CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

„În țara mea…” , o poezie de Ion Pribeagu


În ţara mea

În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante!
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.

În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Ca-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Ca-n poveste,
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.

Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege?

Ion Pribeagu

Poezia În ţara mea a apărut în volumul Vârfuri de spadă, în anul 1915.

ÎN ȚARA MEA de Ion Pribeagu – Periegheze

Ion Pribeagu (n. 27 octombrie 1887 Sulița, județul Botoșani – d. 1971, Tel Aviv, Israel, ţară în care a emigrat în anul 1962), a fost pseudonimul literar al lui Isac Lazarovici, poet și umorist evreu originar din România.

Remarcat de celebrul actor de revistă Constantin Tănase, a colaborat cu Compania de Revistă „Cărăbuş”, pentru care a scris numeroase texte umoristice, care s-au bucurat de aprecierea publicului.

ALMANAHUL ION PRIBEAGU 1945 ,CONTINE DEDICATIA LUI ION PRIBEAGU

În decursul a peste 60 de ani de activitate fecundă, a publicat aproape tot ce a realizat, în afară de unele creații intitulate chiar de el „impertinente”.

În perioada 1939 – 1944 a scris textele umoristice pentru spectacolele lui Constantin Tănase .
Statul comunist al sărăciei și cenzurii care îi respingea cupletele, l-a determinat pe Pribeagu să solicite autorităților aprobarea să-și urmeze fiul care plecase in Israel. Cum de câteva ori i se respinsese cererea de emigrare, s-a decis să-i scrie chiar lui Gheorghiu-Dej (liderul de atunci al regimului comunist din România), solicitându-i să i se permită plecarea din țară.

A făcut-o în stilul său, adresându-i-se șefului comunist… în versuri:

Numele: Ion Pribeagu.
Ocupaţie: scriitor.
Peste un metru înălţime,
De la cap, pân-la picior.
Data naşterii: octombrie,
Locul naşterii: în pat.
Semnele particulare:
Mărunţel şi inspirat.
Ochi deştepţi, ascunşi sub lupe,
Nas copoi şi barba rade.
După stil şi comportare,
Par a fi om cumsecade.
Am un fiu în Palestina,
O mândreţe de flăcău,
Singurul băiat al meu,
Şi m-aşteaptă cu ardoare.
Am şi viză de intrare,
Am depus actele toate,
Am bilet de sănătate,
Şi fotografii recente,
Cazierul cu amprente,
Plus biletul de vaccin,
Că n-am fost supus străin.
Note bune la purtare,
Ordinul de concentrare,
Act de naştere-a lui tata,
De la fisc, pe cinci ani plata,
Anexez aici chitanţa,
Că-s la zi cu Manutanţa,
Am dovadă de la „Sacra”,
C-am trăit bine ce soacra,
Că n-am bloc,
Că n-am moşie,
Că n-am stat la puşcărie,
Că n-am fost nici beat, nici mort,
Am şi act de cununie,
Şi-mi mai trebuie-o hârtie,
Doar atâta: Paşaport.

Dej a citit scrisoarea într-o şedinţă a Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Român (cum se numea atunci Partidul Comunist), făcându-i să râdă pe unii lideri marcanți ai regimului, precum Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, sau Gheorghe Apostol.

Doar Iosif Chişinevschi (un evreu rus, având numele Jakob Roitman) a făcut o figură nedumerită. „Mă, tu de ce nu râzi?”, l-ar fi întrebat Dej.

E un duşman al ţării, acest Pribeagu, ar fi răspuns Chişinevschi.

„Mă, ce fel de ovrei eşti, că n-ai pic de umor?”, ar fi replicat Dej și a aprobat plecarea scriitorului din țară!

Ajuns în Israel, Pribeagu a continuat să scrie poezie umoristică în limba română în „Cronica rimată a cotidianului Viața Noastră” din Tel Aviv și a fost autorul a câtorva spectacole de revistă.

Puțini dintre noi mai știu astăzi că acest român sensibil, cunoscut pentru ironia și umorul său de calitate, a fost și autorul romanticelor versuri ale cântecului „Zaraza”, celebra melodie a compozitorului argentinian Benjamin Tagle Lara, interpretată în română de Cristian Vasile.

27/12/2020 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, LUMEA ROMANEASCA | , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: