O declarație istorică a lui Donald Trump la ONU: ”Viitorul apaține patrioților, nu globaliștilor”

Donald Trump: „Vreau să știți, așadar, că Mișcarea noastră (America First) este de abia la început. Nu a mai existat niciodată așa ceva. Tradițiile vor fi respectate, credința noastră va deveni din ce în ce mai puternică”

Președintele Donald Trump și-a susținut ieri discursul de adio, îndemnându-i pe americani să continue susținerea principiilor pentru care a luptat în timpul președinției sale, sintetizează Breitbart, citat de Activenews și preluat de Romanian Global News.
Tot ieri, Trump a dat ordin să se declasifice documente secrete ale FBI din investigația cu nume de cod Crossfire Hurricane, cu privire la operațiunea de asociere a lui cu Rusia în timpul alegerilor trecute, pentru a lămuri opinia publică asupra lucrăturii Administrației democrate Obama-Hillary Clinton.

În timpul acesta, pregătirile pentru ceremonia de inaugurare a alesului Marii Resetări, Joe Biden, se desfășoară în spatele unor garduri kilometrice de sârmă ghimpată, sub o pază nemaivăzută asigurată de zeci de mii de militari și membri ai forțelor speciale, dar fără nici un spectator din rândul publicului obișnuit.

Ducând visurile chinezești și nord-coreene pe culmile proletcultismului, noua Administrație Biden-Kamala a înlocuit oamenii cu… stegulețe. O inaugurare cât o imensă înmormântare…

ActiveNews (www.activenews.ro) redă mai jos spicuiri din discursul președintelui american:
„Mi-am luat misiunea de a face America măreață din nou – Make America Great Again -, pentru toți cetățenii ei”, a spus Trump. „Am făcut ceea ce a trebuit și mai mult decât atât. (…) Totul pentru America înainte de toate – America First!

Am creat cea mai mare mișcare politică din America și cea mai grandioasă economie din istoria ei… Agenda noastră nu a fost despre stânga sau dreapta, despre republicani sau democrați, ci despre binele națiunii.”
Trump a vorbit despre numeroasele sale realizări înainte ca țara să fie „lovită de virusul Chinei”, inclusiv realizări interne fără precedent în domeniul comerțului, creșterii economice și producției de energie.

„Visul american a fost restabilit și milioane au fost scoși din sărăcie în doar câțiva ani”, a spus Trump. „A fost un miracol”.

El a vorbit, de asemenea, despre rezolvarea unor acorduri comerciale încălcate, retragerea din acordurile climatice de la Paris, acordul nuclear iranian și impunerea unor tarife asupra Chinei, ceea ce a dus la primele etape ale unui acord comercial. Trump și-a sărbătorit și realizările în materie de securitate a frontierelor.
Când totul mergea perfect a apărut Virusul Chinezesc, a spus Trump, un virus despre care zilele trecute secretarul de stat Michael Pompeo, ministrul de Externe al Americii, afirma că este foarte posibil să fi fost creat în laborator de comuniștii chinezi.

Ceea ce părea doar o ipoteză a unui scenariu de ficțiune în urmă cu un an azi este o realitate: Virusul Chinezesc – orice ar fi el, virus misterios, armă biologică sau experiment scăpat din laboratoare – iată l-a dărâmat pe Trump de la putere.
„Virusul ne-a obligat să o luăm în altă direcție”, a afirmat Trump.
„Peste toate pericolele care țintesc orice țară puternică cel mai mare este cel de a ne pierde încrederea în noi și în puterea națiunii noastre. O națiune este măreață atâta timp cât este măreață și în duhul ei. Nici o națiune nu poate supraviețui dacă își pierde mândria și credința în valoriile sale, istoria, tradițiile și eroii ei.”, a mai spus Trump.
Referindu-se la dezbaterea publică internă din SUA dintre sistem și suporterii săi, hăituiți de cenzorii online și organele sistemului, Trump a subliniat necesitatea apărării libertății de exprimare.

”În centrul acestui patrimoniu se află, de asemenea, o credință puternică în libertatea de exprimare, exprimarea liberă și dezbaterea deschisă”, a spus el.

El a continuat:

„Doar dacă uităm cine suntem și cum am ajuns aici, am putea permite vreodată să aibă loc o cenzura politică și o practică a listelor neagre în America. Nici măcar nu se poate imagina așa ceva. Închiderea dezbaterii deschise și libere violează valorile și tradițiile noastre fundamentale. (…) Nu aceștia suntem noi, americanii.”
El a vorbit și despre eforturile sale de a aduce trupele acasă din războaiele străine și despre realizările sale în îmbunătățirea îngrijirilor medicale pentru veterani militari.

„Sunt deosebit de mândru că sunt primul președinte din ultimele decenii care nu a început noi războaie”, a spus el.
Spre finalul discursului, Trump a omagiat patrioții americani pe care i-a văzut în toate deplasările sale de-a lungul a patru ani.
El a mai amintit și de bucuria de a se fi deplasat și a vorbi la Varșovia, dar și în fața liderilor Națiunilor Unite, în faimosul lui discurs care a pus capac artizanilor Marii Resetări, când a afirmat că „viitorul aparține patrioților și nu globaliștilor” (video mai jos).
„Am luptat pentru tine. Am luptat pentru familia ta. Am luptat pentru țara noastră”, a spus el, adresându-se direct fiecăruia dintre cei 75.000.000 de americani care l-au votat. „Și mai presus de toate, am luptat pentru America și tot ceea ce înseamnă ea: Siguranță, Putere, Mândrie și Libertate.”, a susținut Trump.
„Vreau să știți, așadar, că Mișcarea noastră (America First) este de abia la început. Nu a mai existat niciodată așa ceva.” Tradițiile vor fi respectate, credința noastră va deveni din ce în ce mai puternică, a mai spus Trump.
„Plec din acest loc maiestuos cu o inimă loială și bucuroasă și un spirit optimist și cu o încredere supremă că, pentru țara noastră și pentru copiii noștri, ceea ce este cel mai bun de abia de acum urmează să vină (the best is yet to come)”, a conchis el. „Mulțumesc și rămas bun”.
Dumnezeu să vă binecuvânteze! Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite ale Americii! God bless you, God bless the United States of America!, sunt urările cu care și-a încheiat Trump ultimul discurs de la Casa Albă.
Discursul epocal al lui Trump de la sediul ONU, din 24 septembrie 2019:

Republica Moldova a importat mai multe produse alimentare și animale vii decât a exportat

În perioada ianuarie-noiembrie 2020, Republica Moldova a importat produse alimentare și animale vii, cu circa 100 de milioane de dolari mai mult decât a exportat, scrie Mold-street, preluat de https://agrobiznes.md.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în primele 11 luni ale anului 2020, exporturile de mărfuri din Republica Moldova au constituit 2,27 miliarde de dolari, în scădere cu 11,5% față de perioada corespunzătoare din anul 2019.

Deficit comercial de 2,58 miliarde dolari

În aceeași perioadă, importurile de mărfuri au constituit 4,85 miliarde de dolari, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019, cu 8,6%.

Structura importurilor de mărfuri

Sursă: statistica.gov.md

Exporturile au scăzut mai rapid decât importurile. În consecință, în ianuarie-noiembrie 2020 a fost acumulat un deficit al balanței comerciale în valoare de 2,58 miliarde de dolari, cu 160,3 milioane dolari (-5,8%) mai puțin comparativ cu cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2019.

Importurile de produse alimentare au depășit exporturile

Datele statistice relevă că unele dintre cele mai semnificative scăderi ale exporturilor au fost înregistrate la grupul de mărfuri „produse alimentare și animale vii” – cu 15,6%: de la circa 579 milioane de dolari în 11 luni ale 2019 la 489 milioane dolari în 11 luni ale anului 2020.

Cel mai mult au scăzut exporturile de cereale şi preparate pe bază de cereale – cu peste 44%: de la circa 233 milioane de dolari la doar 130 de milioane de dolari. Această evoluție se datorează în special secetei grave, care a dus la scăderea cu circa 50% a recoltei de cereale.

În aceeași perioadă, importurile de produse alimentare și animale vii s-au majorat cu circa 8,6%, până la circa 585 milioane de dolari. 

Și aici nu vorbim despre produse exotice (cafea, citrice, dulciuri  etc.), ci de cele mai banale sortimente – de la cereale, legume și fructe până la brânză, lapte, ouă și slănină. De exemplu, importurile de zahăr au egalat practic exporturile. 

În consecință, în această perioadă importurile de produse alimentare și animale vii au fost cu 95 de milioane de dolari mai mari decât exporturile. În perioada similară a anului 2019, situația era inversă.

Întrebarea care trebuie pusă nu este de ce R.Moldova importă mâncare (ca orice altă țară de pe planetă), ci de ce importă atât de multă mâncare, mai ales în raport cu potențialul său agricol.

ZIUA DE 20 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Ziua de 20 ianuarie în istoria noastră

1368: Prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial al lui Vladislav I Vlaicu, Domnul Munteniei, care acorda scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt și confirma braşovenilor privilegiile lor comerciale în Muntenia (cel mai vechi privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină).

Documentul  atestă intensificarea comerţului de “drumul Brăilei “ si face prima mențiune documentară a orașului Slatina într-un act oficial în care acorda scutire de vamă negustorilor brașoveni la trecerea peste râul Olt, cale comercială ce lega Braşovul cu cetatea de pe Dunăre, dar atestă, implicit, şi existenţa localității Brăila.

1390: S-a încheiat tratatul de la Lublin dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386 – 1418), şi Wladislaw al II-lea Jagello, regele Poloniei; (1386-1434).

1527: Domnul Petru IV-lea Rareş urcă pentru prima dată pe tronul  Moldovei. În rândul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria a aşezat la loc de mare cinste pe voievodul Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare.

Conform tradiţiei orale, Petru a fost în tinereţe negustor de peşte, pe care îl transporta cu maje (nişte care mari, trase de patru sau şase boi).

De aici şi porecla de Petru Măjerul. S-a ridicat în domnie cu ajutorul micii boierimi, al tîrgoveţilor, al ţărănimii dar şi prin voinţa predecesorului său Ştefăniţă Vodă, care, aflându-se, aşa cum scria Grigore Ureche, “bolnav la Hotin au lăsat cuvântul, că dacă va săvârşi el, să nu puie pre altul la domnie, ci pre Pătru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, despre numele muierii ce au fost după alt bărbat, târgoveţ din Hîrlău”.

Petru Rareş, Domn al Moldovei

 Nu trebuie să credem că Petru însuşi se îndeletnicea cu pescuitul: îl vedem mai degrabă ca pe un mare proprietar al unei zone piscicole şi al unei gospodării mari de prelucrare.

Această îndeletnicire se explică şi mai bine odată cu lămurirea originii mamei lui Petru Rareş, Maria, descendentă din neamul boierilor Cernat, stăpânitori ai zonei lacului Brateş, cu nenumăratele-i iezere, iezărcane, gîrle etc., ale căror bogăţie în peşte trebuia valorificată.

Anul naşterii lui Petru Rareş nu este cunoscut. Cînd a ajuns domn al Moldovei (20 ianuarie 1527), avea cam 40 de ani; era căsătorit cu o Marie, dintr-o familie încă necunoscută, cu care avea şi un fiu Bogdan şi o fiică Cneajna (din botez – Ana).

Dintr-o căsătorie anterioară mai avea încă două fete – Ana şi Maria. În aprilie 1530 domnul s-a căsătorit iarăşi şi şi-a adus în Moldova o nouă doamnă, pe Elena-Ecaterina Brankovici, fiica despotului sîrb Iovan Brankovici (mort în 1502).

Noua soţie a lui Petru avea o cultură înaltă pentru acele timpuri. Cu Elena, Petru a avut mai mulţi copii: Iliaş, Ştefan, Constantin şi Ruxanda.

În plan intern, Petru Rareş, ca şi părintele său Ştefan cel Mare, a promovat o politică ce urmărea consolidarea autorităţii centrale, îngrădirea puterii marilor boieri, întărirea ţării.

Pe plan extern, Petru Rareş a desfăşurat o largă activitate diplomatică, urmărind, pe lîngă lupta împotriva Imperiului Otoman, ridicarea ţării ca factor important pe arena internaţională.

Mormântul lui Petru Rareş şi al Doamnei Elena (a treia şi ultima soţie) – gropniţa bisericii mănăstirii Probota, România – Petru Rareş, frescă în biserică.

1603: Prima atestare documentară a satului Bravicea, in prezent o localitate-centru de comună din raionul Călărași, Republica Moldova, situat la 51 km depărtare față de municipiul Chișinău.

Etimologia cuvântului „Bravicea” are mai multe variante. Una ar fi că provine de la numele Bravicioaia, văduva unui arcaș pe nume Bravu, din oastea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun. Pentru vrednicia și curajul său, arcașul ar fi primit o moșie  în Codrii Orheiului. Acesta ar fi murit în lupte, lăsând în urma sa cinci feciori.

A doua versiune este că denumirea satului a derivat de la un oarecare Bradici, care și-ar fi trăit viața pe aceste meleaguri.

Altă interpretare ar fi că denumirea satului provine de la numele lui Bravu, „vornicul slujitor de margine” din oștirea lui  Ștefan cel Mare.

 1648: Apărea, la Bălgrad (Alba Iulia), prima traducere integrală a „Noului Testament” tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan.

 1695: Constantin Brâncoveanu (domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714) primea ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii de la Viena titlul de „principe al Imperiului”.

1719: S-a născut Mitropolitul Iacob Putneanu, considerat autorul  primului Abecedar  cunoscut, aparut  sub titlul de „Bucvar”, editat în anul 1775 .

A fost mitropolit al Moldovei între 1750–1760 si a  îndeamnat  cu tărie pe părinți să își dea copiii la școală

L-a convins  în 1759 pe domnul Ioan Teodor Callimachi să înființeze prima școală rurală din Moldova, lângă Mănăstirea Putna.

În cei 10 ani în care a fost mitropolit, s-au publicat mai multe cărți în Moldova decât în cei 40 de ani de mai înainte.

Personal a scris și a publicat primul Abecedar tipărit din Moldova, Bucvarul din 1755.

Mitropolitul Iacov a fost unul dintre cei mai importanți ierarhi ai românilor. Autor al unor gesturi de mare curaj în timpul vieții, mergând până la a-și da demisia pentru a apăra interesele poporului în fața exceselor domnilor fanarioți, al doilea ctitor al Mănăstirii Putna și al altor biserici și mănăstiri din Moldova, profund implicat în problemele sociale și economice ale țării, el a rămas în conștiința urmașilor ca un „om sfânt”, așa cum îi va spune și Nicolae Iorga.

A decedat la 15 mai 1778 si  a  fost înmormântat la manastirea Putna, în pridvorul bisericii voievodale,  lângă osemintele părinților săi.

1757: S-a născut prințul Ioan Cantacuzino, unul dintre primii reprezentanți ai literaturii moderne românești (d.1828).

1800: S-a născut scriitorul Costache Bălăcescu; a scris fabule, epigrame, epistole şi satire, fiind unul dintre primii autori satirici români; (m. 1880).

1809:  S-a născut Andrei Şaguna, mitropolit ortodox  al Transilvaniei; (d. 28 iunie 1873).

S-a născut în ianuarie 1808, la Mișcolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani.

 A fost un  militant pentru drepturile ortodocsilor și ale românilor  din Transilvania, fondator al Gimnaziului românesc  din  Brașov  ( 1851), membru de onoare al Academiei Române.

La 3/15 mai 1848 a prezidat, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea românilor de la Blaj și in fruntea unei delegații, a prezentat petiția de la Blaj  la Viena, împăratului Franz Joseph.

În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a  trimis o nouă petiție împăratului austriac.

Ideea unității romanilor  este conținută în „Memoriul” națiunii române din  Marele Principat  al Ardealului, din Banat din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului.

La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu.

 Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie

1818: A murit la Timișoara, Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist, traducător și militant român pentru emanciparea românilor din Banat; (n. 1775, Becicherecu Mic).

Este autorul primei culegeri de fabule în limba română, „Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţăturii”.

Mihai Eminescu l-a numit in „Epigonii”: „Țichindeal, gură de aur”.

 1868: S-a semnat la Bucureşti, Tratatului secret de alianță româno-sârb cu caracter defensiv ; (20.I/1.II).

1880: Apare la Bucureşti, in România, revista „Literatorul„, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.

De orientare antijunimista, revista va aparea  pana în martie 1919, cu mari intreruperi si schimbari de titlu.

   Publicatia teoretizeaza poezia de factura sociala, iar mai tarziu, parnasianismul si simbolismul. Macedonski a incurajat, la inceputurile activitatii lor scriitoricesti, numerosi tineri talentati.

Printre colaboratorii sai  se numarau: Duliu Zamfirescu, George Bacovia (care debuteaza in revista in anul 1899 cu poezia „Si toate”, sub semnatura V. George), Alexandru Stamatiad, Tudor Vianu s.a.

Revista Literatorul a fost expresia unui curent literar innoitor si a fost o  remarcabila  scoala literara. In jurul lui Macedonski vor gravita discipolii si simpatizantii sai, constituiti mai apoi in cenaclul „Literatorul” (o grupare formata ca reactie a influentei germane asupra  gruparii Junimea), care va promova poezia simbolista.

   În ianuarie 1991 apărea seria nouă a revistei „Literatorul”, fondată de scriitorul Marin Sorescu

1884: Ia ființă, din inițiativa lui Spiru Haret, „Casa pentru ajutorul școalelor”.

1908: A murit Dumitriu (Dimitrie) Ollănescu-Ascanio, poet, prozator şi dramaturg; a tradus din Victor Hugo şi Horaţiu; lungă carieră diplomatică (ministru plenipotenţiar la Istanbul, Viena şi Atena); membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1898-1900; 1903-1906); (n. 1849).

1918: S-a născut Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă; (m. 1985).

1920: Guvernele României, Cehoslovaciei și Regatului sârbilor, croaților și slovenilor, cer Conferinței ambasadorilor să interzică revenirea pe tronul Ungariei a habsburgilor, subliniind că țările lor nu vor tolera o asemenea tentativă.

1922: S-a născut compozitorul Teodor Bratu, autor de opere şi muzică de cor; (m. 2015).

 1923:  Partidul Ţărănesc Basarabean, condus de Ion Inculeţ, a fuzionat cu Partidul Naţional-Liberal, precum şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condus de Ion Nistor.

1928: Are loc premiera filmului „Năpasta”, după piesa cu acelasi nume a lui  I.L. Caragiale.

1941: In România s-a  hotărât militarizarea instituţiilor, întreprinderilor de stat şi particulare, acestea fiind puse sub controlul Marelui Stat Major sau al organelor de conducere ale armatei.

1942:  Generalul Iosif Iacobici este inlocuit la sefia Marelui Stat Major al Armatei Romane, cu generalul Ilie Steflea, maresalul Ion Antonescu reprosandu-i, printre altele, rezervele față de continuarea operatiilor in adancimea teritoriului sovietic.

1943: A decedat la Silistra,astăzi  în Bulgaria, Pericle Papahagi, lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul  dialectului aromân, editor al unor vechi texte aromânești.

Născut la  20 octombrie 1872, la Avdela, în Grecia, Pericle Papahagi a fost printre cei care au studiat dialectul aromân alături de alți cercetatori ai filologiei romanice, români sau străini, cum sunt St. Mihaileanu, Gh. Murnu, O. Densusianu, Al. Phillippide, Tache și Pericle Papahagi, Theodor Burada, N. Saramandu, Chirata Iorgoveanu și mulți alții.

Aceștia au ajuns la concluzia că aromânii își păstrează limba, muzica, obiceiurile, trasăturile fizice și morale, însă contactul cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc, a produs o serie de inevitabile transformări.

S-a preocupat, mai cu seamă, de istoria, geografia, etnografia și folclorul macedoromânilor. Și-a extins cercetările și asupra meglenoromânilor. A fost preocupat de toponimele balcanice și de relațiile culturale aromânești.

Deosebit de interesante rămân în literatura de specialtate numeroasele sale etimologii.

Sub egida Academiei Române, a publicat cel mai bogat material folcloric cules din aproape toate provinciile locuite de aromâni.

1945: În România se elaborează un decret-lege privind organizarea sindicatelor, precum și decretele pentru urmărirea și pedepsirea criminalilor de război și a persoanelor „răspunzătoare pentru dezastrul țării”.

1947: După încheierea celei de-a doua coflagrații mondiale, Secretarul Departamentului de Stat al SUA, James F. Byrnes, semna, la Washington, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria şi Bulgaria.

1957: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici; în distribuţie: Geo Barton, Constantin Codrescu, Ioana Bulcă

1973: A murit Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni; (n. 1903).

1984: A decedat  la varsta de 79 de ani Johnny Weissmuller, cunoscut pentru rolurile sale din filmul Tarzan.

S-a nascut la  2 iunie 1904, în cartierul Freidorf din Timișoara, pe atunci în Austro-Ungaria. 

A câștigat 5 medalii de aur la înot, la Jocurile Olimpice din 1924 si 1928.

A fost  primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii;  (n. 1904).

Angajat de Casa de filme MGM , a jucat rolul lui Tarzan in doua zeci de filme din aceasta serie, castigand o extraordinara popularitate in intreaga lume.

1990: A apărut, la Bucureşti, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social.

 

 Revista a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter. Primul redactor-şef, a fost scriitorul dizident anticomunist Stelian Tănase.

1999: A cincea mineriadă: Minerii părăsesc Târgu Jiu, în direcția București. Președintele convoacă parlamentul în sesiune extraordinară. Guvernul este gata să negocieze, cu condiția ca minerii să se oprească. Aceștia sunt gata să discute, dar numai cu primul ministru.

Plecaţi spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă, minerii străpung dispozitivul forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici) în dreptul localităţii Costeşti (la 8 km de oraşul Horezu), neputând fi opriţi din drumul lor spre Capitală

În jurul orei 18.00, cei aproximativ 10 000 de mineri ajung la Horezu, unde înnoptează.

2004: Președintele Ion Iliescu i-a decernat Regelui Mihai I Marele Premiu al Institutului Cultural Român.

 2009: A murit antrenorul de handbal Eugen Trofin; ca antrenor al echipei naţionale masculine de seniori a României a câştigat două titluri mondiale, în 1964 şi 1970; două medalii olimpice: una de argint, la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi una de bronz, la Jocurile Olimpice de vară din 1972, şi o medalie de bronz la Campionatul Mondial Universitar din Suedia (1963).

A antrenat şi echipa naţională de tineret a României şi Universitatea Bucureşti; (n. 1931).

2009: A decedat scriitorul și istoricul detenției române sub comunism, Mihai Rădulescu (n. 15 mai 1936, București) , armenolog, cercetător al artelor plastice și editor.

A fost arestat la 4 noiembrie 1956 și condamnat de autoritățile comuniste la patru ani închisoare corecțională. Îi efectuează la Jilava, Gherla, Periprava, Salcia, Luciu-Giurgeni, după ce fusese anchetat la Ministerul de Interne. A avut câteva mari suferințe: oreionul ce nu i-a fost tratat, rămânând astfel fără dreptul la urmași, avitaminoza A, tratată numai cu o pilulă de polivitamină pe tot parcursul bolii, însoțită de 20-30 crize nervoase pe zi, timp de mai bine de o lună.

Finalmente, se eliberează din spitalul din Slobozia, bolnav de febră tifoidă și mutat la spitalul de boli contagioase din București. Aceasta l-a scăpat de domiciliul obligatoriu ce-i aștepta pe toți cei eliberați în acea perioadă. Reia studiile universitare în 1963, devine licențiat în limbă și literatură engleză și română, iar în continuare se înscrie la doctorat, sub îndrumarea prof. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, dar nu va întruni condițiile politice necesare susținerii tezei . Între timp a fost profesor de liceu, asistent al Facultății de Limbă Engleză și al Institutului Pedagogic.

În 1972 a fost numit prin concurs lector de limbă engleză și franceză la Institutul Teologic de Grad Universitar din București, de unde va ieși la pensie la șaizeci și cinci de ani. O boală gravă (astm), coroborată cu alta la fel de gravă de inimă, îl împiedică ani de zile să mai iasă din casă și, din când în când, îl conduce la spital. Aceasta nu-l împiedică să-și continue activitățile de scriitor de beletristică, de istoric al detenției române sub comunism, de armenolog, de cercetător al artelor plastice și de editor. După Revoluția Română din 1989 a întemeiat editura Ramida care a funcționat timp de zece ani. Scopul ei era publicarea de memorii de detenție si de carte religioasă. Colaborează cu regularitate la revista Ararat, Nor Ghiang, Memento4 și la Contemporanul, Ideea Europeană. A deținut o rubrică timp de trei ani, la postul de radiodifuziune România Cultural .

2011: România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul semnat la această dată permite ţării noastre să participe la unele programe europene de cercetare tehnologică foarte importante, dar şi să trimită candidaţi pentru selecţia periodică de cosmonauţi a ESA. Acordul a fost ratificat prin Legea nr. 262 din 7 decembrie 2011.

2014: A avut loc un tragic accident aviatic în Munții Apuseni.

Un avion utilitar YR-BNP de tip Britten – Norman BN-2A-27 Islander,, care efectua o cursă umanitară deplasându-se spre Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant, s-a prăbuşit, din cauza vremii nefavorabile, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, lângă satul Petreasa din comuna Horea, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba; accidentul s-a soldat cu doi morţi – pilotul Adrian Iovan (n. 1958) şi studenta la Institutul Medico-Militar Aurelia Ion (n. 1990) – alţi patru pasageri şi copilotul fiind răniţi.

Raportul final elaborat de către autoritatea națională de investigare a evenimentelor produse în aviația civilă, comunicat la 19 octombrie 2015, a relevat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor.

 2016: A decedat, după 40 de ani de carieră și peste 150 de roluri interpretate pe scena Teatrului Dramatic Fani Tardini, din Galați, actriţa Ioana Citta Baciu; (n. 7 ianuarie 1936).

A primit în decembrie 2015 titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Galați, dar din păcate nu a putut fi prezentă la ceremonia de decernare a distincției, din cauza stării precare de sănătate.

2020: A murit colonelul Marius-Cristian Cîrlan, paraşutist şi alpinist militar, jurnalist (corespondent la săptămânalul „Observatorul militar”, la emisiunile „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1; (n. 1972).

A fost autorul proiectului „Steaua TV”, prima televiziune online a unui club sportiv din România).

Și-a dedicat viaţa şi cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României şi a sportului de mare performanţă din cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, al cărui comandant a fost din 2019.

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/01/20/o-istorie-a-zilei-de-20-ianuarie-video/

Calendar creștin ortodox

Sfântul Eftimie cel Mare

Sfantul Eftimie cel Mare a trait in secolul al IV lea, pe vremea imparatului Gratian. S-a nascut in Melitina (Armenia), din pantece sterp si neroditor.

Numele sau inseamna in limba greaca “voie buna”.

La vârsta de 29 de ani ajunge la Iersualim si se nevoieste intr-o pestera.

Aici a savarsit nenumarate minuni: a hranit 400 de calatori, in timp ce nu avea paine nici pentru zece persoane; a deschis portile cerului, tamaduind pamantul de nerodire si a facut posibil, cu rugaciunea lui, ca multe femei sterpe sa aiba copii.

Una din aceste femei este sotia lui Terevon saracinul. Acesta isi aduce sotia stearpa inaintea lui Eftmie si ii spune: “Stiu sa ma plec cinstite parinte, ca te va asculta pe tine Dumnezeu, daca te vei ruga; pentru ca El face voia celor ce se tem de Dansul.

Deci, fiindca atat de multa vreme a trecut si nu m-am putut invrednici a avea fiu, pentru ca aceasta era stearpa, te rog cinstite parinte, roaga pe Iubitorul de oameni sa ne daruiasca noua fiu”.

Batranul intelegand credinta lor, i-a pecetluit de trei ori cu semnul Crucii, atingand cu mana pantecele femeii si a zis: “Mergeti, bucurandu-va intru Domnul, pentru ca iata va daruieste prin iubirea Lui de oameni trei fii, parte barbateasca”.

Crezand cuvintele sfantului batran, s-au dus cu bucurie la ale lor; apoi a zamislit cea stearpa trei fii, dupa prorocia parintelui purtator de Duh.

Sfantul Eftimie a fost si un mare aparator al dogmelor bisericesti. Lupta impotriva lui Nestorie, iar pe Chiril al Alexandriei, il numeste luptator si invatator al dreptei credinte.

Recunoaste cele doua nasteri ale Fiului, adica pe cea vesnica din Tatal si fara trup si pe cea sub vreme, din Fecioara Maica, cu trup insufletit; marturiseste ca in Hristos sunt doua firi -dumnezeiasca si omeneasca, dar neamestecate, neschimbate, neimpartite si nedespartite.

Slujitori ai marelui Eftimie au grait despre dansul: “Nu l-am cunoscut mancand ori vorbind cu cineva fara de mare nevoie, afara de sambata si de duminica.

Nu l-am vazut pe dansul cumva dormind pe coastele sale, ci uneori sezand putin, iar alteori o franghie spanzurata intr-un colt al acoperamantului chiliei tinand-o cu amandoua mainile, se impartasea putin de somn pentru nevoia firii”.

Sfantul Eftimie cel Mare a trecut la cele veșnice la vârsta de 97 de ani.

Bibliografie (surse) :

1. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
2. Istoria md.;
3. Istoricul zilei blogspot.com;
4. Crestin Ortodox.ro;
5. Wikipedia;
6. http://www.worldwideromania.com;
7.  Bogdan Murgescu, Istoria Romaniei in texte;
8. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
9. Rador.ro.