CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Pagini terifiante ale istoriei – Valurile de deportări prin care au trecut locuitorii Basarabiei și Bucovinei de Nord cotropite de barbarii sovietici. VIDEO (I)


Sâmbătă, 13 iunie, se împlinesc 79 de... - Democrația Acasă | Facebook

CRONICA DEPORTĂRILOR

Primul val de deportări. 1941

Teritoriul Basarabiei a devenit parte a URSS în 1940. În nou creata Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, epurările au început aproape imediat. URSS era pe picior de război, iar conducerea acesteia dorea să fie sigură de siguranța granițelor și loialitatea autorităților locale.

Primii, în 1940, au fost afectați participanții Sfatul Țării – oficiali, preoți, medici care au susținut unirea cu România în 1918. Majoritatea au fost deportați în colțurile îndepărtate ale Rusiei.

De exemplu, preotul Alexandru Baltag a fost deportat în Tatarstan, deși avea deja 80 de ani . În 1940, a avut loc și una dintre puținele deportări pe bază etnică – 124 000 de germani basarabeni au fost repatriați în Germania.

Mesajul Prefectului Județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, cu ocazia  sărbătorii de Rusalii | Radio România Reșița

Primul val deportări în masă a trecut peste RSS Moldovenească în 1941. Pregătirea pentru deportări a început în prealabil. La 11 noiembrie 1940 a fost emis un ordin al NKVD (Comisariatul Norodnic pentru Afaceri Interne) al URSS cu o cerere de identificare a tuturor „elementelor antisovietice”.

În listele de nume întocmite în teritoriu, trebuiau să intre toți foștii proprietari de terenuri, proprietarii de fabrici, membri ai gărzilor albe, oameni de afaceri, lideri ai partidelor politice, colaboratori ai Siguranței românești, precum și primarii din aproape toate localitățile, inclusiv cele găgăuze și bulgare.

Operațiunea era programată pentru 12 iunie 1941 și trebuia finalizată în decurs de 24 de ore, pentru a evita tulburările.

În februarie 1941, listele erau gata – de completarea lor s-au ocupat tribunalele și sovietele locale. Pe lângă categoriile enumerate, în liste au fost de asemenea incluși medici, profesori și membri ai clerului.

Pe 31 mai 1941, comisarul Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (VKP(b)) și al Sovietului Comisarilor Norodnici (SNK) al URSS pentru RSSM, Sergo Goglidze, i-a trimis personal lui Stalin un raport în care a cerut permisiunea de a exila urgent „anumite elemente” din țară.

Permisiunea Moscovei a fost acordată deja în iunie. NKVD de la Chișinău le-a trimis organelor locale de forță instrucțiuni detailate privind desfășurarea deportărilor. Operațiunea era programată pentru 12 iunie 1941 și trebuia finalizată în decurs de 24 de ore, pentru a evita tulburările.

r/moldova - Astăzi se împlinesc 80 de ani de la primul val de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord înspre Siberia și Kazahstan

Strămutările au avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie. Conform dispoziției oficiale, fiecare familie putea lua cu ea 100 de kg de lucruri personale-bani, haine, produse alimentare, vase.

Pentru pregătiri li se alocau două ore. În practică, după amintirile deportaților, majorității li s-au dat nu mai mult de 40 minute pentru pregătiri iar cu ei li s-au permis să ia nu mai mult de 40 de kg. Banii și obiectele de valoare erau deseori confiscate de soldați. Alte bunuri-casa, pământul, vitele—erau confiscate de stat sau colhozuri.

Unul din soldații din curte ne-au spus că ne ridică. I-au pus tatei un pistol la cap și l-au urcat în căruță. Alături de el s-a așezat fratele meu Gheorghe. Mama era însărcinată. A început să obiecteze, zicând că e gravidă, dar șeful grupului a întrerupt-o. Ne-am urcat împreună cu mama în căruță la care erau înhămați caiii pe care ni i-au confiscat în ajun.”

 Din amintirile Galinei Bodareu, a cărei familie a fost deportată din Vadul-lui-Vodă în 1941.

Deportaților li se propunea să meargă la stațiile de cale ferată cu propriile mașini sau căruțe. Pe cei fără transport propriu îi duceau soldații.

La locurile de exil oamenii au fost transportați cu mai mult de o mie de vagoane de tip marfar. În fiecare din ele încăpeau 90-100 de oameni. Drumul la destinație dura cam două săptămâni.

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați deja într-o singură noapte 24 360 persoane.

Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea.

Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave.

Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansate nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutiți de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției.

Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați.

Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

În toiul nopții s-au deschis ușile vagonului (…) și în el au intrat NKVDiști, ținând în lesă maidanezi cu gurile deschise, câini lupi. Lumea a început să strige. Începea genocidul comunist (…) Doi dintre ei i-au legat tatei mâinile pe la spate. Mama a început să țipe, ținându-se din răsputeri de gâtul tatei.

„Nu mă lăsa, Ilie cu patru copii în țară străină, fără pâine, fără haine”.

Un al treilea s-a pus cu pistolul în mâini între părinți, trăgând-o pe mama cu tot cu copil de la tata. I-a blocat calea. Alții l-au împins pe tata din vagon. De atunci nu l-am mai văzut.

Boris Vasiliev- autorul cărții „Stalin mi-a răpit copilăria”

Se știe despre minim 450 de cazuri de împușcare în lagăre a deportaților din RSSM, conform deciziei „troicilor”,

Din județul Soroca au fost surghiunite, în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941, 1874 de persoane. Printre ele și moșiereasa Eufrosinia Kersnovskaia autoare a unor memorii vii și detailate ale exilului și anilor petrecuți în gulag.

A fost condamnată la detenție în lagăre de muncă și reeducare după o tentativă de evadare din colonia specială.

Eufrosinia Kersnovskaia, însemnări... - Istoria pe răzătoare | Facebook

Kersnovskaia s-a născut în 1907 în Odessa, într-o familie de nobili. Tatăl ei a fost jurist-criminolog, iar mama a predat limbi străine. Fugind din calea Războiului civil, familia a ajuns în Basarabia, care se găsea atunci în componența României.

După anexarea Basarabiei la URSS în 1940 Kersnovskaya și-a trimis mama în România, iar ea a rămas la Soroca. Fiind harnică și educată, ea nu se simțea vinovată de ceva și nu avea de gând să-și părăsească gospodăria.

Eram convinsă că nu voi avea nevoie de mult timp să capăt o bună reputație, apoi respect, încredere și, în sfârșit, recunoașterea completă: voi deveni un bun cetățean al țării mele.

A înțeles foarte curând prețul greșelii sale. Cu acuzația „provine din familie de boieri”, a fost deportată în regiunea Novosibirsk.

Pentru tentativa de evadare din colonia specială, a fost condamnată în 1943 la zece ani de muncă silnică. În 1944 a fost condamnată la încă zece ani pentru „activități contrarevoluționare sistematice, activitate fascistă sistematică printre deținuți” și pentru „defetism și calomnie” la adresa Uniunii Sovietice.

Kersnovskaya a scris memoriile la rugămintea mamei sale, cu care a reușit să se reunească după 20 de ani de despărțire.

Manuscrisul are 2200 de pagini, conținând peste 700 de desene.

În memoriile sale, Kersnovskaia povestește despre viața din Odessa și Basarabia, despre exil, despre viața și lupta în sistemul concentraționar GULAG.

Despre noaptea deportărilor

”Eram câteva persoane în mașină dar eu țin doar minte trei. Mai întâi un băiețel de opt-zece ani – Nedzvedskii din satul Volovița.

Pe părinții săi, mici proprietari (în ghilimele, că din averea înaintașilor lor proprietari le-au rămas cinci-șase ari de teren și un bordei dărăpănat pentru o familie de cinci sau chiar mai multe persoane), i-au ridicat noaptea, iar băiatul stătea la bunica în satul Bocsani, la vreo cinsprezece verste de Soroca.

Acum îl duceau, așa micuț și neajutorat, fără pălărie și palton, niște străini cine știe unde și copilul speriat de moarte era vânăt de plâns și sufocat de amărăciune. Era dureros să-l privești!

Dar și celelalte două fete lăsau o impresie jalnică, fiind în rochii albe de bal și pantofi albi cu tocuri înalte. Erau două surori care absolviseră școala medie: astăzi urmau să aibă „balul alb”, primul bal al vieții lor, de care s-au pregătit atâta și era pentru prima oară în viață când purtau tocuri înalte și aveau părul făcut.

Se strânseseră una lângă alta și se țineau de un patefon cu vreo duzină de discuri – toată averea lor. Le-au luat direct de la bal. Nu știau unde le sunt părinții. Nu plângeau, doar tremurau mărunt, deși fusese o zi toridă de iunie.

Mașina a pornit. Mi-am făcut cruce. A ieșit, cumva, instinctiv.”

Jurnalele Eufrosiniei Kersnovskaia au fost publicate integral în limba rusă în redacția istoricului moldovean Valeriu Pasat.

Cartea „Cât face o viață de om” a apărut și în franceză, italiană, germană, cehă, poloneză și maghiară. Memoriile lui Kersnovskaia despre deportarea din Basarabia și viața în GULAG încă nu au fost traduse în română.


Memoriile Eufrosiniei Kersnovskaia


Multe din mărturiile lăsate moștenire de ea pot fi găsite pe site-ul proiectului online, lansat încă în timpul vieții acesteia și la cererea sa, care conține

și cea mai completă versiune electronică a cărții sale „Cât face o viață de om”.

Detalii

-VA URMA –

SURSA: https://newsmaker.md/ro/nu-se-va-intoarce-nimeni-si-niciodataaici-va-vor-putrezi-oasele-cum-au-fost-deportati-locuitorii-moldovei-sovietice/

06/11/2020 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: