CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 1 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

Imagini pentru LA MULTI ANI ROMANIA

45 î.Hr.: Intră în vigoare calendarul iulian, calendarul civil al Imperiului Roman care a stabilit  ca primă zi a noului an, data de 1 ianuarie.

1 ianuarie 1432 –

Se stinge din viaţă Alexandru cel Bun, domnul Moldovei.

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

  Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432) a urcat pe tron cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, domnitorul Munteniei. In timpul carmuirii sale a consolidat şi a dezvoltat organizarea instituţională a ţării, a sprijinit cultura şi comerţul cu statele din jur, a pus bazele unui sistem de apărare dezvoltat (în 1420 a respins primul atac turcesc împotriva Moldovei).

Potrivit „Cronicii” lui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun ar fi fost creatorul dregătoriilor (logofăt, vornic, spătar, vistiernic ş.a.m.d.) si  întemeietorul Mitropoliei Sucevei şi al Episcopiilor de Roman şi de Rădăuţi.

După domnia acestuia, Moldova cunoaşte o perioadă de lupte între pretendenţii la domnie (1433-1457), sprijiniţi de fracţiunile boiereşti, ceea ce duce la slăbirea capacităţii de apărare a ţării.

Conflictele interne sunt agravate de intervenţiile  armate ale Poloniei şi Ungariei.

1558: A murit cronicarul Macarie.

A scris în limba slavonă, din porunca domnitorului moldovean Petru Rareş (1527-1538, 1542-1546), o „Cronică” a istoriei Moldovei între anii 1504 şi 1551, în continuarea vechiului „Letopiseţ” alcătuit la curtea lui Ştefan cel Mare.

Icoane” de tipografi şi făcători de limbă şi cultură românească – Călăuză  ortodoxă
Imagini pentru cronica lui macarie photos

Foto: Tiparituri Romanesti – WordPress.com

A fost egumen al Mănăstirii Neamţ (1523-1531) şi episcop de Roman (din 1531 până la moarte, cu o întrerupere între 1550 şi 1551); a fondat Mănăstirea Râşca (1542) (n. sfârşitul sec. al XV-lea )

1766: In Moldova este introdusa, prin așezămîntul agrar al domnului Grigore al III-lea Ghica, norma zilnică de lucru (nartul).

1830: S-a născut Vasile Boerescu, jurist (membru în Adunarea Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia de la 1866), publicist (a fondat ziarul „Naţionalul”, în 1857) şi om politic liberal (de mai multe ori ministru în guvernele post-unionale, între anii 1860 şi 1864: ministru al justiţiei, al afacerilor străine, al culturii şi instrucţiunii); (m. 1883).

1831: În Basarabia ţaristă este introdusă structura  ghildelor.

După aplicarea, începând cu 1 ianuarie 1831, a Regulamentului ghildelor din 26 septembrie 1830,se ajunge la stratificarea tuturor comercianţilor în diferite categorii şi la impunerea de a declara capitalul comercial pentru înscrierea în ghildele comerciale, ceea ce a constituit o lovitură puternică dată tradiţiilor autohtone seculare moldovenesti, care acordau tuturor categoriilor de negustori libertatea şi egalitatea deplină de a se încadra în comerţ.

La 1 ianuarie 1838 – 25 iunie 1838 apare la Braşov, in  Transilvania, publicaţia „Foaie literară „, supliment al „Gazetei de Transilvania „.

1841: S-a născut Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (m. 1901) – 175 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 27.I.1841.

1847: Compozitorul maghiar Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiti pianisti ai tuturor timpurilor,  susține la București al treilea concert, invitat de domnitorul Gh.Bibescu. 

Primirea fastuoasă a lui Franz Liszt la Cluj: întâmpinat de şase caleşti cu  câte patru cai şi condus cu 300 de făclii

În timpul călătoriei sale prin Transilvania spre Muntenia, Liszt, care, în fiecare seară, în locurile unde a poposit, a fost întâmpinat de lăutari, şi-a notat doinele, horele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale.

Ajuns la Bucureşti la 16 decembrie 1846, a fost întâmpinat de călăreţi purtători de făclii, îmbrăcaţi în costume de gală, care l-au însoţit până la palatul banului Mihail Dimitrie Ghica.

Îmbrăcat în straie turceşti şi împodobit cu bijuterii, banul îl invită să se aşeze lângă el pe divanul turcesc acoperit cu covoare scumpe. Iniţial, Liszt trebuia să dea un singur concert la Bucureşti, la 22 decembrie 1846. Acesta s-a desfăşurat în sala Momolo, care putea primi 300 de spectatori, dar sala s-a dovedit neîncăpătoare, deşi un bilet costa două monezi de aur.

În program au figurat fantezii după melodii de opere cunoscute, piese de Chopin şi Weber, şi variaţiuni pe melodii ungureşti. Succesul a fost atât de răsunător, încât domnitorul Gheorghe Bibescu l-a rugat să mai ţină un concert pentru curtea domnească. Acesta a avut loc la 31 decembrie 1846, la palatul domnitorului.

În afara programului susţinut la primul concert, Liszt a prezentat şi variaţiuni pe două melodii româneşti. A mai dat şi un al treilea concert, după ce, în „Curierul românesc”, Cezar Bolliac a amintit că biletele au fost prea scumpe şi la concert n-au putut veni decât cei bogaţi. Liszt a dat ascultare cererii publicului şi a mai cântat la un concert unde intrarea a fost gratuită.

De la Bucureşti, compozitorul a plecat la Iaşi. Aici a fost întâmpinat şi găzduit de Alecu Balş, boier amator de literatură şi artă, cu un salon literar. Liszt a făcut cunoştinţă cu intelectualii de frunte ai Moldovei, în primul rând cu Gheorghe Asachi şi Costache Negri. Succesul a fost imens.

Domnitorul Dimitrie Sturdza a bătut o monedă de aur comemorativă în cinstea evenimentului. Legenda spune că Liszt l-ar fi cunoscut şi pe Vasile Alecsandri, care l-ar fi invitat pe moşia lui de la Mirceşti. Aici ar fi petrecut mai multe zile, s-ar fi întâlnit cu Barbu Lăutaru, căruia i-a spus că este un artist pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu un mare talent.

Lăutarul evreu, considerat inima moldovenismului din Basarabia, e expulzat  din imperiul țarist | Evenimentul Istoric

Cercetările de mai târziu, au indicat faptul că Liszt l-a cunoscut pe Barbu Lăutaru în timpul turneului său din Iasi, iar pe Vasile Alecsandri, care în ianuarie 1847 se afla în Italia, abia în primăvara lui 1847, când a revenit la Iaşi, întorcându-se din Ucraina.

În urma contactului sau cu muzica populară românească, Franz Liszt a compus si  o Rapsodie română.

1848: Intră în vigoare Convenția dintre principatele romane Moldova si Muntenia, privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea.

Astfel se va forma o singură piață, protejată de un singur cordon vamal.

La 1 / 13 ianuarie 1855 – 3 / 15 decembrie, apare săptămînal la Iaşi, in Moldova, revista ştiinţifică, istorică şi literară „România literară”, editată de Vasile Alecsandri.

Vasile Alecsandri – citate celebre – BIBLIOTECA TÂRGU-MUREȘ

Săptămânalul „România literară”, este considerat continuatorul direct al programului „Daciei literare” (1840) şi al „Propăşirii” (1844). 

Romania literara

În paginile acestei  reviste, Alecu Russo a publicat (în versiune proprie), poemul „Cîntarea României „.

1861:  Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adopta două rezoluţii prin care se cerea recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană.

1866: Intra  în vigoare Legea privind introducerea, în România, a sistemului metric, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 15 septembrie 1864.

  Pe plan naţional, principalele repere în dezvoltarea metrologiei au fost: 1883 (România a devenit stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului), 1889 (a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România), 1951 (înfiinţarea Institutului Naţional de Metrologie), 1961 (proclamarea în ţara noastră a Sistemului Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii) şi 1994 (înfiinţarea Biroului Român de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale).

Guvernul României a adoptat la data de 6 septembrie 2001 Hotărârea nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie „Ziua metrologiei” (textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 572/13 sep. 2001) (1/13)

1868: S-a nascut scriitorul român Ioan Alexandru Brătescu-Voinești; (d. 1946).

Imagini pentru Ioan Alexandru Brătescu-Voinești photos

A fost membru titular al Academiei Române din 1918 si  vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926).

1868: S-a născut (la Veria, azi în Grecia) George Murnu, scriitor, istoric cu preocupări pentru arheologie şi istorie veche si  traducător caruia îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”; (m. 1957).

Facebook

A fost membru titular al Academiei Române din 1923.

1868:  Apare la Braşov (1868-1881) şi apoi la Sibiu (1881-1945) revista „Transilvania”, organ al „Asociaţiunii transilvănene pentru literatură română şi cultura poporului român”.

Imagini pentru photos revista „Transilvania”, 1868

Revista a fost condusă între anii 1868-1893 de George Bariţiu.

 1873: Se deschide la Bucureşti, in  România, prima expoziţie de pictură şi sculptură organizată de nou înfiinţata „Societate a amicilor bele-artelor „.

 Participarea lui Nicolae Grigorescu cu 144 de lucrări are un ecou considerabil în epocă.

1874: Se înființează la București Banca Marmorosch Blank.

1875: A luat fiinţă „Societatea Studenţilor Medicinişti din Bucureşti” (condusă de C. Stăuceanu, C. I. Istrati şi Gh. Manicea), la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici.

Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu (1850 – 1910), atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

1875: Apărea (până în decembrie 1882, lunar şi apoi de două ori pe lună), la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, sub conducerea lui Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor.

 1878: Apare la Sibiu, Transilvania, ziarul „Observatorul „, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul va apărea pînă la 27 iunie 1885.

1883: Se constituie la Paris, Franţa, grupul revoluţionar român, compus din Vintilă C.A.Rosetti, Alexandru A.Bădăran, Constantin Mille, Vasile G.Morţun, etc.

 1888: Apare lunar la Blaj revista muzicală şi literară „Muza română”, editată de Iacob Mureşanu. Revista apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1888 – 31 decembrie 1889; seria II – 1 ianuarie 1894 – septembrie 1895; seria III – 1 martie 1906 – 14 martie 1907.

1893: Apare la Iaşi, România, „Revista critic-literară „, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa.

 1894: Apare bilunar la Bucureşti, România, revista literară „Vatra„,  („Foaie ilustrată pentru familie”); directori: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Din punct de vedere al istoriei literare, „Vatra” este o avanpremieră a curentului sămănătorist. În 1971 la Târgu-Mureş a fost reluată,publicarea revistei, sub conducerea scriitorului Romulus Guga.

1897: S-a nascut  medicul român  de renume mondial Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; (m. 1988).

A evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă (tratamentele cu „Gerovital”); membru titular al Academiei Române din 1974.

1904: Apare lunar, la Cernăuţi şi Suceava, revista literară şi ştiinţifică  „Junimea literară”, sub conducerea lui I.Nistor.

Carte Junimea - OLX.ro

Revista va apare cu intermitenţe: seria I – 1 ianuarie 1904 – 1914; seria II – 1923-1939.

 1907: Apare bilunar la Bucureşti, in România, revista literară „Convorbiri”, sub conducerea lui Mihail Dragomirescu. După un an revista va fi redenumită „Convorbiri critice” şi va apărea pînă la 25 decembrie 1910 şi în 1935.

1907: Este editata  la Bucureşti, in România, lunar, apoi săptămînal, revista „Floarea darurilor „, sub conducerea lui Nicolae Iorga. „Floarea darurilor ” a fost prima revistă românească de popularizare a literaturii străine. Revista a apărut pînă la 30 decembrie 1907.

1913: S-a născut inginerul constructor Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, Stadionul Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1991).

 1923: În România de curând unită sunt lichidate zemstvele de voloste (de plasă) existente  în Basarabia ca ramasite ale vechii administratii rusești.

1925 : Se infiinteaza în  Albania Legaţia diplomatică româna de la Tirana .

1927: România ratifică Convenţia de la Berna, Elveţia, pentru protecţia operelor literare şi artistice. Această convenţie a fost completată şi revizuită în mai multe rînduri.

1928: A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919;(n. 1869).

 1936: Apare bilunar la Iaşi,  revista „Însemnări ieşene” (pînă la 1 octombrie 1940), sub conducerea lui Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Mihai Codreanu şi Grigore T.Popa.

Insemnari iesene 1937 Revista bilunara

1936: Este  publicata  la Bucureşti, revista „Preocupări literare„, sub direcţia lui P.Haneş. Revista va apărea pînă în aprilie 1943.

1937: Intră în vigoare Codul penal şi Codul de procedură penală din România.

 1939: Se publica la Iaşi, sub conducerea lui George Călinescu „Jurnalul literar”.

Publicaţia va apărea din 1 ianuarie la 31 ianuarie 1939 şi a doua serie la Bucureşti în 1947-1948.

Publicaţie de opinie şi atitudine intelectuală Director Fondator: G.  Călinescu

  Potrivit fondatorului, revista a fost conceputa ca o „gazetă de critică şi informaţie literară”, care-şi propunea să ofere „o icoană integrală a literaturii noastre”, în genul revistei franceze „Les Nouvelles Litteraires”.

 1939: Legaţiile României din Belgrad, Ankara şi Atena sunt ridicate la rangul de ambasadă.

1949: În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, ca şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 6 decenii de ani de existenţă ca instituţie de stat, a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric.

1949: A fost înfiinţat la Bucureşti, Institutul de Lingvistică avandu-l ca prim director pe acad. Iorgu Iordan. În 1994 a primit numele acestuia, devenind Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. În 1961 a luat naştere Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (anterior, sector/secţie în cadrul Institutului de Lingvistică), devenit, în 1990, Institutul de Fonetică şi Dialectologie, iar în 1992 Institutul de Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti”, după numele întemeietorului său. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a rezultat din „comasarea prin fuziune”, la 25 ianuarie 2002, a acestor două institute, ca efect al Hotărârii Guvernului României nr. 1366 din 27 decembrie 2001

1955: S-a născut istoricul Ioan-Aurel Pop; rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (din 2012); membru titular al Academiei Române din 2010 si presedinte al acestui important for din 2018.

1966: Apariţia revistei studenţeşti „Amfiteatru”. Publicaţia a fost înfiinţată la Bucureşti la 1 ianuarie 1966 si a apărut lunar, cu menţiunea Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România, fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivaşcu.

Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 şi 1968, când la conducere se afla Ion Băieşu, secondat de Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu.

După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu şi-a atins scopul educativ, conform voinţei ideologilor.

La conducerea revistei a fost numit Gheorghe Achiţei, şi, chiar de la primul număr din 1969, se precizează Opţiunile fundamentale: Amfiteatru „îşi propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din ţara noastră”.

De la numărul 1/1974 devine Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România.

2003: A murit intr-un accident de automobil,  publicistul Dumitru Tinu, directorul ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (n. 1940)

2007: România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene.

2007: Timp de un an de zile, orașul Sibiu a împărțit împreună cu orașul Luxemburg titlul de Capitală Europeană a Culturii.

  2011: A decedat marele muzician român Marin Constantin ; (n. 1925).

A  pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, al carei  fondator si dirijor a fost  – până în 1999 – şi director pe viaţă).

A fost un renumit specialist în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească.

2019: România a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/01/03/o-istorie-a-zilei-de-1-ianuarie-video-4/

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului; Sfantul Vasile cel Mare.

Taierea Imprejur cea dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos

Tăierea imprejur cea dupa trup a Domnului nostru Iisus Hristos se praznuieste pana astazi pentru a arata ca Domnul intru toate a luat trup asemenea noua si S-a supus randuielilor Legii si ca nimic nu a stricat din cele vechi, ci doar a implinit toate. Mantuitorul Hristos a primit aceasta pentru a implini si desavarsi randuiala Legii Vechi, astfel incat sa sa puna in loc taierea imprejur cea dupa Duh, a inimii.

Ca sa astupe gurile ereticilor, care indraznesc a zice ca Domnul n-a luat trup, ci ca S-a nascut ca o nalucire, El a indeplinit si aceasta randuiala la Templu. Caci, de n-ar fi luat trup, cum S-ar fi taiat imprejur? Ba mai mult, El a inchis si gurile iudeilor celor rau credinciosi, care il acuzau ca strica Legea.

Astfel, dupa opt zile de la Nasterea Lui din Fecioara Maria, a binevoit sa fie adus in locul unde, dupa obicei, iudeii se taiau imprejur. Asa a fost taiat imprejur si I s-a dat numele Iisus, precum Arhanghelul Gavriil a vestit Fecioarei Maria la Buna Vestire.

Related image

Sfantul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei

Sfantul Vasile cel Mare a trait pe vremea imparatului Valens, cand Biserica era tare prigonita de necredinta lui Arie. Sfantul ierarh Vasile a aparat cu toata puterea dreapta credinta si a indraznit sa mustre chiar in fata pe imparatul Valens, cazut si el in erezia lui Arie.

Tatal lui Vasile era din Pont si se numea tot Vasile, iar mama sa era din Capadocia si se numea Emilia. Sfantul Vasile a intrecut in stiinta pe cei din timpul sau si pe cei din vechime, caci invatase toata filozofia si toate stiintele din vremea aceea.

Apoi, a fost sfințit arhiereu al Arhiepiscopiei din Cezareea Capadociei.

Sfantul Vasile a fost “un om foarte inalt la stat si drept ca o faclie, uscativ si slabit de ajunare si de veghere, oaches la fata, dar obrazul ingalbenit, nasul lunguiet, sprâncenele cercuite si plecate, asemenea omului ganditor, fruntea incretita, umerii obrajilor iesiti, tamplele adancite, cam plesuv la par, cu barba destul de lunga, carunta pe jumatate”.

Sfantul Vasile a dus lupte grele pentru credinta ortodoxa. Prin cuvantarile sale, sfantul a lovit in credintele ereticilor, apoi a dat invataturi si indemnuri pentru buna intocmire a vietii de zi cu zi, a luminat tainele cele adanci ale fapturii, a pastorit turma lui Hristos, invatand pe toti si ajutand pe saraci, pe bolnavi si pe batrani, in asezamantul sau vestit, numit Vasiliada.

Sfantul Vasile cel Mare a trecut la Domnul in anul 379, când nu implinise inca 50 de ani.

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
  3. Istoria md.
  4. https://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuarie
  5. Rador.ro.
Publicitate

01/01/2021 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | 6 comentarii

Marea Britanie își încheie lunga călătorie Brexit cu o ruptură economică de UE

Primul ministru britanic Boris Johnson semnează Acordul de comerț și cooperare UE-Regatul Unit la 10 Downing Street, Londra miercuri, 30 decembrie 2020.

Foto: Premierul britanic Boris Johnson

LONDRA – Lungul divorț al Marii Britanii de Uniunea Europeană s-a încheiat joi, cu o divizare economică care lasă UE mai mică și Marea Britanie mai liberă, dar mai izolată într-o lume turbulentă, scrie prestigioasa revistă https://time.com/5925700/britain-brexit-eu/

Marea Britanie a părăsit vasta piață unică a persoanelor, bunurilor și serviciilor reprezentată de blocul european al UE la ora 23:00, ora Londrei – miezul nopții, la Bruxelles, finalizând cea mai mare schimbare economică pe care a avut-o această țară de la cel de-al doilea război mondial. 

Pentru susținătorii britanici, Brexit-ului înseamnă independența națională față de UE și de rețeaua sa de reguli.

Primul ministru Boris Johnson, al cărui sprijin pentru Brexit a contribuit la împingerea țării în afara UE, a numit-o „un moment uimitor pentru această țară”.

„Avem libertatea în mâinile noastre și depinde de noi să profităm la maximum”, a spus el într-un mesaj video de Anul Nou.

Evenimentul vine la 11 luni după un Brexit politic care a plasat cele două părți în siajul unei „perioade de tranziție” – ca un cuplu separat care încă trăiește împreună, se ceartă și se întreabă dacă pot rămâne prieteni. Acum, în cele din urmă, Marea Britanie s-a mutat.

Un acord de liber schimb încheiat în Ajunul Crăciunului după luni de negocieri tensionate asigură faptul că Marea Britanie și UE formată din cele 27 de națiuni pot continua să cumpere și să vândă mărfuri fără a impune tarife sau cote. Acest lucru ar trebui să ajute la protejarea celor 660 de miliarde de lire sterline (894 miliarde de dolari) din comerțul anual între cele două părți și a sutelor de mii de locuri de muncă care acesta se bazează.

Dar companiile se confruntă cu costuri noi și documente, inclusiv declarații vamale și controale la frontieră. Comercianții se luptă să digere noile reguli impuse de acordul comercial de 1.200 de pagini.

Portul Dover de la Canalul Mânecii și ruta Eurotunnel pentru pasageri și marfă s-au emnalat întârzieri ale traficului pe măsură ce au fost introduse noile măsuri. Traseul vital de aprovizionare a fost blocat câteva zile după ce Franța a închis timp de 48 de ore granița săptămâna trecută pentru camioanele britanice, ca răspuns la o variantă cu răspândire rapidă a virusului identificată în Anglia.

Guvernul britanic a insistat că „sistemele de frontieră și infrastructura de care avem nevoie sunt în vigoare și suntem pregătiți pentru noul început ”.

Dar companiile de transport de marfă sunt reticente. Youngs Transportation din Marea Britanie a suspendat serviciile către UE până pe 11 ianuarie „pentru a lăsa lucrurile să se stabilească”.

„Credem că țara are nevoie de o săptămână pentru a se obișnui cu toate aceste sisteme pentru a putea arunca o privire și sperăm să rezolvăm orice problemă înainte de a trimite camioanele noastre”, a spus directorul companiei, Rob Hollyman.

În Sectorul serviciilor, care reprezintă 80% din economia Marii Britanii, nici măcar nu se știe care vor fi în 2021 regulile pentru afacerile cu UE. Multe dintre detalii nu au fost încă luate în considerare. 

Vor urma probabil luni și ani de discuții și argumente suplimentare despre orice, de la concurență loială până la cotele de pescuit, în timp ce Marea Britanie și UE pun bazele în noua lor relație de prieteni, vecini și rivali.

Sute de milioane de indivizi din Marea Britanie și din blocul comunitar UE se confruntă, de asemenea, cu schimbări în viața lor de zi cu zi . Britanicii și cetățenii UE și-au pierdut dreptul automat de a trăi și de a lucra pe teritoriul celuilalt. De acum înainte, vor trebui să respecte regulile de imigrare și să obțină vize de muncă. 

Turiștii se confruntă cu noi bătăi de cap, legate inclusiv de asigurările de călătorie și documentele pentru animale de companie.

Pentru unii din Marea Britanie, incluzându-l pe primul ministru, este un moment de mândrie și o șansă pentru Marea Britanie să stabilească noi priorități diplomatice și economice. Johnson a spus că Marea Britanie este acum „liberă să facă tranzacții comerciale în întreaga lume și liberă să ne alimenteze ambiția de a fi o superputere științifică”.

Parlamentarul conservator Bill Cash, care a militat pentru Brexit de zeci de ani, a declarat că a fost o „victorie pentru democrație și suveranitate”.

Aceasta nu este o viziune larg distribuită pe canal. În discursul tradițional de Anul Nou al președintelui francez, Emmanuel Macron și-a exprimat regretul.

„Regatul Unit rămâne vecinul nostru, dar și prietenul și aliatul nostru”, a spus el. „Această alegere de a părăsi Europa, acest Brexit, a fost copilul stării de rău europene și al multor minciuni și promisiuni false”.

Divorțul ar putea avea, de asemenea, repercusiuni constituționale majore pentru Regatul Unit. Irlanda de Nord, care are graniță cu Republica Irlanda, membră a UE, rămâne mai strâns legată de economia blocului comunitar UE, în condițiile în care Brexitului, statut care ar putea să ducă la îndepărtarea de restul Regatului Unit

În Scoția, care a votat puternic în 2016 pentru a rămâne în UE, s-a susținut separarea de Marea Britanie Primul ministru independentist al țării, Nicola Sturgeon, a scris pe Twitter: „Scoția se va întoarce în curând, Europa. Păstrați lumina aprinsă ”.

Mulți din Marea Britanie au simțit îngrijorarea cu privire la un salt în necunoscut care are loc în timpul unei pandemii care a înviat viața din întreaga lume.

„Mă simt foarte trist că plecăm”, a declarat Jen Pearcy-Edwards, o regizoare din Londra.

 „Cred că COVID a umbrit tot ce se întâmplă. Dar cred că celălalt lucru care s-a întâmplat este că oamenii au un sentiment mai puternic de comunitate și cred că asta face și mai trist faptul că ne despărțim , părăsindu-ne vecinii din Europa.

„Sper că vom găsi alte modalități de a reconstrui legăturile”, a spus ea.

01/01/2021 Posted by | ANALIZE | , , , , , | 2 comentarii

2020, cel mai catastrofal an din istorie ?

Time: 2020, cel mai catastrofal din istorie

Este oare, efectiv, anul 2020 cel mai catastrofal din istorie, cum pretinde revista americană Time în numărul său de pe 5 decembrie? 2020 – the worst year ever, afirmă redactorii de la Time, afirmaţie contrazisă însă de mai mulţi editorialişti în Franţa scrie https://www.timpromanesc.ro/time-2020-cel-mai-catastrofal-din-istorie, preluând un articol din Rfi.ro

Revista Time are evident multe argumente pentru a spune că 2020 a fost un an oribil. Criza sanitară a însemnat, pe planetă, peste 72 de milioane de persoane contaminate, peste 1,7 milioane de morţi, precum şi haos economic.

În paralel anul 2020 mai înseamnă incendiile din Brazilia şi din Australia, şocul planetar provocat de moartea teribilă a lui George Floyd, afro-american ucis de un polţist alb rasist în Statele Unite, războiul din Nagorno-Karabah, exacerbarea multor tensiuni internaţionale…

Şi totuşi, spun mulţi editorialişti, cel puţin în Franţa, nu trebuie să exagerăm. În revista Le Point, editorialistul Franz-Olivier Giesbert consideră că această afirmaţie a revistei Time, şi anume că anul 2020 este cel mai rău din istorie, este ”o nouă dovadă că America a devenit nebună de legat”.

Nu trebuie să căutăm foarte mult ca să găsim repede un an mult mai execrabil decât 2020, mai scrie editorialistul francez, este suficient să ne uităm la ce s-a întîmplat în secolul trecut, la ce au făcut Hitler, Stalin, Mao, la genocidele şi la crimele în masă…

Cotidianul Le Figaro preia ştafeta analziei şi aminteşte de anul 1347 cînd vase de comerţ genoveze au adus ciuma la Marsilia, ceea ce a dus apoi la moartea a milioane de persoane în Europa, cam între 30 şi 50 la sută din populaţie.

Ciuma a atins şi Asia şi Africa şi a afectat aproape toate marile civilizaţii ale secolului al XIV-lea.

Un an oribil a fost şi 1918… În memoria colectivă acest an marchează sfîrşitul Primului Război Mondial, deci are o aură ceva optimist. Numai că gripa spaniolă izbucnită la sfîrşitul războiului a provocat în doi ani moartea unui număr imens de oameni pe planetă, unii estimează numărul victimelor la 50 de milioane, adică mai mult decît dublu decît victimele provocate de război, peste 18 milioane şase sute de mii de morţi între 1914 şi 1918.

Nişte ani oribili mai rămîn cei în care s-a derulat al Doilea Război Mondial, cu cortegiul lor de distrugeri şi victime, şi cu Holocaustul…

S-ar părea însă că revista Time, când spune că anul 2020 este cel mai rău din istorie, se referă la altceva, şi anume că este cel mai rău dintre anii pe care şi-i mai amintesc cei șapte miliarde de indivizi vii de pe planetă…

Dar chiar şi în acest caz, aserţiunea nu rezistă la nivel de comparaţii, mai sunt încă mulţi oameni în viaţă care îşi amintesc de al Doilea Război Mondial, de Gulagul sovietic, de Revoluţia culturală din China, de genocidul din Cambodgia…

Vrând, nevrând, trebuie să facem această constatare macabră: sunt mulţi ani din istoria umanităţii care „candidează” cu şanse mari pentru titlul de cel mai rău an al istoriei.

Anul 2020, chiar dacă nu se poate plasa pe primul loc, rămâne însă unul este „teribil”, printre altele şi din punct de vedere diplomatic, după cum arată ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian în Le Figaro.

Citez din interviul acordat de el: „Am trăit un an teribil. El a început cu o escaladare a violenţei legată de asasinarea generalului iranian Soleimani, ceea ce ar fi putut duce la o conflagraţie în această parte a Orientului Mijlociu şi să compromită mobilizarea împotriva Organizaţiei stat islamic. Anul a continuat cu accentuarea fenomenului de brutalizare a lumii…”

Şeful diplomaţiei franceze enumeră mai multe evenimente de natură să ilustreze această brutalizare a lumii, printre ele numărîndu-se şi atacurile teroriste, şi acţiunile agresive ale Turciei, şi Brexit-ul, şi fragilizarea democraţiilor…

01/01/2021 Posted by | ANALIZE | , , , , , , , , | 2 comentarii

%d blogeri au apreciat: