CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Neagu Djuvarra:”Suntem singura ţară mare din Europa a cărei unitate e exclusiv întemeiată pe limbă”


Aici e un adevăr istoric. Dacă unele ţărişoare din antichitate sau din Evul Mediu s-au unit datorită istoriei comune, la noi unirea a fost făcută de limbă. Chiar dacă Djuvara nu a menţionat că astăzi nu mai suntem o ţară, ci două.

40+ Best Pictor Th. Aman images | pictor, arte frumoase, romani

Foto: Theodor Aman – Unirea Principatelor

Pictura înfățișează două tinere femei, îmbrăcate în costume populare, care stau una lângă alta, ţinându-se simbolic de mână. Tânăra din dreapta este îmbrăcată în rochie albă cu motive roşii şi fir de aur, deschisă la gât unde are trei şiruri de mărgele mărunte, roşii, fotă roşie cu motive albe şi negre dintr-o bucată, bluză descoperită pe o mică porţiune în faţă. În talie are un brâu închis cu două catarame rotunde, de metal, pe una inscripţionat „VALAHIA”. Cea de-a doua tânără are tenul alb, ochii albaştri, părul prins în coc, cu flori roşii şi verzi, la spate. În urechi, cercei. Poartă ie albă cu motive albastre, la gât, salbă, fotă neagră din două bucăţi. La brâu, are două catarame cu inscripţia „MOLDOVA”.

Cele trei Principate Române au avut o istorie aparte – domnitori diferiţi, case domneşti diferite (cu mici excepţii, cum ar fi casa Movileştilor, care a dat domni atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească), războaie diferite. Elementul de legătură dintre ele, ce a şi dus la unirea principatelor, a fost – fără îndoială – limba română. Alături de limbă mai putem invoca ataşamentul incredibil faţă de ortodoxie.

Mulţi istorici şi-au pus această întrebare: cum s-ar fi putut conserva această insulă de latinitate din estul Europei, dacă oamenii ar fi renunţat la credinţa ortodoxă. E suficient să urmărim mişcările din Transilvania ca să înţelegem că românii erau discriminaţi – spunem noi astăzi – mai ales din pricina credinţei ortodoxe.

Dacă ataşamentul de ortodoxie nu ar fi existat, cât s-ar mai fi păstrat elementul etnic? Să îl luăm ca exemplu pe Iancu de Hunedoara, o figură istorică cunoscută în toată Europa. Devine catolic, se căsătorește cu o nobilă maghiară și îl nasc pe Matei Corvinul, un rege al Ungariei de origine română.

Acum, dacă îl punem alături de Matei Corvinul, pe mitropolitul Kievului, Petru Movilă, ce ne vine în minte? Cel dintâi e receptat cu greutate ca român, şi nu a sprijinit populaţia de limbă română din Transilvania, pe când cel de-al doilea e o emblemă a culturii şi a bisericii. Fiindcă Petru Movilă, pe lângă origine, și-a păstrat și credința ortodoxă.

Se știe că în 1690 Leopold I le dădea voie sârbilor să își mențină ortodoxia, pentru a putea conta pe ajutorul lor în lupta antiotomană. Această libertate i-a inclus și pe românii din Banat, care au avut, prin alipirea de biserica sârbă, o libertate mult mai mare decât frații lor din Ardeal. Însă, constatăm, că indiferent în ce direcție au căutat ajutor, românii nu își pierd nici limba, nici credința.

Primele tipărituri în limba română, începând cu cele ale diaconului Coresi, sunt adresate tuturor celor ce vorbesc aceeași limbă, indiferent de granițele principatelor. Judecăm astfel că, datorită limbii comune, unitatea de conștiință s-a făcut prin cultură și credință.

Cel mai citit cotidian din Banat, Renașterea bănățeană, are un supliment cultural numit Paralela 45. În acest supliment, Laurențiu Nistorescu a semnat un frumos articol dedicat sărbătoririi Limbii Române în România și Moldova.

Citez câteva fraze: „Cel mai important liant al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, care n-a putut fi anulat nici la prima răpire a Basarabiei, din 1812, nici la cea din 1940-1944, a fost graiul comun”.

Iar mai departe notează: „Pentru bolşevicii care terorizaseră vreme de patru decenii Basarabia, răstimp în care au deportat, încarcerat sau lichidat fizic peste un milion de oameni, începând cu elitele culturale, religioase şi economice, şocul constatării că conştiinţa naţională era indestructibilă a fost atât de mare, încât de-a lungul celor 24 de ani care s-au scurs de atunci şi până astăzi, n-au mai avut decât o singură preocupare: să nege evidenţa faptului că românii şi basarabenii vorbesc aceeaşi limbă.”

Şi chiar dacă în dialogurile oficiale dintre Republica Moldova şi România se ţine cont de terminologia impusă, chiar dacă la ştirile din România se vorbeşte de cetăţenii moldoveni când e vorba de noi, în limbajul neoficial, acelaşi care a făcut posibilă păstrarea conştiinţei naţionale, toate marile personalităţi din Republica Moldova sunt recunoscute peste Prut drept: artiştii, scriitorii, medicii (etc.) basarabeni.

Aceasta e o altă realitate lingvistică ce nu poate fi anulată prin decrete şi hotărâri scrie în publicația http://www.Timpul md. Moni Stănilă în articolul intitulat ”Ziua Limbii Române – rememorări” .

29/11/2020 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Care milion de oameni când populația totală a Basarabiei avea două? Și unirea cu astfel de curiști handicapați ni se prezintă ca un jackpot?

    Apreciază

    Comentariu de sherkhan | 05/01/2021 | Răspunde

    • Populația Basarabiei a fost de 3,2 milioane , iar numărul celor care au suferit crâncen de pe urma cotropitorilor de la răsărit a fost mai mare de un milion de oameni, aici numărându-i pe deportați,asasinați ,morți datorită foametei organizate de-a lungul întregii perioade 1940- 1989 în Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac și Transnistria.
      Din câte văd te-ai adăpat din plin din ”istoria” pe care ți-au băgat-o si pe gură si pe cur zdrențele barbare cotropitoar,astfel încât ai ajuns modelul perfect al curistului handicapat, cunoscut sub numele de ”homo sovieticus”.
      Dacă vrei să revii la o existență normală, pune mâna si citește istorie adevărată, prostovane, și lasă cretinismele scrise de gazetele de păerete comuniste . :))

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 05/01/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: