate in Biserica cea mare a Sfantului Petru, fiind așezate intr-o Capela special amenajata pentru ele.

Aducerea moastelor Sfantului Ioan Gura de Aur

Dupa 800 de ani, în data de 27 noiembrie 2004, Moaștele Sfinților Ioan Gura de Aur și ale Sfântului Grigorie Teologul au fost inapoiate Bisericii din Constantinopol de către Papa Ioan Paul al II lea, ca semn al dorinței de reconciliere a celor două biserici creștine .

Bibliografie (surse) :

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  2. Istoria md.;
  3. Istoricul zilei blogspot.com;
  4. Crestin Ortodox.ro;
  5. Wikipedia;
  6. http://www.worldwideromania.com
  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;
  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  9. Rador.ro

27/01/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Cum a jonglat Germania plata reparațiilor datorate statelor atacate de ea în Primul Război Mondial

bogdan-mihai

Semnarea tratatului de la Versailles, care a marcat sfârşitul Primului Război Mondial. Foto: westernfront.gov.au

Cum a scăpat Germania de plata reparatiilor dupa Primul Razboi Mondial si a aruncat lumea in criza economica!

Primul Razboi Mondial a luat sfarsit pe 28 iunie 1919, atunci cand a avut loc semnarea Tratatului de la Versailles. Germania, marele perdant, trebuia sa plateasca o suma de bani ca reparatii de razboi statelor atacate. 

Suma era undeva in jurul a 270 de miliarde de marci germane, insa aceasta sumă a fost diminuata, ulterior, la 226 de miliarde de marci germane.

Sub acest spectru, Germania amenința cu insolvența in ideea ca, intr-o asemenea situatie, singurii care au ceva de pierdut sunt creditorii.

De data aceasta, Germania era supraindatorata dupa pierderea Primului Razboi Mondial si era presata de doua tipuri de creditori: cei care trebuiau sa primeasca banii sub forma reparatiilor si creditorii privati, care detineau datoria privata a guvernului german, a municipalitatilor, a bancilor sau a industriei.

Aceasta datorie a crescut pana la 4 miliarde de dolari și doua treimi din aceasta datorie era detinuta de americani – banci, investitori si alti creditori, scrie https://europolitics.ro/istorie/marile-crize-economice/marea-criza-economica-1929-1933-cum-a-scapat-germania-de-plata-datoriilor-dupa-primul-razboi-mondial-si-a-aruncat-lumea-in-haos.

Pentru nemti, situatia nu era deloc delicata si jonglau cu cele doua categorii de creditori.

Mai intai, le spuneau celor care pompau bani in Germania ca daca acestia ar fi exonerati de reparatiile razboiului, atunci ar putea sa isi plateasca datoriile.

Apoi, discutau cu membrii guvernelor statelor carora trebuiau sa le achite reparatiile, punand problema in acest fel: veniti alaturi de noi, renunțați la datorii si noi o sa plătim reparațiile de razboi.

Germania si-a sustinut aceasta politică pâna cand a reusit sa ii faca pe creditori sa se certe intre ei.

Pana la urma, frustrati, acestia au numit o comisie internationala de experti care sa examineze datoria Germaniei de ambele parti. Analiza lor urma sa arate care parte a datoriei poate fi achitata de nemti.

Numai că, in 1924, Germania era scufundata in datorie. Inflatia crescuse la un nivel colosal, asa ca datoria sa nu mai insemna nimic.

Practic, Germania si-a provocat insolventa atât pe plan intern  cât si pe plan extern, in conditiile in care bazinul Ruhr era ocupat de fortele belgiene si franceze.

Asa ca acest comitet international a elaborat Planul Dawes, prin care Aliatii erau obligati sa plece din Bazinul Ruhr, iar Germania sa inceapa sa isi plateasca reparatiile de razboi, cate 625 de milioane de dolari pe an.

Numai ca, acest plan nu a prevazut si o data limita pentru restituirea acestor datorii.  Pentru acest plan, economistul Charles Dawes a primit Premiul Nobel, dar ceea ce s-a hotarat in 1924 nu a avut niciun efect.

Dupa ce si-a provocat insolvența, Germania s-a imprumutat masiv de la creditorii externi.

200 de milioane de dolari au fost imprumutati de la Marea Britanie, Franta si SUA pentru a-si achita datoriile de razboi.

Așa, a inceput sa crească datoria privata. Asadar, s-a ales praful de Planul Dawes, la cinci ani de cand a fost adoptat.

Lumea se imbulzea la portile bancilor ca sa isi recupereze banii

Ulterior, un al doilea comitet international de experti s-a reunit pentru a analiza situatia Germaniei. Si, uite asa, s-a intocmit Planul Young, prin care Germania trebuia sa plateasca reparatii in valoare de 400 de milioane de dolari pe an. Pentru a pune in aplicare planul, guvernul german a imprumutat 300 de milioane de dolari de la Marea Britanie, SUA si Franta pentru a-si onora datoriile.

Germania ii pacalise pe toti. In paralel cu aceste discutii, propaganda nemtilor era in toi, spalandu-le creierii cetatenilor sai cu faptul ca plata reparatiilor de razboi distrug Germania si ca un al doilea faliment ar fi cel mai mic sacrificiu pe care l-ar face poporul german.

Americanii, plini de lacomie, nu se mai opreau din a achizitiona bonduri germane intrucat rata dobanzii era foarte mare. Bancile americane isi depuneau surplusul de fonduri in banci germane din acelasi motiv.

Nu ii interesau foarte mult propaganda sau discutiile politice, considerand ca acestea nu altereaza investitiile pe termen lung.

In 1931, Germania era in pragul falimentului si tipa dupa ajutor spre creditorii sai pentru a o salva de la prabusire.

Sistemul sau financiar era inecat de inflație. Reichsbankul avea toate motivele sa taca pentru ca, in cazul falimentului, nu ar mai fi putut sa plateasca cei 4 miliarde de dolari pe care ii datora investitorilor si bancilor straine. Putea lumea financiara sa lase acest lucru sa se intample?

Marea Britanie, in niciun caz, asa ca facea lobby pe langa SUA ca sa participe la aceasta operatiune de salvare. Desi avea o datorie mai mica de recuperat, in comparatie cu SUA, nereusind sa isi ia banii inapoi ar fi insemnat un adevarat dezastru!

Oricum era un dezastru, pentru ca nimeni nu stia ce avea sa se intample cu bancile americane care isi depozitasera banii in cele germane, sau cu bondurile germane cumparate de investitorii americani plini de lacomie.

La venirea sa la putere, Hitler a suspendat plata reparaţiilor, dar datoria germană fusese de fapt anulată de „moratoriul Hoover” din 1932, prin care președintele SUA, Herbert Hoover, a propus o vacanță bancară.

Germania era astfel scutita de plata reparatiilor de razboi timp de un an de zile. In urma acestei decizii, iar Germania s-a ales practic cu încă un imprumut de 400 de milioane de dolari, ceea ce insemna plata anuala pe care o avea de achitat pentru reparatiile de razboi.

Rezerva Federală americană, Banca Angliei si Banca Nationala a Franței i-au mai acordat Germaniei încă 100 de milioane de dolari de care sa dse folosească in caz de urgență.

Ce a urmat? In primul rand, toate bancile private ale Angliei, Frantei, Olandei, Elvetiei si Statelor Unite si care isi aveau banii depusi in bancile germane, profitand de dobânzile mari, au inceput sa isi retraga banii intrucat nimeni nu avea cum sa anticipeze ce avea sa se intample peste un an.

Insusi germanii au intrat in aceasta goana si cei care nu stiau cum sa se foloseasca de sistemul de schimb valutar traversau granita si se duceau in Elvetia sau Olanda pentru a scapa de marci.

Planul lui Hoover a fost dejucat de germani și de finanțele mondiale. Germanii se duceau acum cu sacul la elvetieni, englezi si francezi cerandu-le sa cotizeze. Falimentul era iminent. Practic, germanii ii implorau pe creditori sa plaseze bani in Germania care erau apoi scosi din tara chiar de cetatenii Germaniei!

Asa ca Banca Angliei si Banca Frantei erau nevoite sa sara din nou la cap pentru un nou imprumut acordat Germaniei. Francezii au preluat fraiele negocierilor si le-au impus germanilor o serie de masuri nepopulare pe care trebuiau sa le puna in aplicare.

Doctor Luther, presedintele Reichsbankului, a avut astfel posibilitatea sa puna din nou in miscare propaganda si sa dea vina pe francezi pentru situatia ingrozitoare in care se afla Germania.

Englezii tremurau in fata perspectivei falimentului german, asa ca au initiat o intalnire cu ministrii tarilor in cauza la Londra. Germanii au afisat o atitudine de nepasare. Lor le conveneau ambele variante: si falimentul si perpetuarea acestei situatii, in care creditorii internationali pompau cu bani in Germania. Ba din contra, la un moment dat au dat vina pe comunitatea financiara internationala pentru birurile pe care le-au impus nemtilor ca plata a reparatiilor de razboi.

Marea afacere a nemtilor a fost creditarea pe termen scurt. Au primit o groaza de bani pe care i-au cheltuit intr-un mod extravagant. Nici macar nu s-au oboist sa nege! Dar creditorii Germaniei erau nerabdatori sa isi recupereze banii cat mai repede. Asa ca Germania se afla in ipostaza pe care abia o astepta: sa isi declare falimentul! Saaaau… Creditorii mai primeau “o ultima sansa”: adica ei trebuiau sa ii mai acorde Germaniei un nou imprumut urias ca sa isi salveze investitiile. Dar, mai intai, trebuiau sa salveze Germania. Asta era retorica nemtilor. Iar creditorii se temeau ca Germania va devina o tara comunista sau ultra-nationalista dupa ce isi va declara falimentul, fapt ce ii ingrozea pe toti.

Oricum, toata lumea era plina de titlurile de stat germane iar bancile si creditorii privati le dadeau aproape gratis, numai sa scape de ele! Asa ca nimeni nu avea nicio idee cum sa rezolve aceasta situatie imposibila. Mai mult, Germania cerea pentru a nu intra in faliment inca un imprumut de 500 de miliarde de dolari. O facea pur si simplu, pentru ca nu avea nimic de oferit, in afara vorbelor goale.

Intrunirea nu a oferit niciun rezultat, pentru ca nimeni nu a vrut sa le mai dea germanilor un nou imprumut, dar a produs doua recomandari. Prima era aceea ca bancile creditoare sa nu isi mai scoata banii din Germania si a doua recomandare era ca un comitet international de experti sa analizeze situatia nemtilor.

Creditorii au fost pur si simplu umiliti iar Germania a obtinut fix ce a vrut. In primul rand, depozitele bancare in forma creditelor pe termen scurt valorau 750 de milioane de dolari, oricum, mult mai mult decat cerea Germania. Putea sa foloseasca banii astia exact asa cum voia.

Apoi, a castigat un nou comitet international care sa o protejeze de creditorii sai si, cel mai important, a pus pe pauza prevederile Planului Young. Gata si cu reparatiile dupa razboi!

Al treilea comitet international de experti a fost momentul cand toti si-au dat seama ca nu exista o abordare economica la problema Germaniei, atata timp cat guvernantii sai considerau ca plata reparatiilor dupa razboi insemna, de fapt, un tribut. Guvernantii credeau, cetatenii Germaniei credeau… Totul era fara scapare! Nimeni din Germania nu considera ca reparatiile, de fapt, erau datorii pe care Germania trebuia sa si le onoreze. Ei nu aveau in gand sa achite acesti bani vreodata! Si cui sa returneze acesti bani? Fostilor inamici de razboi? Haha!

Practic, Germania imprumuta bani de la creditorii naivi iar banii sai ii punea la loc sigur, in bancile straine din New York, Londra sau Paris.

Cum au procedat germanii? Practic, au inceput sa printeze in disperare titluri de stat germane si pe care le vindeau in toata lumea atata timp cat toti le cumparau. Pe masura ce cantitatea scadea, pe atat investitorii se aruncau si mai mult, pentru ca nimeni nu isi va fi imaginat ca Germania isi va declara falimentul! Practic, cumparatorii acestor titluri de stat  germane au achitat primele reparatii de razboi, nu Germania! Germania si-a luat banii in schimbul titlurilor de stat si i-a dat creditorilor. Atunci cand aceasta operatiune devenise costisitoare pentru nemti, acestia au oprit masinaria de printat, nu au mai achitat nicio reparatie de razboi si si-au declarat falimentul!

Degeaba au ocupat francezii cu forta bazinul Ruhr, intrucat populatia stia ca ceea ce munceste acolo se duce la francezi, asa ca au avut loc greve si revolte aproape zilnic!

Ceea ce este interesant este ca, de la Planul Dawes, platile nete ale Germaniei in forma reparatiilor de razboi ajungeau la peste 2 miliarde de dolari, numai ca imprumuturile contractate de la creditori valorau aproape 4 miliarde de dolari! Practic, nemtii au imprumutat cu 1 miliard si jumatate mai mult decat puteau plati. Trei sferturi din aceasta suma venea de la fostii inamici de razboi! Mai simplu, Germania, la fiecare dolar imprumutat, a returnat 67 de centi in forma reparatiilor de razboi. Restul au fost pastrati si investiti in propria-i economie! Asa si-a pacalit Germania, creditorii!

27/01/2021 Posted by | analize | , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: