O ISTORIE A ZILEI DE 14 DECEMBRIE. VIDEO

14 decembrie, istoricul zilei

557: Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, suferă mari distrugeri în urma unui cutremur.

 Acest cutremur, descris  în lucrările lui Agathias, Ioan Malalas și Teofan Mărturisitorul, a  fost precedat de mai multe cutremure mai mici  intre care  două în aprilie și, respectiv, în octombrie.

 Cel din luna decembrie a fost de o magnitudine fără precedent, și aproape a distrus complet  orașul.  Hagia Sophia a avut de suferit ,iar cupola sa s-a prăbușit in  anul urmator. De asemenea multe alte edificii si zidurile de aparare ale orasului au fost deteriorate iar invadatorii huni au reusit sa le penetreze in unele locuri, în anul următor, dupa care s-au retras.

1280: Prima atestare documentară a oraşului Sighişoara.

Cronicarul sighișorean Georg Kraus (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex.

În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu “Schäßburg”).

Localitatea este menționată în anul 1367 ca „civitas” (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435.

Forma „Sighișoara” a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.

1287: O furtuna violenta urmata de inundatii masive datorate ruperii digurilor a avut loc în provincia Frizia, în Tarile de Jos. Au murit între 50.000 si 80000 de oameni.

Inundatia petrecută în ziua de Sfanta Lucia (Sint-Luciavloed), este a cincea  ca gravitate cunoscută de istoria acestei țări.

1458: Intr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare, este atestat documentar  municipiul Oneşti.

1467: Armata moldoveană, comandată de Ştefan cel Mare, ii atacă pe invadatorii unguri condusi de Matei Corvin si dă foc oraşului Baia.

Ştefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat), domn al Moldovei (1457-1504)

La 14-15 decembrie 1467, noaptea, armata moldovenească (circa 12.000 de oşteni comandati de Ştefan cel Mare), dă foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei, şi ii atacă pe invadatorii unguri.

Campania ungară la est de Carpaţi a fost organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tron şi pentru readucerea Moldovei în sfera de influenţă ungară.

 Regele ungar Matei Corvin, atacă cu un efectiv de 25.000 oameni, armată mai bine echipată decît cea a lui Ştefan, precum şi dotată cu artilerie, inclusiv de asediu. Pînă la Bătălia de la Baia, Şefan cel Mare a adopta o strategie defensivă permiţînd ungurilor să înainteze, dupa care atacat Baia dîndu-i în prealabil foc, avînd loc lupte crîncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă) soldate cu mari pierderi omeneşti pe ambele părţi (după sursele ungare Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei).

Totuşi trebuie menţionat că o parte din armată lui Ştefan cel Mare nu a atacat, precum era convenit – trădare care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa.

După bătălie, Ştefan cel Mare a executat 24 mari boieri trădători printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă.

După bătălia de la Baia, regele ungar Matei Corvin (rănit în luptă) dispune retragerea armatei.

Încheiată cu mari pierderi umane şi pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea asupra Ţării Moldovei.

1503: S-a născut in localitatea St. Remy, , astrologul, matematicianul şi medicul francez, ramas in istorie Nostradamus (Michel de Nostre-Dame),ramas celebruin istorie prin prezicerile sale.

Celebritatea sa se datorează lucrării “Les Propheties”, a cărei primă ediţie a apărut în 1555.

În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume.

A studiat medicina la Montpellier si a devenit cunoscut dupa ce si-a dovedit calitatile de vindecator in timpul epidemei de ciuma din 1526, izbucnita in Languedoc.

Nu a reusit sa isi finalizeze studiile, fiind examatriculat pe motiv ca practica meseria fara sa aiba atestat.

A inceput sa calatoreasca prin Franta, ceea ce i-a favorizat contactul cu diverse personalitati ale vremii. Dupa mai bine de zece ani de pribegie s-a stabilit in Salon de Croux.

 A ramas in aceasta localitate pana la sfarsitul vietii, dedicandu-se astrologiei. Intre 1555-1558 si-a publicat primele profetii, cunoscute sub numele de “Centurii”, in forma de catrene.

Prezicerile sale enigmatice au starnit interes, iar reputatia lui Nostradamus a depasit granitele Frantei pentru ca marii regi ai Europei au apelat la serviciile lui.

Lucrările lui Nostradamus sunt realizate din catrene, iar multe dintre ele au fost de-a lungul timpului intrepretate sau traduse greşit.S-a stins din viata pe 2 iulie 1566, insa catrenele sale au continuat sa aiba un succes enorm pana in zilele noastre.

1542: Prințesa Maria Stuart devine regina Maria I a Scoției.

1546: S-a nascut  astronomul și matematicianul danez Tycho Brahe (d.24 octombrie 1601).

A adus contribuții importante în observarea și măsurarea exactă a mișcării planetelor, precum și la catalogarea a peste 800 de stele. Datele adunate de el au depășit în exactitate toate măsurătorile astronomice anterioare descoperirii telescopului.

1704: Se infiinteaza spitalul Coltea.

A fost primul spital din Bucureşti, construit la 14 decembrie 1704, din iniţiativa spătarului Mihai Cantucuzino, pentru a fi un spital pentru săraci.

Organizarea şi funcţionarea spitalului s-a făcut după modelul Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti din Veneţia.

1751: Imparateasa austriaca Maria Tereza  infiinteaza in castelul Wiener Neustadt  prima academie militara din lume – Academia Theresiana.

1788: A murit Carl Philipp Emmanuel Bach, compozitor german, al doilea fiu al celebrului compozitor Johann Sebastian Bach; (n.08.03.1714).

1799: A murit George Washington, primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii; ( n.22.02.1732, Wakefield, Virginia).

1819: Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat din componența SUA.

1842: A murit Iancu Jianu, vestit haiduc din Oltenia, un apărător al celor necăjiţi şi năpăstuiţi de soartă şi un luptător pentru independenţa ţării care a substituit o vreme puterea domnească în regiune (n. 1787)

Lupta sa avea un puternic caracternaţional (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman).

Citiți mai mult accesând:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/10/25/un-oltean-neinfricat-care-a-intrat-in-legenda-iancu-jianu/.

1860: A decedat George Hamilton- Gordon, conte de Aberdeen, primul ministru englez al cărui guvern a implicat Marea Britanie în Războiul Crimeei, încheiat cu infrângerea categorică a Rusiei; (n.28.01.1784).

1861: A murit  Prințul Albert, soțul reginei Victoria; (n. 1819).

1863: S-a nascut  Gheorghe Baba, zugrav de biserici, tatăl pictorului Corneliu Baba; (d.10.03.1953).

1869: Se inaugurează oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, România, construită în 1857-1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu.

1883: S-a nascut  Morihei Ueshiba, fondatorul stilului de arta marțială japonez Aikido; (d. 1969).

1887: S-a născut omul politic român Virgil Madgearu.

Economist de marca si  sociolog, Virgil Madgearu a fost un  membru prominent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc din Romania.

A murit asasinat de un comando legionar  în ziua de 27.11.1940.

1888: Cântăreața română de operă Hariclea Darclée, debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust” de Charles Gounod.

Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat adoptarea pseudonimului Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée a cucerit publicul și a devenit preferata multor compozitori.

Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni, Iris, iar Alfredo Catalani, La Wally.

Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg.

1895: S-a născut poetul francez  Paul Eluard (pseudonim pentru Eugène Grindel; (d. 1952).

1896: S-a nascut regele George al VI-lea al Angliei; (d. 1952).

1900: Fizicianul Max Planck face publică noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.

1900: Franța și Italia semnează un acord secret prin care Italia recunoaște dreptul Franței de a exploata Marocul, în schimbul acordării de către Franța a aceluiași drept Italiei la Tripoli în Libia.

1900: Primul turneu de tenis de masă are loc la London Royal Aquarium, în Anglia.

1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.

1911 : Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.

 1914: S-a nascut Karl Carstens, politician german, presedinte al Germaniei intre 1979 si 1984; (d. 30 mai 1992).

1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au primit drept de vot la alegerile generale.

1918: S-a nascut  in localitatea Galbeni, jud. Bacău, Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române.

Radu Beligan a  pus bazele Teatrului de Comedie  din Bucuresti (1960), al carui director a fost  în perioada 1960–1968; (din filmografie “O noapte furtunoasă”, regia Jean Georgescu, “Iancu Jianu haiducul”, regia Dinu Cocea).

1924: S-a născut popularul regizor şi actor indian, Raj Kapoor; (d. 1988).

1946: Adunarea Generala a ONU a ales oraşul New York ca sediu permanent al acestei organizaţii.

1946: S-a născut renumita interpretă română de jazz, Aura Urziceanu.

Artista este cunoscută pentru dueturile sale muzicale cu Duke Elington, Quincy Jones sau Ella Fitzgerald.

Stabilită în Canada, Aura Urziceanu este singura solistă de naţionalitate română care a fost inclusă în prestigioasa publicaţie „The Grove International Encyclopedia of Jazz”.

1946: S-a nascut actrița  britanică Jane Birkin.

S-a stabilit in Franta si este cunoscută ca muza compozitorului lui Serge Gainsbourg care i-a scris o serie de albume.

1946: A murit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prozator român: “Puiul”, “Privighetoarea”, “Bietul Tric”, “Niculăiţă Minciună”.

A fost vicepreşedinte al Academiei Române; (n.01.01.1868).

1949 : S-a nascut Cliff Williams, chitarist de origine britanică ( membru al grupului australian de muzică rock grupul AC/DC) .

1955: România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

1959: A fost inființată celebra casă de discuri Motown din Detroit, SUA.

1962: Geograful roman Simion Mehedinti, membru al Academiei Romane, a incetat din viata la varsta de 93 de ani. (n.18.10.1869, Soveja, Vrancea).

1972: Se incheie  programul  spațial american Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai pășit pe suprafața selenară.

1989: În Chile au avut loc primele alegeri libere dupa 16 ani de dictatură de dreapta.

Patricio Aylwin a fost ales președinte.

1989: A murit savantul  Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1975; (n. 21.05.1921).

1990: A  decedat  dramaturgul elvețian Friedrich Dürrenmatt, (“Vizita bătrînei doamne”, “Fizicienii”, “Romulus cel Mare”); (n.05.01.1921).

1995: Seful cuibului “Horia Sima” din Bucuresti, Serban Suru, a anuntat revenirea miscarii legionare pe scena politica romaneasca, scopul acesteia fiind acum doar acela de a prezenta adevarul despre predecesorii lor.

1995: S-a încheiat Acordul de la Dayton (Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia si Herzegovina), care a pus capăt războiului civil din Bosnia și Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1992-1995).

Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei și Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), Federației Ruse şi ai SUA, a consemnat încheirea  razboiului din Bosnia care a durat din 199 până în 1995.

1998 : A încetat din viaţă Mihai Maximilian, autorul textelor unor cunoscute şlagăre româneşti şi scenarist pentru spectacolele Teatrului de Revistă „Constantin Tanase”, îndeosebi a celor în care rolul principal era deţinut de cuplul Stela Popescu-Alexandru Arşinel.

2001: S–a înființat la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.

2004: A fost inaugurat, în sudul Franţei, cel mai înalt pod din lume (300 de metri înălţime), construit pentru a decongestiona traficul zona oraşului Millau; proiectul a fost realizat de arhitectul britanic Norman Foster.

2007: A murit Mihai Pelin, istoric, scriitor și publicist ; (n.25.08.1940, Cernăuți).

2013: A decedat marele actor englez de origine irlandeză, Peter O’Toole;(n. 1932).

2013 : O tentativă de lovitură de stat în Sudanul de Sud generează lupte armate care produc sute de victime.

2017: Compania Walt Disney anunță că va achiziționa 21st Century Fox , inclusiv studioul de film 20th Century Fox , pentru suma record de 52,4 miliarde de dolari.

2019: A murit actrița și regizoarea daneză Anna Karina;(n. 1940).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie

Acesti sfinti au trait in timpul persecutiilor impotriva crestinilor, in secolele III si IV. Din Sinaxar aflam ca in timp ce un dregator imparatesc calatorea in Helespont, a fost intampinat de Tirs, marturisitor al lui Hristos.

Pentru ca refuza sa se inchine idolilor, Sfantul Tirs este supus la chinuri indelungate: i-au intepat ochii, i-au sfaramat picioarele, i-au turnat plumb topit pe spate, insa, prin puterea lui Hristos, a ramas nevatamat.

A fost bagat intr-un butoi cu apa spre a fi inecat, dar de indata vasul s-a spart. A fost aruncat de pe un zid inalt, intr-un loc in care erau tepi si cuie ascutite, dar si de aceasta data s-a aratat nevatamat. La rugaciunea sa, idolii din templu s-au sfaramat si Calinic, preotul pagan al idolilor, s-a convertit la crestinism.

Sfantului Calinic i s-a taiat capul, iar Sfantul Tirs, pus intr-un sicriu, si-a dat duhul in timp ce slugile imparatului au inceput sa-l taie cu fierastraul.

Tot astazi, facem pomenirea  Sfintilor Mucenici Filimon, Apolonie si Arian.

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Crestin Ortodox.ro;
3. emaramures.ro;
4. Istoria md;
5. Istoriculzilei blogspot.com;
6. Mediafax.ro;
7. Petre Otu, Alexandru Duţu, Alexandru Magdearu, Mircea Soreanu, 100 de mari bătălii din istoria României, Bucureşti, 2009.
8. Wikipedia;
9. Rador.ro;
10. Cinemagia.ro

Publicitate

MĂRTURII: CUM S-A VOTAT ARTICOLUL 13 din Constituția R.Moldova privitor la ”limba moldovenească”

Constituția Republicii Moldova nu a fost votată în unanimitate de parlament în 1994.  

Principalele discuții și proteste a iscat articolul 13 care se referea la denumirea limbii oficiale, scrie https://www.timpul.md//limba-moldoveneasca-in-constituie-cum-s-a-votat-articolul-13

Până la urmă a prevalat poziția majorității agrariene și a socialiștilor care au optat pentru varianta „limba moldovenească, funcționând în baza grafiei latine”. 

În urma alegerilor din februarie 1994, în Parlamentul R. Moldova au ajuns Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM) – 56 mandate), socialiștii și interfrontiștii – 28 mandate, Blocul Țăranilor și Intelectualilor (BȚI) – 11 mandate și Alianța Frontului Popular Creștin Democrat (AFPCD) – 9 mandate.

În lipsa comuniștilor, agrarienii au fost cei care au reprezentat forțele de stânga, iar interfrontiștii de la Mișcarea Unitate-Edinstvo optau pentru federalizare și acordarea limbii ruse statut de limbă oficială.

Parlamentul ales în 1994 a fost cel care a înlocuit imnul „Deșteaptă-te, române” cu „Limba noastră”, ca, la scurt timp, să adopte o Constituție care să precizeze că această limbă e de fapt „moldovenească în baza grafiei latine”.

Câțiva din foștii deputați ai acelui parlament și-au amintit cum s-a votat articolul 13 din Constituție.

Ion Hadârcă (BȚI)

Noi solicitam ca Declarația de Independență să fie preambulul Constituției, pentru că în acest document este folosită sintagma „limba română”. Atunci lucrurile s-ar fi clarificat. Știu că au fost diferite puncte de vedere. La un moment dat, spicherul parlamentului, Petru Lucinschi a propus formularea „limba moldovenească (limba română)” și „limba moldovenească sau limba română”.

Dacă chestia asta era formulată în Constituție, toate divergențele dispăreau. Creștin-democrații aveau o poziție categorică și nu acceptau niciun fel de paranteze pentru limba română. Până la urmă s-au înlăturat toate aceste variante. A prevalat aripa dură a fracțiunii agrariene care a pledat pentru limba moldovenească.

Noi nu am votat Constituția din cauza sintagmei „limba moldovenească”.

Valeriu Matei (BȚI)

Limba română nu a ajuns în Constituție din cauza perversităților și distorsiunilor în conștiința civică și națională a protagoniștilor care formau majoritatea parlamentară și a liderilor lor. E vorba de trioul format din Mircea Snegur, Andrei Sangheli și Petru Lucinschi. Ei au votat Constituția și Snegur a promulgat-o în zece secunde.

Denumirea „limba moldovenească, funcționând în baza grafiei latine” este una de compromis pentru anul 89, dar nu pentru anul 1994. Astăzi este pur și simplu o prostie și o necorespundere cu adevărul științific.

Sergiu Mocanu (AFPCD)

Articolul 13 a fost unul din motivele pentru care nu am votat Constituția R. Moldova. Noi am insistat ca denumirea limbii oficiale să fie limba română. Au fost și alte obiecții. Socialiștii, reprezentanții Interfrontului și agrarienii au votat solidar Constituția, iar fracțiunile BȚI și AFPCD nu au votat. Sintagma „limba moldovenească în baza grafiei latine” este una aberantă, e o încercare veșnică a moldovenilor de a ascunde anumite lucruri.

Cei mai înveterați adepți ai „limbii moldovenești” au fost lingviștii Vasile Stati (PDAM) și Valeriu Senic (Mișcarea Unitate-Edinstvo). Problema limbii a fost și un motiv de scindare a Partidului Democrat Agrar. Mircea Snegur, împreună cu gruparea Andronic a părăsit PDA și s-a solidarizat cu protestele studenților din primăvara lui 1995 legate de articolul respectiv din Constituție. Pentru PDA a început o perioadă de declin.

Ion Suruceanu (PDAM)

În cadrul fracțiunii PDA au avut loc dezbateri aprinse referitor la denumirea limbii. Din 56 de deputați câți eram în fracțiune, vreo 20 erau pro-limba română. Dar când s-a început ședința parlamentului și s-a pus la vot articolul 13, eu am rămas trăsnit. Numai eu am ridicat mâna. Mă simt mândru de acest gest. Președintele PDA, Dumitru Moțpan nu m-a chemat la discuții, ci mi-a respectat părerea.

Nicolae Andronic (PDAM)

Nu cred că Republica Moldova era pregătită pentru adoptarea unei constituții fundamentale. Dar venirea noastră în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei era dictată de adoptarea unei noi Constituții.

Majoritatea parlamentară era formată din agrarieni și socialiști. Socialiștii cereau ca R. Moldova să fie federație, agrarienii cereau apariția proprietății colhoznice în Constituție, iar grupul Moșanu al intelectualilor cerea limba română în articolul 13. Petru Lucinschi a venit cu o găselniță destul de bună pe atunci. El a propus să scriem „limba moldovenească” și în paranteză „limba română”. Grupul Moșanu (BȚI) a fost categoric contra și atunci PDAM a votat cu socialiștii, după ce aceștia au renunțat la federație, iar agrarienii s-au dezis de proprietatea colhoznică. Nu era ușor să votăm. Erau momente dramatice. Totul a depins de această majoritate și mentalitatea ei. Important era ca elevii să învețe limba română la școală.

Și dacă agrarienii au fost așa proști, cum declară unii, atunci de ce politicienii de astăzi nu schimbă Constituția? La noi întotdeauna problema limbii, la fel ca și problema transnistreană, au fost folosite în calitate de cal de bătaie politică.

După instaurarea comunismului,acţiunea revizionistă maghiară în Transilvania a continuat, deşi cu o intensitate mai mică

Cum a continuat sub comuniști, procesul de maghiarizare în zonele unde românii erau în minoritate!

Alegerile din 1946, aşa falsificate cum au fost, au însemnat o cotitură majoră în plan politic, iar multele organizaţii înfiinţate de comunişti au fost readuse treptat în cadrul PCR.

Ce era specific în Transilvania?
Cum contextul internaţional nu făcea deloc plauzibilă orice  modificare  a graniţelor României, liderii maghiari din  localitatile majoritar secuiesti au  adoptat tactica obţinerii a cât mai multor avantaje în interiorul localitatii respective. 

Cu concursul PCR, majoritatea funcţiilor de conducere din regiune au rămas în mâinile maghiarilor şi, paradoxal, a continuat procesul de maghiarizare a românilor în zonele în care erau în minoritate. 

Şi tot paradoxal, acţiunea revizionistă maghiară continua, deşi cu o intensitate mai mică. În ianuarie 1947 se descoperea o „organizaţie iredentistă-teroristă maghiară” la Câmpulung de Tisa, cu membri înscrişi atât în PCR, cât şi în Uniunea Populară Maghiară (UPM), membri care deţineau arme şi muniţii!  

În februarie 1947, se raporta existenţa pe raza judeţului Cluj a unei intense propagande în favoarea Ungariei Mari, cu afişarea simbolurilor acesteia. O sinteză a Ministerului de Interne enumera organizaţiile maghiare care aveau „o linie şovinistă-iredentistă”: Asociaţia Sfântul Francisc Ungaria Unită, Activ Catolica, Asociaţia Tinerilor Creştini Maghiari, Asociaţia Studenţilor Creştini Unguri, Muzeul Maghiar Ardelean, asociaţiile Kolping – şi foarte multe organizaţii locale în zona secuiască, unde învăţătorii maghiari „se opun cu dârzenie – ajutaţi de către UPM – la înfiinţarea secţiilor româneşti lângă şcolile maghiare”.
În judeţul Odorhei singurul partid care deţinea posturi în administraţie era PCR, dar care numise însă in conducere, doar comunişti de origine maghiară. 
În judeţul Ciuc, românii erau 25 la sută, dar toţi cei 4 deputaţi care-l reprezentau erau unguri, administraţia judeţeană şi comunală era alcătuită exclusiv din personal maghiar, iar corespondenţa dintre autorităţi se făcea în maghiară, „ca în timpul ocupaţiei”; Gimnaziul „Petru Rareş” a fost obligat să se mute din localul său, poliţiştii erau maghiari şi 60% dintre ei aveau cazier; frecvent, românii erau agresaţi, doi ofiţeri fiind înjunghiaţi în Miercurea Ciuc, autorii unguri strigând: „Nu avem nevoie de valahi în judeţul Ciuc!”.

Treptat, în nord-estul Transilvaniei formaţiuni politice de guvernământ rămân doar PCR şi UPM.
 Uniunea Populară Maghiară (Uniunea Populară Maghiară) s-a arătat pe deplin satisfăcută de rezultatele alegerilor din 1946 şi de felul cum a fost răsplătită de PCR şi va ajunge singurul aliat al comuniştilor în zonă. Profitând de acest statut, UPM va continua să-i protejeze pe criminalii de război maghiari, în multe cazuri reuşind să-i scape şi chiar să-i plaseze în funcţii importante. 

Preotul Vasile Roman din Mureş îi scria lui Petru Groza că „foarte mulţi unguri sunt brutali, agresivi şi batjocoritori faţă de români” ; în comuna Porceşti din acelaşi judeţ, UPM impusese ca primar un ungur condamnat de Tribunalul Poporului din Cluj; preoţilor români din Ibăneşti, Troiţa, Găleşti, alungaţi în 1940 de unguri, nu li se retrocedau pământurile parohiale.
Orice condamnare a unui maghiar, chiar dacă era dovedit drept criminal, era considerată de UPM un act nedemocratic.

La Preşedinţia Consiliului de Miniştri, UPM făcea intervenţii insistente pentru eliberarea ungurilor din Aita Seacă care îi maltrataseră pe români, participaseră la masacrele din 4 septembrie 1944 şi la arestările abuzive ulterioare pentru că erau „democraţi” (adică membri ai UPM şi unul al PCR). Nevinovăţia lor cică se stabilise într-o adunare publică, prin votul deschis al locuitorilor unguri!

Tot UPM începuse o amplă acţiune de… „revendicare”a ceangăilor.
În 1946-47 se semnalau în Bacău emisari din Ungaria cu instrucţiuni pentru maghiarizarea acestora. Ştefan Dogaru, un ceangău şcolarizat la Budapesta, crease organizaţii UPM la Faraoani, Luizi-Călugăra, Cleja, Lespezi. 

Ceangăii refuzând să se declare unguri, s-a ajuns la violenţe, în comuna Lespezi câţiva propagandişti maghiari au pătruns în biserică şi i-au alungat pe enoriaşi, pentru că se slujea în limba română.

 Reprezentanţi ai  Uniunii Populare Maghiare bântuiau zona şi le spuneau în adunări că „patria mamă a ceangăilor este Ungaria, deci toţi trebuie să vă lipiţi de Ungaria, pentru a vi se reda drepturile, întrucât sunteţi persecutaţi de poporul român”.
„Cele de mai sus sunt primite cu mare ură din partea majorităţii ceangăilor, care afirmă că nu doresc Partidul Comunist Maghiar şi nici limba maghiară”, scria un raport al jandarmilor. Comuniştii nu s-au lăsat şi la Lespezi a sosit un instructor CC al Partidului Muncitoresc Român, dar a fost bătut de săteni. În aceeaşi zi a urmat represiunea: prefectul de Bacău a adus forţe de securitate, au avut loc lupte cu sătenii, dintre care unul a fost împuşcat mortal şi mai mulţi răniţi. În Faraoani de asemenea populaţia s-a opus şi a fost împuşcat mortal un ţăran şi arestaţi 4 preoţi.

Episcopia Catolică Iaşi a consultat populaţia din 14 localităţi: din cei 4.096 capi de familie, 3.731 (91,08%) au votat pentru limba română în biserică, iar pentru maghiară 365  (8,92%).

Diversiunea etnică din 1995 avea aşadar un precedent…
 Liderii maghiarimii…ca si astazi , au încercat mereu să-i înregimenteze pe ceangăi,aşa că prin intermediul UDMR s-a înfiinţat la Cleja „Asociaţia Ceangăilor Maghiari”, intitulată așa spre a demonstra presupusul caracter maghiar al populaţiei respective.

La 29 aprilie era proiectată o întrunire unde urma să se proclame aderarea ceangăilor la UDMR, la care participau Takács Csaba, pe atunci preşedinte executiv al uniunii etnice şi deputatul de Covasna, Márton Árpád. 

Locuitorii, care se considerau români, au întors maşinile, au ars cărţile de propagandă aduse de unguri şi i-au fugărit pe musafirii nepoftiţi. 

În Declaraţia dată de Episcopia Romano-Catolică de Iaşi se spune: „Dezaprobăm pe toţi aceia care (…) identifică populaţia catolică din Moldova cu naţiunea maghiară. Catolicii din Moldova nu alcătuiesc o minoritate etnică, ci doar religioasă.

 Este inadmisibil ca un grup infim, manipulat de forţe politice străine, să-şi impună propriile interese în defavoarea majorităţii”.

 „Grupul infim” era probabil format din cei 4.161 de persoane  din totalul de123.000 de ceangăi atestaţi la recensământul din 1992, care s-au declarat maghiari.

Reintorcandu-ne la perioada trecuta , a existat în judeţul Trei scaune un moment pe cât de tensionat, pe atât de comic, în care influentul lider comunist Vasile Luca (Luká László) s-a decis să spună adevărul.
În judeţ se făcuseră, până în iunie 1949, doar 3 gospodării colective.

 Toth Géza, fratele lui Luká László şi o perioadă secretar al Regiunii Stalin, întors de la un schimb de experienţă, sprijinit de activişti PMR, miliţieni şi securişti înarmaţi, a vrut să recupereze rămânerea în urmă a colectivizării şi a înfiinţat 7 gospodării într-o singură zi şi 15 într-o lună, provocând numeroase revolte ale ţăranilor, care i-au sechestrat şi ameninţat cu moartea pe activişti, iar unui localnic, bănuit că susţine colectivizarea, i-au tăiat capul…

Gheorghiu Dej, care nu era adeptul colectivizării forţate, s-a supărat foarte tare, iar într-o şedinţă a Secretariatului CC al PMR,  iar Luká László, ajuns deja ministru de Finanţe, îşi apostrofa astfel fratele: „Ai vrut să faci colhoz în Treiscaune cu metode străine cu care n-avem nimic în comun. Aşa ai învăţat la şcoală? Ai citit asta în operele lui Lenin şi Stalin? (…) După război am plecat de câteva ori în Treiscaune, Odorhei, Ciuc şi am văzut cum a jefuit organizaţia de partid populaţia. (…) 
Toţi ticăloşii, tâlharii, intraseră în partid şi făceau dictatură acolo; hoţi care compromiteau partidul. În Treiscaune în special, care este un judeţ şovinist (…) unul după altul au fost trimişi acolo doi bandiţi de secretari”. 

Şi urma caracterizarea finală a comuniştilor din Treiscaune: „Bandă de şmecheri!”.

 

Foto: prof. Petre Ţurlea

Extrase dintr-un interviu cu Interviu cu prof. univ. dr. Petre Ţurlea publicat de https://infobrasov.net/.