CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 21 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR


Ziua de 21 ianuarie în istoria noastră

 1648:  La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, sub îngrijirea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Simion Ștefan.

Sfântul Ierarh Simion Ștefan (sau Simeon Ștefan), a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656 și un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător și editor al „Noului Testament de la Bălgrad”(azi Alba Iulia).

Iată ce scria Simion Ștefan în Predoslovie (prefață), adresandu-se cititorilor romani:

Bine știm că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate țările, așea și cuvintele acealea sunt bune carele le înțeleg toți”.

A fost unul dintre cei mai mari părinți duhovnicești români ai veacului al XVII-lea.

Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie

1805: S-a născut în localitatea Rod, învățatul român Aaron Florian.  

A fost un istoric, profesor și publicist, propagator în Muntenia al ideilor Școlii Ardelene.

Studiile gimnaziale le-a făcut la Blaj și cele universitare la Budapesta.

Solicitat de Dinicu Golescu, începe să predea din 1830 la școala acestuia din Golești. A fost profesor la Școala Centrală din Craiova, iar în perioada 1832-1847 a predat limba latină la Colegiul Sfântul Sava din București, unde l-a avut ca elev pe Nicolae Bălcescu. A fost profesor și la Universitatea din București.

Precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre cărturarii care au făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism.

A fost un propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, membru al Societății Filantropice și participant la Revoluțiile de la 1848 din Țara Românească și Transilvania. A ocupat funcții înalte în administrația școlilor din România.

A cola­bo­rat la publicațiile Foaie pentru minte, inimă și literatură și Telegraful român și a întemeiat, în 1837 împreună cu Georg Hill, primul cotidian românesc- România.

A fost printre pri­mii care a subliniat necesitatea cunoașterii istoriei naționale, în lucrarea sa Idee re­pede de istoria Prințipatului Țării Românești, 3 volume.

A conceput prima periodizare a istoriei şi a tras atenţia asupra ştiinţelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, ştiinţa sigiliilor); (d.12 iulie 1887,București, România).

1821: S-a născut Vicenţiu Babeş, publicist, jurist, om politic, deputat al românilor din Banat în Parlamentul din Budapesta şi membru fondator al Academiei Române din 1866; (d.22.01.1907).

A fost tatăl savantului Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume.

Luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni a fost fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani.

1852: S-a născut Vasile Lucaciu, preot, membru marcant al Partidului Naţional Român din Transilvania, luptător de seamă pentru Marea Unire de la 1918 .

1871 (21.I / 2.II ) : S-a născut Constantin Isopescu-Grecul, jurist şi profesor universitar, personalitate politică ce s-a implicat activ în acţiunile de întemeiere a statului naţional unitar român (1918), (m. 1938, la Cernăuţi, azi în Ucraina).

1885: S-a născut la Bucuresti, geograful român George Vâlsan.

George Vâlsan ( d. 6 august 1935, Carmen Sylva, Constanța),  a fost un geograf și etnograf român, membru titular (1920) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, Berlin și Paris.

A fost profesor la universitățile din Iași, Cluj și București; președinte al Societății etnografice române și director al Institutului de geografie din Cluj, pe care l-a înființat și în jurul căruia a înființat o școală geografică românească.

S-a ocupat de probleme de geografie generală („Sensul geografic ca știință”, editat postum), de geomorfologie („Câmpia Română”, 1915) de geografie umană („O fază în popularea țărilor românești”, 1912), de istorie a geografiei („Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir”, 1926, pe care a descoperit-o în Biblioteca Națională de la Paris), de etnografie („O știință nouă: etnografia”, 1927), de toponimie, de biogeografie etc.

1892 : S-a născut la Ploiești, Județul Prahova, Ioan Banciu, fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”,care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Ioan Banciu - Wikipedia

A decedat 20 martie 1969 la Anina, Județul Caraș-Severin.

De meserie tâmplar, Banciu Ioan a fost secretarul Consiliului Național Român din Iernuțeni. Ales deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918, el a fost delegat titular al cercului electoral Germesig (azi Gornești). După 1918 a fost secretar general în Valea Mureșlului în cadrul Uniunii Muncitorilor din industria lemnului din Cluj. Între 1926 și 1930 a fost primar în Anina.

După 23 august 1944 a devenit membru al Partidului Social Democrat din România.

1898: S-a născut la Ruginoasa, în județul Iași , Gheorghe I. Bratianu istoric, om politic, membru al Academiei Române, fiul lui Ion (Ionel) I. C. Brătianu și al prințesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului lui Cuza, Alexandru.

A fost profesor universitar la catedra de istorie universală a Universitatii din Iasi si la Universitatea Bucuresti, membru titular al Academiei Romane , director al Institutului de Istorie Universală din Iași  și apoi al Institutului de Istorie Universală “Nicolae Iorga” din Bucuresti.

In 1924, devine profesor universitar la catedra de istorie universală a Universității din Iași, iar din 1940, a Universității din București.

În 1942, este ales membru titular al Academiei Române. Între 1935 și 1947 îndeplinește funcția de director al Institutului de Istorie Universală din Iași (1935 – 1940) și apoi al Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din București (1941 – 1947).

În anii ’30, a fost șeful unei fracțiuni dizidente a Partidului Național Liberal, pe care o înființase.

La 9 iunie 1948  odată cu reorganizarea Academiei Romane de catre comunisti, – care ia acum numele de Academia R.P.R. – i se retrage calitatea de academician  impreuna cu alte 97 de personalități științifice și culturale românești.

În noaptea de 7/8 mai 1950, este arestat de organele securitatii comuniste  și întemnițat la inchisoarea Sighet , fără să fi fost judecat și condamnat.

A decedat in urma relelor tratamente la care a fost supus in inchisorile comuniste, in anul 1953.

1900: S-a născut Victor Papacostea, istoric, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice, fondator si director al Institutului de Studii si Cercetari Balcanice si al revistei “Balcanica”; (d.20.06.1962).

Era de origine aromână.

El a fost fratele scriitorului Cezar Papacostea, al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea și unchiul istoricului Șerban Papacostea.

Victor Papacostea (n. 1900 – d. 1962) a fost fondatorul Institutului de Studii Balcanice din București, fruntaș P.N.L. și  subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale, în guvernele Sănătescu și Rădescu.

  În perioada 1950 – 1955 și 1957 – 1958, a fost arestat si internat ca deținut politic la penitenciarul Sighet.

1906: A avut loc prima audiţie, în cadrul Concertelor Colonne din Paris, a Simfoniei I op. 13 de George Enescu; dirijor, Edouard Colonne.

1918: A decedat  la Blaj , Victor Mihaly de Apşa, mitropolit greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române; (n. 19.05.1841).

  Cunoscut și ca Victor Mihali (n. 19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș ), a fost episcop al Eparhiei de Lugoj între 1875-1895 și arhiepiscop Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma din 1895, până la moarte. Din anul 1894 a fost membru de onoare al Academiei Române.

A fost fratele mai mare al istoricului Ioan Mihaly de Apșa, de asemenea membru al Academiei Române. După moartea mitropolitului Vancea, scaunul mitropolitan a rămas vacant vreme de 9 luni.

Autoritățile maghiare au fost foarte atente la desemnarea persoanei noului ales, căutând în acest fel să nu întărească spiritul de luptă al românilor transilvăneni.

Mitropolitul Victor Mihali de Apșa a pășit însă pe drumul marilor săi înaintași, punându-se cu același spirit de sacrificiu în serviciul neamului. Păstorirea sa a cuprins perioada frământată a mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și a înființării episcopiei de Hajdúdorog (1912)

  1919: Au loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris (18-21 ianuarie), la care a participat inclusiv delegaţi din partea României (Ionel I.C.Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).

Conferinţa de Pace de la Paris, 1919, perluat de pe mdn.md

Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). 

Conferinţa de Pace de la Paris avea drept obiectiv dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace.

Primul tratat a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint-Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minorităţi, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I. C. Brătianu şi general Artur Văitoianu, nu l-a semnat decît la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă.

Pacea cu Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat, Grecia căpăta Tracia iar Serbia unele rectificări de frontieră, cu România fiind menţinut hotarul din 1916.

Din perspectivă românească, Conferinţa are o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România

1927: S-a născut  Petru Creţia,  profesor de limba greacă, traducator al lui Platon,  eminescolog, filosof și eseist român; (“Norii”, “Pasărea Phoenix”, “Epos şi logos”); (d.14 aprilie 1997).

Din 1975 a editat, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu.

Din 1971 a coordonat în colaborare cu filosoful Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.

  1936: A murit Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921; (n. 1852).

 1941: După ce generalul Antonescu, şeful statului, a îndepărtat de la putere  Mişcarea Legionară cu care intrase în conflict, Mișcarea Legionară a organizat o ripostă armată, prin care a încercat  înlăturarea generalului Ion Antonescu şi preluarea întregii puteri în stat.

Foto: Ion Antonescu si Horia Sima

Între 21 şi 23 ianuarie au avut loc masacre, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii de către armată, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă (Horia Sima şi un grup de apropiaţi ai săi au fost salvaţi de germani şi duşi în Germania). Circa 8000 de legionari au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, iar conducerea statului s-a concentrat numai în mâinile generalului Ion Antonescu.

1957:  În România comunistă este emis un decret prin care erau  desființate cotele obligatorii la produsele agricole vegetale si la lapte, stabilite pentru gospodăriile țărănesti, prin decretele din 1953 si 1955.

 1964: Dramaturgul francez de origine româna Eugen Ionescu (Eugene Ionesco), protagonist al teatrului absurdului, este ales membru al Academiei Franceze (fotoliul nr.6); (Este autorul capodoperelor“Nu”, “Scaunele”, “Neințelegerea”).

Ionesco, Eugène

1976: A murit actorul român de teatru și film Ion Bog (născut 16 septembrie 1942).

Cineast -Ion Bog - Aarc.ro

A interpretat roluri în filme realizate în România și Ungaria.

1976: A murit compozitorul român Romeo Alexandrescu, muzicolog şi critic muzical; (n. 1902).

1990: Studioul teritorial Radio Constanţa al Radiodifuziunii Române a fost cel dintâi post de radio care a început să emită după Revoluţia din 1989.

Radio România

Din septembrie 2002, Radio Constanţa, alături de Radio Bucureşti, au început să emită program propriu 24 de ore din 24.

În perioada mai – septembrie, pe frecvenţele de 100,1 FM şi 90,8 FM, Radio Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, având ca arie de acoperire întreg litoralul românesc.

1991: A decedat prințesa  Ileana a României, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria; (n. 05.01.1909).

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este domnita_ileana1.png

Se înrudea prin mama sa cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia.

S-a căsătorit la 26 iulie 1931 la Sinaia,  cu Arhiducele Anton  von Habsburg-Lorena, Prinț Imperial de Austria, Prinț Regal al Ungariei, Boemiei și Toscanei; (20 martie 1901 – 22 octombrie 1987).

 Foto: Nunta Arhiducelui prințesei  Ileana a României cu prințul Anton  von Habsburg-Lorena.

În urma căsătoriei, au rezultat șase copii:

Ștefan, Arhiduce de Austria (1932-1998)
Maria Ileana, Arhiducesă de Austria (1933-1959)
Alexandra, Arhiducesă de Austria (n. 1935)
Dominic, Arhiduce de Austria (n. 1937)
Maria Magdalena, Arhiducesă de Austria (n. 1939)
Elisabeta, Arhiducesă de Austria (n. 1942)

Căsătoria lor s-a terminat printr-un divorț la 29 mai 1954.Prințul Anton a rămas în Austria, unde a murit la 22 octombrie 1987, la vârsta de 86 de ani.

În 1956 prinţesa Ileana s-a recăsătorit cu doctorul Ştefan Isărescu, dar a divorţat de acesta în anul 1965.

În 1961 a  ales calea monahismului, și-a luat numele monastic „Maica Alexandra” și a fondat Mănăstirea ortodoxă „Schimbarea la Față” din Ellwood City (Pennsylvania), a cărei stareță a fost până la moarte.

După căderea comunismului a vizitat România o singură dată, în septembrie 1990.

1999 : Marșul minerilor din Valea Jiului către  Bucuresti.

Are loc o conferinta de presa comuna a GDS, Alianta Civica, AFDPR, LADO, Asociatia victimelor mineriadelor 1990-1991, în urma careia se face publica hotărârea de a se organiza un marș de protest fața de manifestările minerilor la 22.01.1999.

Ce s-a ales de mineri la 17 ani după bătălia de la Costeşti. Culisele  violenţelor încheiate cu Pacea de la Cozia şi decăderea apocaliptică a  oraşelor-mină

La ora 15, minerii forțau barajul de la Costești, pe care după o oră îl sparg.

La Timișoara, peste o mie de reprezentanti ai societatii civile au organizat un miting de protest, condamnând actiunile minerilor.

2004: A decedat la Policoro, Basilicata, în Italia, arheologul italian originar din România, Dinu Adameşteanu, membru al Academiei Române.

A avut o contributie importanta  la descoperirea siturilor arheologice de la Histria, a cetăţii Heracleea şi a revoluţionat tehnicile de studiu în domeniu; (n.25.03.1913).

Dinu Adameșteanu (n. 25 martie 1913, Toporu, județul Vlașca), a fost  profesor la Universitatea din Lecce (Italia) și director al Școlii de specializare în Arheologie Clasică și Medievală la aceiași universitate. Fratele său, medicul veterinar Ion Adameșteanu, este unul din fondatorii școlii românești de patologie medicală veterinară.

2007: A decedat, într-un accident de automobil, atleta Maria Cioncan, medaliată cu bronz la proba de 1500 m la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004; (n. 1977).

2013: A murit Janos (Jancy) Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară din România, primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz (n. 1926, Cluj). S-a stabilit după 1969 în SUA.

Imagini pentru iancsi korosi photos

A fost considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover.

2020: A murit Grigore Constantinescu, distins muzicolog, critic muzical și profesor, o personalitate a vieții muzicale românești; a fost redactor la Editura Muzicală şi la revista „Muzica”, realizator de emisiuni radiofonice (colaborator al postului Radio România Muzical) şi de televiziune.

Elitele Romaniei

A fost preşedintele Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora”, director general al Corului Național de Cameră „Madrigal”; (n. 1938).

2020: A decedat Alexandru Nichici, inginer electromecanic și profesor universitar al cărui principal domeniu de cercetare a fost prelucrarea materialelor cu tehnologii neconvenționale, în particular prin eroziune electrică și cu laser.

TeleU: Memoriile unui Rector - Alexandru Nichici - YouTube

A fost rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1992–1996 și membru fondator al Uniunii Democratice a Sârbilor din România (1989) și unul dintre primii săi conducători, formație politică precursoare Uniunii Sârbilor din România (1992); (n. 1935).

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfantul Maxim Marturisitorul

Sfântul Maxim Marturisitorul s-a născut în anul 580,intr-o familie nobila, din Constantinopol. A intrat in monahism în manastirea Chrysopolis.

Misiunea principala a Sfantului Maxim Marturisitorul a fost apararea dreptei credinte impotriva monotelismului.

Adeptii monotelismului sustineau ca in Hristos nu a existat decat o singura vointa si o singura lucrare: cea dumnezeiasca. Imparatul Heraclius (610-641), fiind preocupat de campania impotriva persilor si ofensiva pentru recucerirea provinciilor pierdute in timpul domniei regelui Chosroe II, accepta sa se afirme ca in Hristos exista o singura lucrare.

Scopul imparatului era de a atrage de partea sa teritoriile desprinse din cauza Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon: Egiptul, Siria si Palestina. Insa, a fi de acord cu afirmatia ca in Hristos exista o singura lucrare, insemna a fi de acord cu invatatura ca natura umana nu mai persista in Hristos. Sfantul Maxim Marturisitorul reuseste sa condamne monotelismul, impreuna cu papa Martin.

Sunt arestati si trimisi in exil. Papa Martin moare in urma chinurilor la care a fost supus in temnita, iar Sfantul Maxim, adus in Constantinopol in anul 662, dupa exilul petrecut in 655, primeste pedeapsa de a i se taia limba si mana dreapta. Va muri la putin timp, in cursul aceluiasi an si va fi ingropat in Manastirea “Sfantul Arsenie“.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/01/21/o-istorie-a-zilei-de-21-ianuarie-video/

Bibliografie (surse) :

  1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  2. Istoria md.;
  3. Istoricul zilei blogspot.com;
  4. Crestin Ortodox.ro;
  5. Wikipedia;
  6. http://www.worldwideromania.com
  7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;
  8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  9. Rador.ro.

Publicitate

21/01/2021 - Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: