CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 23 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 23 ianuarie în istoria noastră 

Cum arată primul portret al lui Ştefan cel Mare

Portretul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (n.1433-d.1504), domn al Moldovei (1457-1504), pictat de miniaturistul moldovean Nicodim pe Tetraevanghelul de la Humor (1473), dăruit de marele domnitor mănăstirii Putna.

La 23 ianuarie 1465 (23 ghenarie 6973) Ştefan III-lea cel Mare al Moldovei apare cu oastea în faţa cetății Chiliei.    

Între 23 şi 25 ianuarie, Ştefan cel Mare (domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504) a asediat şi a cucerit (după eşecul încercării din 22.VI.1462) cetatea Chilia (şi fortăreaţa Licostomo de pe insula din faţă), ocupată de o garnizoană ungară încă din vremea lui Iancu de Hunedoara.

Cetățile Chilia şi Cetatea Albă erau puncte strategice-cheie în apărarea contra turcilor.

 1512: Forţele unite ale lui Mehmed-beg şi boierilor Craioveşti îl  înfrîng pe Vlăduţ-Vodă la Văcăreşti.

Domnitorul a fost luat prizonier şi apoi decapitat.

În Ţara Românească, începea domnia lui Neagoe Basarab (până la 15.IX.1521). Pe plan, iar pe plan extern a cultivat bune relaţii cu Ungaria, Polonia şi Veneţia, bucurându-se de asemenea şi de încrederea turcilor.

A avut însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii, tiparului şi arhitecturii, fiind autor al uneia din primele scrieri originale din literatura română, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, scrisă în slavonă şi tradusă în limba română în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, şi ctitor al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş (1517).

Sfantul Voievod Neagoe Basarab CrestinOrtodox.ro

Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab la 26 septembrie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 26 octombrie 2008.

1549: A murit Johannes Honterus (născut Holler), învăţat umanist sas din Transilvania, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul Liceu Johannes Honterus (n.1498). Numele de Honterus, pe care îl folosește mai târziu, este forma latinizată derivată din „Honter”, denumirea săsească a cuvântului Holler sau Holunder.

Datorită vastei sale activități, a dobândit încă din viață un meritat renume, ce a depășit granițele țării.

Bilder von Kronstadt - Johannes Honterus - der Reformator der Siebenbürger  Sachsen und Theologiefreund von Dr. Martin Luther - Siebenbuerger.de

Adept al luteranismului, a reformat biserica săsească din Braşov (1542) şi a înfiinţat, tot aici, prima tipografie transilvăneană (1535).

Tot la insistenţele sale se înfiinţează, la Braşov, prima fabrică de hârtie din regiune, care va livra hârtie şi în Ţara Românească şi Moldova; Honterus este înmormântat în Biserica Neagră.

1595: Bătălia de la Șerpătești, prima mare victorie a lui Mihai Viteazul. Domnul român i-a MĂCELĂRIT pe turci după o campanie strălucită, încununată cu un atac de noapte.

Cine a fost cea mai mare iubire a lui Mihai Viteazul. Cum arăta frumoasa  "blondă a lui Mihai"

Contextul bătăliei este dat de declarația de război adresată otomanilor de către Mihai Viteazul, care la 13 noiembrie 1594 a lichidat pe creditorii aflați în capitală, dar și detașamentul otoman de 2.000 de oameni, însărcinat cu supravegherea Domnului Țării.

A urmat atacul asupra cetăților de la Dunăre: Giurgiu (cetatea n-a putut fi cucerită), Târgul de Roci (8 decembrie 1594), Hârșova (1 ianuarie 1595) și Silistra (8 ianuarie 1595).

La 14 ianuarie 1595, „vineri în zori de zi”, după cum relata Mihai, avangarda tătară de circa 4.000 de ostași este atacată și nimicită la Putineiu, de corpul de oaste comandat de frații Buzești și Radu Calomfirescu.

Inamicul a fost distrus, românii au capturat o pradă bogată și au eliberat peste 7.000 de oameni de diferite etnii pe care tătarii îi aveau ca robi.

Informat de deznodământ, hanul tătar decide să intervină cu forțele principale, conduse de nepotul său, ceea ce a determinat retragerea forțelor române spre Stănești. Aici, oastea condusă de frații Buzești a primit ajutor de la Mihai și a angajat o nouă bătălie cu tătarii care, printr-o acțiune fulgerătoare, au fost învinși. Cei scăpați s-au retras spre sud, unde s-au unit cu oastea otomană.

În marșul spre nord, trupele trupele otomano-tătare, conduse de Mustafa, au cantonat pe teritoriul muntean la Șerpătești (sat astăzi dispărut), la circa 10 km sud de tabăra românilor. Mihai a decis să atace prin surprindere în timpul nopții. El a recurs la același procedeu tactic utilizat și de Vlad Țepeș (1462) și Ștefan cel Mare (1467).

În ziua de 23 ianuarie, la căderea serii, gruparea comandată de banul Manta a atacat străjile inamicului. Pe fondul întunericului și al panicii produse, infanteria română a înconjurat satul și la miezul nopții a declanșat atacul concentric asupra grupării principale inamice. „Letopisețul Cantacuzinesc” a consemnat că Mihai vodă noaptea „fără veste-i lovi, de i-au tăiat și i-au gonit pân-i-au trecut Dunărea” (Cronicari munteni…), iar cronicarul Radu Popescu scria și el că românii „foarte i-au tăiat rău și cum au putut, au scăpat pașa (Mustafa) peste Dunăre”.

Domnul Mihai nu s-a mulțumit numai cu victoria „de etapă”: acesta a trecut la urmărirea cotropitorilor Țării și a traversat Dunărea înghețată, în dreptul localității Marotin (15 km nord-est de Rusciuc) și au zdrobit, la 25 ianuarie 1595, gruparea condusă de Mustafa, care și-a pierdut viața în bătălie.

Au fost uciși 7.000-8.000 de oameni, a fost capturată toată artileria, iar orașul incendiat. De remarcat că detașamentul trimis de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei și condus de Mihail Horvath, nu a luat parte la lupte, el sosind cu întârziere, deși Mihai trimisese ordine din timp.

Bătălia de la Șerpătești, precum și confruntările de la Putineiu și Stănești, au reprezentat dovada strălucitelor calități de strateg militar ale lui Mihai Voievod și le-a demonstrat otomanilor ca au în persoana domnitorului român un adversar extrem de periculos.

1819: S-a născut Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania; (m. 1895).

1821: Tudor Vladimirescu  a adresat o Proclamaţie locuitorilor Ţării Româneşti prin care îi chema la luptă.

Tudor Vladimirescu, portret de Teodor Aman (realizat postum conform descrierilor pandurilor)

Tudor Vladimirescu, portret de Teodor Aman (realizat postum conform descrierilor pandurilor).

„Proclamația de la Padeș” (Gorj, aproape de Tismana) din 23 ianuarie 1821 a fost un document programatic al revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din București (în fapt al Ţării Româneşti) care cuprindea o serie de revendicări în conformitate cu dorința generală de modernizare a societății românești.

Deşi înfrântă, mişcarea a inaugurat revoluţiile româneşti moderne şi a determinat înlăturarea regimului fanariot şi restabilirea domniilor pământene.

1828: Începea istoria Liceului Naţional din Iaşi (actualul Colegiu Naţional Iaşi), cel mai vechi liceu din Moldova.

Istoric

Cărturarul Gheorghe Asachi înfiinţa, la această dată, „Gimnaziul Vasilian”, prin completarea şcolii primare de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” cu clase gimnaziale, având ca limbă de predare româna

1853: S-a născut la Douet, Saint-Sébastien-sur-Loire, Franța, Vintilă Jules Rosetti, jurnalist și scriitor român.

Imagini pentru Vintilă C.A. Rosetti,

A fost fiul lui Constantin A. Rosetti și al Mariei Rosetti (Mary Grant), redactor la ziarul Românul, iar din anul 1885 conducătorul ziarului, precum și unul dintre întemeietorii revistei Dacia viitoare și membru fondator al Ligii Culturale. A decedat în data de 10 septembrie 1916, București).

1918 (23.I./5.II): Era adresat României ultimatumul prin care era somată de Puterile Centrale ca, în termen de patru zile, să-şi facă cunoscute intenţiile în vederea încheierii păcii; (23.I./5.II).

23 ianuarie – 4 iunie 1922: În România, are loc procesul intentat unui număr de 271 militanţi socialiști, printre care delegaţii de la Congresul general al Partidului socialist din 8 mai 1921, care votaseră afilierea fără rezerve la Internaţionala a III-a Comunistă (Comintern) – „Procesul din Dealul Spirii „. La 10 iunie, printr-un decret, 213 dintre acuzaţi au fost amnistiaţi şi eliberaţi.

1922: S-a născut Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului; (m. 1983).

Imagini pentru Grigore Baştan,

 1928: S-a născut la Târgoviște, prozatorul, publicistul şi eseistul român Mircea Horia Simionescu ; (m. 18 mai 2011, București).

Imagini pentru Mircea Horia Simionescu,

S-a înscris în 1948 la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care a întrerupt-o în anul al doilea din cauza situației materiale precare. A absolvit facultatea în anul 1962, la secția fără frecvență, cu lucrarea de licență „Lirica lui G. Călinescu”.

În anul 1943 face cunoștință cu Costache Olăreanu și Radu Petrescu, împreună cu care va constitui viitorul nucleu a ceea ce se va numi, peste aproximativ 30 de ani, Școala de la Târgoviște. Din anul 1950 lucrează la ziarul partidului comunist Scânteia, ca redactor, dar părăsește gazetăria în 1969, pentru o slujbă de funcționar pe lângă C.C. al P.C.R. și în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1969-1971).

Devine director al Operei Române între anii 1971-1973 și se pensionează din motive medicale în anul 1974. Este afiliat Școlii de la Târgoviște, alături de Radu Petrescu, Costache Olăreanu și Tudor Țopa. A fost caracterizat de critica literară drept un precursor al postmodernismului literar românesc.

1940: S-a născut la Godeni, Argeș poeta română  Ileana Mălăncioiu, membru corespondent al Academiei Române din 2013.

Ileana Mălăncioiu - Fotografii | Facebook

Este o poetă contemporană și o eseistă română, publicistă, disidentă anticomunistă și activist civic, doctor în filosofie în 1977.

A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1965, iar din 1980 ocupă funcția de redactor la revista Viața românească. A lucrat, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista Argeș, la Studiourile Animafilm și la revista literară Viața românească (de unde demisionează la 31 martie 1988 din pricina acutizării cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica).

După 1989 lucrează la revista social-politică 22, la Editura Litera (redactor șef) și la săptămânalul România literară.

„În calitate de redactor la Viața românească am reușit să-l aduc la revistă pe Noica și m-am preocupat de publicarea Scrisorilor despre logică. Am publicat texte de bază ale lui Liiceanu, apărute ulterior în volumul Cearta cu filozofia, m-am străduit să impun publicarea în serial a cărții lui Andrei Pleșu Minima moralia, în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Școala de la Păltiniș” (din conversația cu Marta Petreu apărută în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, și reluată în Cronica melancoliei).

În perioada comunistă, Ileana Mălăncioiu a fost cenzurată o perioadă îndelungată (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul Urcarea muntelui, decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de a spune exact ce are de spus, chiar și în poezie.

1941 (21-23 ianuarie): În România, mişcarea legionară organizează o rebeliune armată. După înăbuşirea acesteia de către armată, această organizație a fost înlăturată de la putere şi interzisă, puterea concentrându-se numai în mâinile generalului Ion Antonescu.

1945: Armata a 4-a română eliberează orașul Roznava din Cehoslovacia.

 1949: În Republica Populară Română intră în vigoare  Decretul pentru înfiinţarea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a Miliţiei (cu circa 40.000 de angajaţi), în sarcinile ei intrând şi paza frontierelor. Prin acelaşi decret s-au desfiinţat Poliţia şi Jandarmeria.

După căderea regimului comunist, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 s-a reînfiinţat Poliţia Română, ale cărei competenţe au fost reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

1955: A avut loc, la Paris, prima audiţie a „Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente soliste”, de George Enescu (compusă în 1954).

1970: S-a născut maratonista Constantina Diţă-Tomescu, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing 2008.

Atleta din Romania care a alergat peste 200.000 de km si detine un RECORD  UNIC la Olimpiada! NIMENI nu a reusit asa ceva: | Sport.ro

În 2009 a intrat în Cartea Recordurilor drept cea mai în vârstă campioană olimpică de maraton din istorie.

1981: Municipiul București reunește, alături de șase sectoare administrative, și Sectorul Agricol Ilfov. Acest al șaptelea sector al Capitalei, alcătuit din 38 de comune și orașul Buftea a fost transformat (24 septembrie 1996) în județ, cu reședința în București.

1989: A murit la București, geograful Nicolae Al. Rădulescu, autorul unor contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor şi în cel al geografiei turismului.

Nicolae Al. Rădulescu (n. 22 octombrie 1905, Budești, Vrancea – d. 23 ianuarie 1989, București) a fost un geograf român, membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 3 iunie 1941.

În anul 1966 a luat fiinta Universitatea din Craiova careia i s-a integrat si Institutul Pedagogic la care s-au adaugat si alte facultati.

Din conducerea Institutului Pedagogic a făcut parte si distinsul geograf – Profesor univ. dr. doc. Nicolae Alexandru Radulescu ca prorector si decan ulterior.

  1990:  Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) a hotărât, în urmă cu 29 de ani participarea FSN la alegeri şi stabilirea datei acestora pentru 20 mai 1990. Disidenta anticomunistă  Doina Cornea a demisionat din CFSN, precizând că nu doreşte să ia parte la lupta pentru putere, în situaţia în care FSN porneşte în campania electorală net avantajat.

La 30 ianuarie s-a retras din CFSN şi poeta Ana Blandiana. La 6.II.1990, FSN a fost înregistrat la Tribunal ca partid politic, avându-l ca preşedinte pe fostul lider comunist Ion Iliescu.

1999: A cincea mineriadă: Miron Cozma și Romeo Beja, liderii minerilor, cad de acord cu  primul–ministru Radu Vasile să fie redeschise minele Dâlja și Bărbăteni și să se aprobe o creștere salarială pentru ortaci de 30–35%. Minerii se reîntorc în Valea Jiului.

2000: A murit chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu, autoare a unor importante lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză. A fost membru titular al Academiei Române din 1974; (n. 1909).

Imagini pentru Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu, photos

2014: A murit la Iași, filologul, criticul şi istoricul literar, Alexandru Andriescu; (n. 12 ianuarie 1926, Gâștești, județul Iași). a fost un critic, istoric literar și stilistician român. A debutat în 1950 în „lașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie.

A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Iași în 1951, rămânând profesor la aceeași facultate, al cărei decan a și fost între anii 1985 și 1990, deținând, concomitent, funcția de director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași. Timp de trei ani, între 1968-1971, a fost lector al Universității din Dijon.

Alexandru ANDRIESCU | Provision

A colaborat la publicațiile „Cronica” (din a cărei redacție a făcut parte între 1966 și 1988), „Revista de istorie și teorie literară”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Timpul” (unde a fost membru în colegiul de redacție) etc. Alexandru Andriescu a publicat, pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, și cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rod al unei cercetări minuțioase și de durată. Câteva dintre articolele sale pe teme stilistice au fost incluse în bibliografia franceză Essai de bibliographie critique de stylistique française et romane (1955-1960), alcătuită, în 1961, de Helmut Hatzfeld și Yves le Hir. Este coeditor al lucrării Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (volumul Geneza, apărut în 1988, a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” al Academiei Române

2015: A decedat Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; (n. 1926).

Este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000.

Biblioteca ”Onisifor Ghibu” Filiala Bibliotecii Municipale ”B. P. Hasdeu” :  Tudor Opriș - poetul versurilor pentru sufletul naturii

A tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară.

2016: A decedat șahista română Elisabeta Polihroniade ; (n. 1935).

Imagine similară

 A devenit maestru internațional în 1960, iar din 1982  mare maestru internațional. A fost campioană națională în 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 și 1977 și reprezentantă a României la Olimpiadele de Șah.

2018: A trecut la cele veșnice, memorialista și mărturisitoarea creștină din temnițele comuniste în care a pătimit 14 ani, Aspazia Oţel Petrescu.

Aspazia Otel Petrescu

S-a născut în 9 decembrie 1923 , în localitatea Cotul Ostriței din regiunea Cernăuţi în Ucraina de astăzi.

Între 1944-1948 a urmat cursurile Facultății de Litere şi Filosofie de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj.

In vremea studenției, Astazia a sustinut o conferinta în cadrul „Fratiei Ortodoxe Române Studențești”, având ca tema „Iisus in poezia română”. Marele filosof român Lucian Blaga, care îi va fi si profesor, i-a apreciat mult talentul literar, drept pentru care o va și incuraja sa scrie in continuare.

Între anii 1946-1948 a fost dactilografă la Centrul de Studii Transilvane.

În data de 9 iulie 1948 a fost arestată şi condamnată la 10 ani de temniţă grea, pe care i-a executat în diferite închisori: Mislea, Dumbrăveni, Miercurea Ciuc.

La sfârşitul celor 10 ani de temniţă i s-a mărit pedeapsa cu 4 ani, fiind închisă la din nou la Mislea.

În 1958 se stabileşte în oraşul Roman, iar în 1964 se căsătoreşte cu Ilie Alexandru Petrescu.

În 1977, i-a murit mama, iar 10 ani mai târziu, soțul. Din 1998, a rămas și fără frate.

În perioada de după Revoluția din 1989, a participat fervent la comemorări ale martirilor din închisorile comuniste, fiind și unul dintre fondatorii sfântului paraclis de la Mislea.

În tot acest timp,a scris și a publicat cărți care îi evidențiază talentul literar și calitatea sufletească de a-și trăi credința în Dumnezeu cu smerenie, bunătate și iubire pentru oameni.Aspazia Otel Petrescu si-a insemnat memoriile in urmatoarele volume: „Strigat-am catre Tine, Doamne…” (2000), „Adusu-mi-am aminte” (2007) si „Cu Hristos in celulă”.

In anul 2007, scriitoarea Aspazia Otel Petrescu a primit premiul Fundatiei Culturale „Lucian Blaga” pentru creație literară (proza scurta), în cadrul „Festivalului internațional Lucian Blaga”.

A fost înmormântată la Roman.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Mucenic Clement de Ancira; Sfântul Paulin de Nolla

Sfantul Clement de Ancira; Sfantul Paulin de Nolla

Sfântul Clement episcopul Anciriei s-a născut la 250 de ani după Hristos în vremea stapanirii împăratului Valerian (253-259),din tată păgân şi mamă creştină, născută din părinţi creştini, crescută în dreapta învăţătură, cea care l-a invățat pe copil cele despre credința creștină.

Tatăl, necredincios, a murit inca de când copilul era foarte mic.

La vârsta de numai 12 ani Sfântul Clement a îmbrăcat haina monahală, fiind  ales  după câțiva ani episcop. Nevoinţele din chilie s-au continuat cu nevoinţele cele din lume, viaţa sfântului fiind o neîncetată mucenicie.


El a patimit mult de la toti conducatorii lipsiti de credinta ai vremii, printre care imparatii Diocletian si Maximian, si guvernatorii Dometian, Agripin, Cumvrichiu, Dometiu, Saverdot, Maxim, Afrodisiu, Lucius si Alexandru.


El a patimit mult de la toti conducatorii lipsiti de credinta ai vremii, printre care imparatii Diocletian si Maximian, si guvernatorii Dometian, Agripin, Cumvrichiu, Dometiu, Saverdot, Maxim, Afrodisiu, Lucius si Alexandru.

Sub împăratul Diocletian , sfântul Clement a murit în chinuri pentru credința în Christos. Împăratul a arătat cu mâna spre uneltele de chinuire, zicând către sfânt: „Acestea sunt pregătite celor ce nu cred în zeii noştri”.

Viteazul mucenic al lui Hristos i-a raspuns: “Daca tiraniile tale, precum ti se pare, sant infricosate, apoi ce socotesti de chinurile acelea, pe care le-a gatit Dumnezeu in iad celor ce nu cred in El?

Sfantul Clement de Ancira si-a dat duhul înaintea  lui Dumnezeu după multe și îndelungate chinuri.

Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Paulin de Nolla.

Sfântul PAULIN DE NOLA

Paulin de Nola - OrthodoxWiki

Meropius Pontius Anicius Paulinus s-a nascut in jurul anului 353, la Bordeaux, dintr-o bogata familie senatoriala romana. A fost elevul si prietenul retorului si poetului Ausoniu.

A fost senator, apoi consul si guvernator al Campaniei in 379. Cat timp a fost guvernator, Paulin va sta mai mult la Nola decat in capitala Campaniei. La Nola se afla mormantul Sf. Felix.

Plictisit de viata lumii, Paulin revine in patrie, unde se casatoreste cu o evlavioasa spaniola: Terasia. Isi vinde marea parte de avutii si apoi imparte banii saracilor.

Se boteaza in 389-390. Se retrage intai la locul de nastere al sotiei sale, in Spania, unde ramane patru ani. Au impreuna un copil, insa il vor pierde printr-o moarte prematura.

Moartea in conditii necunoscute a unui frate al sau, i-a adus acuzatia de fratricid. Paulin e sigur ca numai Sf. Felix l-a ajutat sa scape din urzeala.

In 394 e facut preot de episcopul Barcelonei.

In 395 pleaca cu sotia sa in Italia si se stabileste la Nola, unde au dus o viata de ascetism si s-au devotat in intregime operelor de binefacere.

In 403 ridica o noua Biserica pe mormantul Sf. Felix.

In 409 a fost ales episcop de Nola.

Moare in anul 431.

Bibliografie (surse) :

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  2. Istoria md.;
  3. Istoricul zilei blogspot.com;
  4. Crestin Ortodox.ro;
  5. Wikipedia;
  6. http://www.worldwideromania.com
  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;
  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  9. Rador.ro.

23/01/2021 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: