ZIUA DE 13 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

1524: Voievodul Radu de la Afumați (1522–1529) primește la Istanbul confirmarea celei de-a doua domnii în  Țara Românească.

Radu de la Afumați, fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost domnitor al Țării Românești în perioadele:  decembrie 1522 – aprilie 1523, ianuarie – iunie 1524, septembrie 1524 – aprilie 1525 și august 1525 – ianuarie 1529.

S-a căsătorit cu Ruxandra, fiica domnitorului Neagoe Basarab, la 21 ianuarie 1526.

 A dus  o politică antiotomană, începându-și domnia cu o victorie asupra lui Mehmed-beg, român turcit, pretendent la tronul Țării Românești.

Între 1522 și 1525, pe teritoriul țării s-au purtat lupte crâncene cu turcii și cu Vladislav al III-lea și Radu Bădica, pretendenți la scaunul domnesc, sprijiniți de Poartă.

Inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați de la Curtea de Argeș amintește de 20 de bătălii.

La îndemnul boierilor Craiovești s-a supus un timp sultanului, dar  la sfârșitul domniei, când a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot și l-au ucis.

Se spune că ar fost ucis împreună cu fiul său Vlad de către boierii Neagoe și Drăgan în timp ce se afla în biserica numită Cetățuia, situată în nordul orașului Râmnicu Vâlcea.

 După moartea lui Radu, Ruxandra a devenit soția unui alt voievod, Radu Paisie.

La 1 / 13 ianuarie 1855 – 3 / 15 decembrie apare săptămînal la Iaşi, Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară „România literară „, editată de Vasile Alecsandri.

În paginile revistei, Alecu Russo publică (în versiune proprie) poemul „Cîntarea României „.

1859: S-a născut la Craiova tenorul Grigore Gabrielescu;(m. 13 martie 1915, Craiova).

A fost un tenor român de faimă internațională care a evoluat în țară și în străinătate, obținând mari succese, inclusiv la Teatro alla Scala din Milano. Urmare a evoluției sale în rolul Enzo Grimaldo din opera La Gioconda de Amilcare Ponchielli a fost invitat de Giacomo Puccini să cânte în premiera mondială rolul titular din opera sa Edgar (la 21 aprilie 1889). La București și la Craiova există străzi care îi poartă numele.

1863: Guvernul Kogălniceanu votează legea secularizării averilor mănăstirești, deziderat al Revoluției de la 1848.

1864 : Impăratul rus Alexandru II-lea a semnat cererea călugărilor veniţi de la mănăstirea Neamţ de a întemeia la Chiţcani, Basarabia ţaristă, mănăstirea Noul Neamţ.

Stema Basarabiei ţariste autonome, 1826-1878

1866: S-a născut  Constantin I.C. Brătianu (cunoscut și ca Dinu Brătianu), om politic si de stat, presedinte al Consiliului de ministri din Romania.

A fost al doilea fiu al lui Ion Brătianu, unul dintre fondatorii regatului României.

A studiat ingineria la Școala Politehnică din București și apoi la Institutul de Mine din Paris. Între 1910 și 1938 a fost ales permanent deputat în Parlament din partea Partidului Liberal. In 1933  a fost numit Ministru de Finanțe, iar in  1934  a fost ales președinte al Partidului Național-Liberal.

În cursul anilor 1944-1947, Partidul Național Liberal condus de el a fost, după Partidul Național Țărănesc, principala forță democratică opusă sovietizării țării de către PCR,  aflat sub protecția ocupantilor sovietici.

 Plasat  în arest la domiciuliu  câțiva ani, Constantin Brătianu fost arestat în noaptea dintre 5/6 mai 1950 și transportat la Sighet, murind la scurt timp, în acelasi an, in jurul datei de 5-6 mai, probabil în închisoarea de la Sighet.

Dinu Brătianu a ramas  în conștiința publică alături de Iuliu Maniu și regele Mihai, drept unul dintre apărătorii democrației și constituționalismului din perioada postbelică.

1873: S-a nascut  in  localitatea Copăcel, comitatul Făgăraș, azi în județul Brașov, Vasile Suciu, al treisprezecelea întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș între 1920-1935, membru de onoare al Academiei Române; ( d. 25 ianuarie 1935, Blaj).

La 27 noiembrie 1918 Vasile Suciu a dat Circulara pastorală nr. 5742, prin care anunța prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, subliniind dreptul popoarelor la autodeterminare, urmând principiile președintelui Statelor Unite ale Americii, Thomas Woodrow Wilson.

În circulara citată, Vasile Suciu dă poruncă preoților și credincioșilor:

„Faceți-vă Sfaturile voastre naționale române în fiecare comună românească și faceți-vă gărzile voastre naționale române supuse nemijlocit Sfatului Național Român comunal. Cu ajutorul acestora păziți rânduiala […] prin aceasta ordon tuturor, fraților preoți, ca în toate slujbele bisericești și dumnezeiești să fie pomenit Sfatul Național Român”

În calitate de membru al Consiliului Național Român Central, a participat activ la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, care a adoptat hotărârea unirii Transilvaniei cu România. „Unirea”, publicație a Mitropoliei Române Unite cu Roma, care apărea sub directa conducere a lui Vasile Suciu, era, în acel moment istoric, singurul ziar național oficial al pregătirii și împlinirii Marii Uniri.

Cei 1228 de delegați au votat unirea Transilvaniei cu România și au ales un Consiliu Dirigent, avându-l președinte pe Iuliu Maniu. Consiliul Dirigent avea sarcina să conducă provincia până la integrarea ei în regatul României.

În anul 1919,  Vasile Suciu a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

La 1 ianuarie 1920 Vasile Suciu a fost hirotonit arhiereu și instalat în scaunul de Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, devenind astfel primul mitropolit român unit învestit de regele României Mari, Ferdinand I, în fața căruia a depus jurământul de credință.

În cuvântul său, pronunțat cu acest prilej, în fața regelui românilor, Ferdinand I, mitropolitul Vasile Suciu i-a  adus la cunostinta  că porunca dată de la București primului episcop al Bisericii Române Unite, Atanasie Anghel, de către patriarhul ortodox Dositei al Ierusalimului de a săvârși slujbe bisericești doar în limba „elinească sau slovinească”, a fost încălcată, nu a fost ținută, iar în Biserica Română Unită s-a slujit doar în limba română.

Datorită lucrărilor sale de teologie sistemică, este considerat cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Unite din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1919.

1879: S-a născut naturalistul român Ioan Borcea; alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; (d. 1936). A studiat biocenozele din Marea Neagră şi a pus bazele şcolii româneşti de oceanologie; membru corespondent al Academiei Române din 1919.

Este fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926) si a fost  membru corespondent al Academiei Române.

 

1913:  La Tighina, gubernia Basarabia, apare primul număr al ziarului politic, literar, social şi comercial „Iujnîi krai ” („Plai sudic„), care s-a editat până în 1918.Începînd cu numărul din 30 ianuarie 1914, această publicaţie s-a numit „Bessarabskii iujnîi krai ” („Plai sudic Basarabean„).

1914: A avut loc premiera filmului istoric „Cetatea Neamţului”, după nuvela lui Costache Negruzzi şi piesa lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, cu concursul ansamblului Naţional craiovean, filmul (care s-a pierdut) trezeşte interes în special pentru faptul că a fost scris şi realizat de scriitorii Emil Gârleanu şi Corneliu Moldovan.

1917: S-a născut poetul George Petcu; (m. 1939). Iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care îşi dau adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzeti, Radu Stanca ş.a.; Iniţiativa a eşuat.

La începutul lui 1939 a reluat proiectul, sub forma unei reviste literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului.

1918:  Chemata de Sfatul Tarii din Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), la 13/26 ianuarie armata română, sub conducerea generalului Ernest Broşteanu, a intrat în Chişinău şi a restabilit ordinea.

Unităţile bolşevice s-a retras la Tighina, fără a opune rezistenţă.

Comandantul unitatilor bolsevice din Chisinau, expediaza in aceasi zi o telegrama Sovietului soldatilor si marinarilor din Odesa, in care se propunea lichidarea Sfatului Tarii.

În acelaşi timp, divizia 13 a trecut Prutul în sudul Basarabiei, unde dezordinea era cu atât mai mare cu cât elementele bulgare, lipovene, tătare, găgăuze, fuseseră incitate la dezordine de bolşevici şi pe care armata rusă le scăpase complet de sub control.

Pacificarea regiunii a fost mai dificilă, dar până la 8 martie, în condiţii de iarnă grea, armata română a intrat în Cetatea Albă. Totodată, forţele bolşevice retrase la Tighina au fost complet anihilate la 7 februarie.

Puterea sovietică, ignorând principiul autodeterminării pe care aparent îl susţinuse până atunci, a considerat acţiunea drept un act de agresiune pe propriul teritoriu, a rupt relaţiile diplomatice cu România şi a confiscat tezaurul României aflat atunci la Moscova.

La Petrograd ministrul roman Diamandy este arestat impreuna cu personalul diplomatic si intreaga misiune militara.

Diplomatul sarb Spoilaikovici iși instiința ministerul de externe ,că “planul bolsevicilor este revolutia in România si intrarea sa, impreuna cu Basarabia, ca republica română in componenta Republicii Federative Ruse”.

 1918:  După un ultimatum (dat in 3 ianuarie), Consiliul Comisarilor Poporului al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin), rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind de facto starea de război.

La punctul 2 al declaraţiei se arată că tezaurul în aur al României aflat la Moscova “nu va mai putea fi obţinut de oligarhia română, Consiliul Comisarilor asumîndu-şi răspunderea pentru conservarea şi remiterea în mîinile poporului român“.

Tezaurul nu a fost restitut României nici până în ziua de astăzi.

1921: A decedat la Iași folcloristul și traducătorul român, de origine macedo-română, specialist în limba și literatura elină, membru al Junimii, membru fondator al Academiei Române și unul dintre marii luptători pentru drepturile aromânilor Ioan D. Caragiani; (n. 11 februarie 1841, Avdela, Grecia).

1926: România a aderat la Convenţia de la Geneva referitoare la regimul internaţional al căilor ferate (din 9.XII.1923), precum şi la cea privind simplificarea formalităţilor vamale (din 3.XI.1923, de la Geneva).

1937: S-a născut Victor Ernest Maşek, estetician şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena; (m. 2002).

1937: A murit eroic în timpul războiului civil din Spania la Majadahonda, Madrid, Ion_I._Moța, membru fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail, cunoscută și sub denumirea de Garda de Fier.

1941: Generalul Ion Antonescu efectuează o vizită în Germania, în cursul căreia are o întrevedere cu Adolf Hitler, obținînd sprijinul acestuia în conflictul intern dintre conducătorul statului și „Mișcarea Legionară”.

1945: A decedat Zavaidoc (Marin Teodorescu), renumit cântăreț român de muzică populară  și de romanțe din perioada interbelică; (n. 8.03.1896).

1958: A murit  poetul, eseistul şi dramaturgul român Dan Botta ; (n.26 septembrie 1907, Adjud).

 Frate al actorului și poetului Emil Botta,  provenea  dintr-o veche familie ardelenească, fiind descendent al unei familii nobiliare ardelene care cuprindea foști voievozi ai cetății și ținutului Chioarului din Maramureș.

Mama sa era corsicana Franceschi.

Dan Botta urmează școala primară la Adjud și începe studiile liceale la Liceul Unirea din Focșani, continuându-le la Colegiul Sf. Sava din București.

Urmează apoi studii universitare clasice (limba latină și limba greacă) la Facultatea de Litere a Universității din București, fiind dublu licențiat în Educație Fizică și Sport.

A publicat  în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferințele grupului Criterion și este cooptat în comitetul de redacție al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcție al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938.

Adept al ideologiei legionare,colaborator al revistei legionare Sfarmă-Piatră, el  fondează în 1941 revista „Dacia” împreună cu Octavian Tăslăuanu și Emil Giurgiuca

Ca traducător, în 1956, Dan Botta a dat o excepțională traducere a „Baladelor villonești”, ediție prefațată de Tudor Arghezi.

1972: S-a născut actorul Toni Tecuceanu; a colaborat timp de peste trei ani la emisiunea „Cronica Cârcotaşilor” a postului Prima TV. A colaborat la programele Radio România Actualităţi, în anul 2001, când s-a afirmat ca reporter special în emisiunile „Caută România la ea acasă”, „Matinal” și ulterior în radioprogramele „De-ale Casei” şi „Care mai de care” ; (m. 2010).

 

1990: Gardul de sârmă ghimpată de la graniţa R.S.S. Moldovenească (azi Republica Moldova) cu România a fost desfiinţat şi au fost introduse facilităţi de trecere a frontierei dintre cele două state românești, dupa o perioada de peste patru decenii în care autoritatile comuniste sovietice, îngrădeau la maxim relația dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului.

1993: Între 13 şi 15 ianuarie, a fost deschisă spre semnare, la Paris, Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia (adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, Convenţia a intrat în vigoare la 29.IV.1997).

România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea spre semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995.

1999 : În timpul ultimei mineriade ministrul de Interne, Gavril Dejeu, s-a deplasat la Târgu Jiu şi a convocat o întâlnire de urgenţă cu şefii forţelor de ordine mobilizate în defileul Jiului, pentru a stabili strategia de împiedicare a unei eventuale deplasări la Bucureşti a minerilor grevişti de la Petroşani.

2000: A murit scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste; (n. 1928).

2006: Este inaugurată Statia Law-Racoviță, prima statie românească permanentă de cercetare stiintifică și explorare din Antarctica.

 Aflată pe amplasamentul unei staţii construite în 1989 de Australia şi donată României, staţia se găseşte în regiunea „Prinţesa Elisabeta”, în dealurile Larsermann din Antarctica de Est. Ea se află în subordinea Fundaţiei Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private, conduse de exploratorul polar Teodor Negoiţă (1947-2011), primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995); în 2011  denumirea staţiei a fost schimbată în Law-Racoviţă-Negoiţă.

2012: Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Rusiei, Serghei Gubarev, a declarat în cursul unei conferinţe organizate în Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria,  că Rusia ar putea recunoaşte independenţa acestei regiuni, dacă Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea sau neutralitatea.

2014 : A decedat renumitul actor roman Mihai Fotino (cunoscut cu numele de scena  Mișu Fotino, nascut la  14 septembrie 1930, București).

Din 1952 a devenit actor la Teatrul Dramatic din Brașov si a fost  remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu, care a decis să-l aducă la București. Din 1956, va  juca la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București.

A deținut o bogată experiență în teatru și în cinematografie, desfășurându-și activitatea timp de 60 de ani. A jucat în numeroase comedii și a fost prezent în emisiuni de televiziune.

La cea de-a XIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, din 3 aprilie 2006, maestrul Mișu Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate.

2015: A decedat Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii Nemira, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005); (n. 1960).

2019: A murit Petrache Vârtej, medic de obstetrică-ginecologie și profesor; autor al primei monografii de „Ginecologie Endocrinologică” din literatura medicală românească; (n. 1938).

2020: A decedat 70 ani, interpretul de muzică ușoară din Republica Moldova, Ștefan Petrache; (n. 1949).

VIDEO:

https://www.youtube.com/watch?v=OekcAYMS6jw

Calendar Creștin Ortodox

Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic

Sfintii Ermil si Stratonic au trait in tinutul Iliricului si al Dunarii de Mijloc, in timpul persecutiilor declansate de imparatul Licinius (230-325). Diaconul Ermil a fost chemat inaintea imparatului ca sa dea marturie despre necinstirea idolilor.

Sfantul Ermil, ajuns in fata imparatului, a spus ca slujeste numai Dumnezeului nevazut, nu zeitatilor surde si neinsufletite, facute de maini omenesti, din lemn ori din pietre, despre care „mai curand te apuca rasul cat de neputincioase sunt, iar nu sa te inchini lor”.

In urma acestei marturisiri, imparatul a poruncit sa fie batut peste fata cu un bici de metal si sa fie intemnitat.Dupa trei zile de stat in temnita, este intrebat daca refuza inchinare la Hristos.

Pentru ca nu se leapada de cinstirea lui Hristos, este supus altor chinuri, printre care si ruperea pantecelui cu unghii de fier. In urma acestor patimiri, temnicerul Stratonic a simtit prin Duhul Sfant durerea lui Ermil si s-a ingrijit de ranile acestuia.

Este vazut de un ostas si pârât imparatului ca se ocupa de vindecarea lui Ermil. Imparatul, văzând ca cei doi nu leapada credinta in Hristos, a poruncit sa fie omorati. Au primit moartea muceniceasca, in ziua de 13 ianuarie 303, la 3 kilometri de orasul Singidunum (Belgradul de azi).

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric; 
3. Calendar Creștin Ortodox.ro
4. https://www.rador.ro/2019/01/07/calendarul-evenimentelor-7-ianuarie-selectiuni-5/;
5. https://istoria.md/articol/695/7_ianuarie,_istoricul_zilei;
6. Cinemagia.ro.