CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 24 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 24 ianuarie în istoria noastră

1458 – Matei Corvin, al doilea fiu al guvernatorului român al Ungariei Ioan Corvin, este ales rege al acestei țări, cu sprijinul nobilimii mici şi mijlocii şi al trupelor de mercenari conduse de Mihail Szilágyi.

Domnia sa (32 de ani) a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei.

 Pentru prima dată în istoria regatului Ungariei era ales rege un nobil fără ascendenţă în familiile regale europene. Matia a fost primul rege naţional al Ungariei. Gloria şi renumele tatălui său, românul Iancu de Hunedoara, care a dominat viaţa politică  a regatului Ungariei între 1446-1456, au croit ascensiunea politică a lui Matia.

Matia a fost înscăunat la Buda în 14 februarie 1458 fără coroana Sf. Ştefan, care era de mulţi ani în custodia lui Frederic al III-lea de Habsburg.

1834 – La ora 23 şi 45 a avut loc un puternic cutremur de pământ în Basarabia ţaristă, care a produs daune multor clădiri și a deteriorat un depozit cu pulbere din cetatea Tighina.

1847: S-a născut actorul Ioan Anestin; (m. 1919). A fost un important interpret al comediilor lui Ion Luca Caragiale.

A jucat pe scenele teatrelor naționale din Craiova și după 1888 din București .

1849 – S-a născut Badea Cârţan, ţăran român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania şi răspânditor de cărţi româneşti la sate.

Badea Cârțan, omul care iubea cărțile mai mult decât oile” de Daniela  Șontică – Revista Culturală Leviathan

A călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român; (d.07.08.1911).

1859 – La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Munteniei se pronunţă pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, ceea ce a insemnat unirea în fapt a Principatelor Moldovei şi Munteniei și punerea temeliei României moderne.

Conferinţa puterilor garante de la Paris (26 martie-25 august 1859) a recunoscut dubla alegere a lui Cuza ca domn al celor două Principate.

Pe 4 decembrie 1861 Poarta recunoaştea unirea pe durata domniei lui Cuza.

Citiți mai mult: 24 ianuarie 1859-unirea Principatelor Române

1862 – Se deschide  primul  Parlament unic al României la Bucureşti. Domnitorul Al.I.Cuza proclamă solemn, în faţa  Adunărilor Moldovei şi Ţării Româneşti, “Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.

 1864 – Este promulgată legea privind înfiinţarea Curţii de conturi din România, instituţie creata pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici.

1866 – A decedat la Cernăuți (atunci în Imperiul Austriac), Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. A fost profesor de limba şi literatura română şi un animator cultural de prestigiu, avînd o deosebită vocaţie pedagogică.

Printre elevii lui s-a numarat Eminescu, care i-a dedicat prima sa poezie publicată – “La mormîntul lui Arune Pumnul”.

Imagini pentru Aron Pumnul,

S-a născut în familia unor iobagi români din satul Cuciulata, judeţul Braşov. După 4 ani petrecuţi la Odorhei, Aron Pumnul îşi continuă studiile la Blaj şi la Cluj, unde absolvă cursurile de filozofie. În 1843 a fost numit profesor de filosofie la Blaj, în acelaşi an plecând cu o bursă de studii la Viena, la Institutul teologic „Sfanta Barbara”.

S-a întors în Transilvania în 1846, reluându-şi activitatea de profesor la Blaj. A înfiinţat împreună cu Timotei Cipariu ziarul „Organul Luminărei”, dar şi alte publicaţii.În timpul revoluţiei paşoptiste din Transilvania s-a remarcat ca unul dintre organizatorii primei Adunări Naţionale româneşti de la Blaj din 18-30 1848.

Urmărit de autorităţile  maghiare, Aron Pumnul se refugiază în Muntenia, unde participă la revoluţia paşoptistă din această provincie, fiind numit de Nicolae Bălcescu în funcţia de comisar cu propaganda în judeţul Râmnicu Sărat.

După înăbuşirea revoluţiei muntene s-a refugiat la Cernăuţi, unde este numit prin concurs primul profesor de limba şi literatura română la liceul german, unde îl are elev pe Eminescu.

La scurt timp îşi reia activitatea publicistică în ziarul „Bucovina”, devenind redactorul părţii româneşti.În timpul vieţii a desfăşurat activitate de profesor, lingvist, filolog şi istoric literar. Nu s-a mai întors în Transilvania niciodată.Este înmormântat la Cernăuţi, azi în Ucraina.

1878 – Trupele române ocupă localitatea Smârdan (asăzi în Bulgaria), punct important al sistemului otoman de apărare a Vidinului, în timpul  războiului de independenţă a României.

Imagine similară

Bătălia de la Smârdan a fost imortalizată într-o compoziţie picturală, devenită celebră, sub numele de “Atacul de la Smîrdan“, realizată de marele pictor român Nicolae Grigorescu.

1882 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, societatea “Iridenţa Română”, care, din 1883, s-a numit “Carpaţii”.

Eminescu si Unirea. Societatea secreta “Carpatii”, urmarirea si innebunirea  lui Eminescu pentru crezul sau, de la primul articol politic si pana la  Doina: “Dacia Mare” | Clubul Presei Transatlantice

Societatea, din care facea parte si poetul Mihai Eminescu  a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni și pentru Unirea tuturor țimuturilor locuite de români.

1889 – S-a născut  (la Boboştiţa, Albania) scriitorul Victor Eftimiu poet, dramaturg, povestitor, traducător , colecționar de artă și academician român din perioada interbelică (“Înşir’te, mărgărite”, “Omul care a văzut moartea”); (d.27.11.1972).

1891 – Îşi începe activitatea, la Bucureşti, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”.înfiinţată la 17/29.XII.1890.

Din iniţiativa acesteia, s-a publicat, în limba franceză, memoriul studenţilor universitari români, privitor la situaţia românilor din Transilvania şi Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se evidenţia politica de oprimare a celor peste trei milioane de români din Austro-Ungaria. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. (24.I/5.II)

 1893 – Apare la Bucureşti, revista satirică “Moftul român”, sub conducerea lui  Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa.

Imagini pentru anton bacalbasa photos

Revista a fost tipărită până la 12 mai 1902.

1905 – S-a născut Grigore Vasiliu Birlic, actor român cu o îndelungată şi prestigioasă carieră teatrală  (Teatrul National din Bucureşti); (n. Falticeni; d.14.02.1970).

Intre creațiile sale memorabile rămân rolurile din filmele  : “Bădăranii”, “Două lozuri”, “Steaua fără nume” .

1905 – A murit Nicolae Ionescu, publicist şi om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române , vicepreşedinte al acestui for între anii 1889 şi 1892; (n.1820, Bradu, Neamț).

Nicolae Ionescu a fost redactor la ziarul „Étoile du Danube”, care apărea la Bruxelles, şi la „Tribuna României” şi om politic liberal (deputat şi senator; ministru al afacerilor străine între anii 1876 şi 1877).

S-a distins şi ca un remarcabil orato.

1906 ( 11/24 ianuarie) – S-a născut la Balcic, în teritoriul românesc de atunci numit Cadrilater, sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române; (m. 8 august 1982).

Imagine similară

 1907: S-a născut Mihai Berindei, trompetist, saxofonist, conducător de formaţii de jazz şi critic muzical (m. 1992, în Germania).

1909: A murit Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal. A fost ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896-1897) și autor al teoriei complexului economiei naţionale;(n. 1833).

Membru titular al Academiei Române din 1871, a fost vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904).

1913 – Apare (lunar, până în iulie 1917), la Vălenii de Munte, iar din 1915, la Craiova, revista literară „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga. Revista va fi editată până în anul 1946.

  

1918 –Sfatul Ţării din gubernia rusă  Basarabia proclamă solemn independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.

Fișier:Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg

A fost o etapă importantă pe calea unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă. Consiliul Directorilor s-a dizolvat, puterea executivă fiind încredinţată unui Consiliu de Miniştri, sub preşedinţia lui Daniel Ciugureanu (24.I./6.II)

Acest vot a constituit o etapă importantă pe calea unirii fostei Basarabii ţariste cu România.

Proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti s-a făcut în condiţiile revoluţiei ruse din 1917.

Iniţial Republica Democratică Moldovenească fusese  declarată parte autonomă a unei viitoare Rusii federale.

1921 – S-a născut la Chișinău regizoarea si scenarista română, Sorana Coroamă – Stanca, fiica medicului profesor universitar ieșean Gheorghe Plăcințeanu și a compozitoarei Mansi Barberis; (d. 07.01.2007).

Amintiri din teatrul romanesc: Sorana Coroama

1926 – A decedat la București, avocatul și omul politic român Mihail Pherekyde (n. 14 noiembrie 1842, București, Țara Românească).

Mihail Pherekyde - Portrete

A fost ministru de externe în perioada 1885 – 1888 și de asemenea, fost președinte al Adunării Deputaților în perioada 1914 – 1916.

1932 – S-a născut la Timișoara actorul Silviu Stănculescu; (d.23 octombrie 1998).

A terminat IATC sectia actorie la Bucuresti in 1956, fiind coleg cu marii actori ai generatiei de aur : Amza Pellea, Rauțchi, Rebengiuc, Silvia Popovici. Draga Olteanu.  

A fost căsătorit cu Corina Stănescu și au avut impreună o fiica, Catrinel Stănescu Florea.  

Imagini pentru Silviu Stănculescu;

Incepind din 1960 si pâna in 1998, a jucat in aproape 50 de filme și tot atâtea piese de teatru.

A desfasurat  o bogată activitate la Teatrul de Comedie din Bucureşti (filme: “Liceenii”, “Mircea”, “Trahir”).

A decedat la spitalul Victor Babes din București, cu diagnosticul de leucemie. 

1932 – Apare lunar la Bălţi, România, revista literară “Cuget moldovenesc”, sub conducerea poetului şi traducătorului Petre Stati.

Imagini pentru revista “Cuget moldovenesc” 1932 photos

Revista va apărea până în decembrie 1937.

1950 – S-a născut (la Reșița) solista de muzică uşoară românească  Stela Enache.

1976: A murit la București, fruntașul comunist român Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria), fost ofițer al Armatei Regale Române și spion sovietic participant la lovitura de stat de la 23 de August 1944.

Emil Bodnăraș - Wikipedia

1986 – Are loc inaugurarea oficială a primei părţi a celei de-a doua magistrale a metroului bucureştean (IMGB-Piaţa Unirii).

1990 –  Omul politic Ion Raţiu, preşedintele fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL), a revenit în România după 50 de ani de exil.

Imagine similară

1990 – Prin Decretul-Lege nr.40 al Consiliul Frontului Salvării Naționale, se adoptă Imnul de Stat al României, “Deşteaptă-te, Române” („Un răsunet”), pe versuri de Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann.

 Conform Constituţiei României, imnul este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, începând din 1998, la 29 iulie se sărbătoreşte, anual, „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!” (la 29.VII.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te române”).

2004 – A început desfăşurarea proiectului cultural “Oraşul de sub oraş”, care a constat în spectacole susţinute de actorii Teatrului Masca în staţiile de metrou din Bucureşti.

2006 – A încetat din viaţă istoricul ieşean Gheorghe Platon, membru titular al Academiei Române; (n. 26 februarie 1926).

 

Imagini pentru Gheorghe Platon,photos

A colaborat la lucrările  „Domeniul feudal în Moldova în preajma Revoluţiei de la 1848”, „Lupta românilor pentru unitate naţională. Ecouri în presa europeană”, „Cum s-a înfăptuit România modernă. O perspectivă asupra strategiei dezvoltării” (în colab.), „Unirea Principatelor Române”, „De la formarea naţiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie modernă” (6 volume) şi a colaborat la „Tratatul de Istorie a Românilor”.

2010 – A decedat regizorul de teatru şi film Horea Popescu, cunoscut pentru pelicule devenite clasice precum „Cuibul de viespi” şi „Moartea unui artist”.

2010 – Crina „Coco” Popescu o alpinistă româncă în vârstă de 15 ani, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care a cucerit acest munte.

Recordul anterior era deţinut de americana Samantha Larson, care a urcat pe acest vârf în 2007, la vârsta de 18 ani.

2013 – A decedat la București, umoristul scenarist și regizor Dan Mihăescu (n. 5 iunie 1933),un apropiat al actorului Toma Caragiu, pentru care a scris și a regizat cele mai multe momente satirice, printre care „Așa e în tenis” și „Fabula”.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este dan-mihaescu-620296l.jpg

Dan Mihaescu a lucrat aproape 30 de ani in Televiziunea Română, incepand cu 1966 ca redactor, redactor-sef adjunct al Departamentului de Muzica si Divertisment. Dan Mihaescu a fost unul dintre cei mai apropiati si constanti colaboratori in televiziune ai lui Tudor Vornicu.

Este cunoscut si pentru filmele pe care le-a regizat si colaborarile in TVR cu nume mari precum Toma Caragiu sau Dem Radulescu si cuplul umoristic Nae Lazarescu si Vasile Murariu.

Alaturi de Grigore Pop si Octavian Sava, sub coordonarea lui Tudor Vornicu, Dan Mihaescu a semnat mai bine de 20 de editii ale revelioanelor TVR. Alaturi de realizatorul Titus Munteanu, a semnat, in calitate de scenarist, emisiunea „Lumea se grabeste”, productie premiata cu Trandafirul de aur la festivalul de la Montreux-Elvetia.

2018 – A murit matematicianul și profesorul Ion D. Ion,autorul unor valoroase cercetări în algebra necomutativă (inele, module, categorii), semigrupuri, teoria numerelor, unul dintre cei mai reputați autori de manuale și culegeri de algebră din România (n. 1935 în comuna Răstoaca, jud. Vrancea).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfânta Xenia

Sfanta Xenia

Sfanta Xenia era originara din Roma. In momentul in care parintii au hotarat sa o marite, ea a ales sa fugă impreuna cu doua slujitoare in Insula Cos. Face acest lucru din dragoste fata de Hristos, căci pentru ea adevarata logodna era unirea cu El.

Renuntă la numele Eusebia si iși ia numele de Xenia, care se talcuieste “straina”, vrand sa arate prin acest gest, ca se instraineaza de lumea aceasta. In urma rugaciunilor, il intalneste pe ieromonahul Pavel, iar la indemnul acestuia se stabileste in cetatea Milassa din Careia si imbraca haina monahala. Aici va ridica o bisericuta inchinata Sfantului Mucenic Stefan.

Va fi locul in care se va nevoi impreuna cu cele doua slujitoare si cu alte fecioare.

Sfanta Xenia era intr-o continua priveghere, infranare si smerenie. Purta niste haine vechi, dar considera ca trupul sau este nevrednic si de acestea.

Toata viata ei era intru umilinta si varsare a lacrimilor. In Sinaxarul zilei in care se face pomenirea ei se spune ca “puteai sa vezi izvoarele apelor in vreme de arsita secand, decat ochii ei incetand de lacrimi… facutu-s-au lacrimile ei paine ziua si noaptea ”.

Era straina de lume, insa, locuitoare a cerului. A fost vazuta in trup, dar s-a asemanat cu ingerii cei fara de trup.

Diavolii se temeau de infranarea ei si nu indrazneau sa se apropie de ea. Manca uneori a doua zi, alteori in a treia zi, iar de multe ori si toata saptamana petrecea fara hrana. Iar cand era sa primeasca hrana, nu manca verdeturi, linte, poame de gradina, ci numai putina paine, udata cu lacrimile sale.

Lua din cadelnita cenusa si presara painea sa. Aceasta o facea in tot timpul vietii sale, implinind cuvantul prorocesc: “Cenusa cu pâine am mancat si bautura mea cu plangere am amestecat”.

In momentul in care cuvioasa Xenia a trecut la cele vesnice, pe la amiaza, pe cer s-a aratat, deasupra manastirii, o cununa de stele foarte luminoasa avand in mijlocul ei o cruce. Aceasta cununa stralucea mai mult decat soarele.

Prin acest semn, Dumnezeu a dorit sa arate tuturor, sfintenia cuvioasei Xenia.

Viata sa a fost cunoscuta de ceilalti, dupa moartea ei. Cuvioasa Xenia le cerusera celor doua slujnice sa nu spuna nimanui nimic despre viata sa.

Astfel, nimeni nu a stiut unde si cand s-a nascut, din ce fel de familie si de ce a ales sa paraseasca lumea aceasta, până in momentul in care una din slujnicele ei va face cunoscut motivul instrăinarii ei pentru Hristos.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/12/24/o-istorie-a-zilei-de-24-decembrie-video-2/

Bibliografie (surse) :

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  2. Istoria md.;
  3. Istoricul zilei blogspot.com;
  4. Crestin Ortodox.ro;
  5. Wikipedia;
  6. http://www.worldwideromania.com
  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;
  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  9. Rador.ro.

24/01/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: