Despre dictatura globală pandemică – distrugerea democrației și înlocuirea statului de drept cu statul poliţienesc

Ce mai putem spune, ce mai putem adăuga astăzi în fața acestui regim de sănătate ridicol, prostesc, abject, obscen, care persistă în ciuda bunului simț?

Că nu există o epidemie și că această pandemie este o farsă planetară foarte proastă care ucide doar o mică parte din cei afectați și o fraudă medical-științifică ?

Că aceste date și cifre zilnice date în fiecare zi când te trezești, imediat ce deschizi televizorul, nu mai au nicio semnificație și că pur și simplu nu mai sunt credibile.

Aceste cazuri nu sunt cazuri, vorbim despre oameni care care majoritatea nu sunt bolnavi, nici contagioși doar că transportă fragmente de ARN viral.

Sociopații de la putere, vor ca noi să-i prezentăm ca pacienți serioși care copleșesc spitalele, doar pentru a justifica regimul de dictatură medicală pe care vor să-îl impună.

Autoritățile persistă în confundarea cu bună știință, pentru a alimenta frica și panica legată de coronavirus cu boala Covid-19

Democrația parlamentară a fost confiscată de oameni iresponsabili, cinici, perverși, oameni incompetenți, în numele unui imperativ mai mult decât îndoielnic, care au convins majoritatea populației prin intermediul mass-media, propagandei ” medicale și științifice”, că pot fi salvate vieți, atunci când este foarte probabil să se fi pierdut mai multe vieți.

Că va fi nevoie de un eveniment major, mult mai grav decât acest simulacru de pseudo-pericol mortal, care a fost agitat ca o sperietoare pentru ca majoritatea să se trezească într-o zi.

Covid-19 este doar un copac într-o pădure ascunsă, pe care un uragan îl va doborî în cele din urmă …

© Michel Rosenzweig

                   

 Covid-19  accelerează în toată Europa de Vest

În Belgia, noul guvern, proaspăt pus în funcțiune la 16 luni după alegeri, nu a pierdut nici o secundă, întărind puțin mai mult măsurile și constrângerile de sănătate, grăbindu-se să le consacre în decrete ministeriale pentru a le face mai obligatorii și, mai presus de toate, mai coercitive, fără nicio legitimitate democratică și constituțională, niciuna dintre aceste dispoziții nu a fost discutată în cameră sau votată în parlament, făcându-le astfel total ilegale.

În Franța, ca și în Belgia, sunt luate restricții identice asupra libertăților, ca și cum cele două țări ar merge mai departe în consultare, închiderea barurilor și restaurantelor din orașele mari, adunări limitate la 10 persoane, bule sociale private limitate, închiderea sălilor de sport etc.

Nu al doilea val imaginar și fabricat al coronavirusului avansează, ci cel al dictaturii și al totalitarismului sănătății implementat de strategia șocului (Hayek în 1944, Friedman în 1962, Klein în 2007) și care nu nu întâmpină opoziție, nici rezistență, nici o provocare majoră.

De parcă acest simulacru pandemic ar fi paralizat întregul corp social și politic, organismele intermediare, universitățile și lumea academică, cu excepția câtorva voci medicale și științifice eminente, dar minoritare, care se aud în mod regulat în Franța și SUA, nu sunt cu adevărat capabili să schimbe cursul lucrurilor.

Acest val pare să ia totul: rațiune, reflecție, democrație, știință, medicină, bun simț, obiectivitate, justiție, relații sociale, economie, cultură, călătorii și chiar sănătate.

 Nimic nu contează, nimic nu există, doar frica de virus ocupă toate spațiile, toate reprezentările, toate ecranele, toate domeniile de activitate, distrugându-ne viețile prin reducerea lor la funcțiile lor vitale mecanice esențiale: hrană, muncă, obligații.

În realitate, regimul de sănătate autoritar tiranic Covid-19 în care am căzut atât de ușor nu este altceva decât fascismul obișnuit, chiar dacă acest termen poate șoca anumite conștiințe cu referire la fascismele din trecut (Mussolini, Hitler).

Cu toate acestea, trebuie să ne punem serios întrebarea: ce este fascismul?

Există, evident, biblioteci întregi de lucrări despre fascism, mai multe variații în istorie și o mulțime de dezbateri pe această temă.

Cu toate acestea, păstrez câteva caracteristici care par să corespundă cu ceea ce trăim în prezent.
Fascismul este un sistem de guvernare care extinde statul polițienesc ca sursă de ordine, neagă drepturile și libertățile fundamentale ale indivizilor și face din executiv stăpânul nelimitat al societății fără nicio dezbatere parlamentară, prin neutralizarea legislativ, prin instrumentalizarea sistemului judiciar și prin stabilirea unei stări de urgență recurente care ajunge să o facă durabilă.

Acest tip de guvernare își arogă întotdeauna dreptul de a guverna viața privată în numele unui imperativ superior, apărarea națiunii sau a țării, în fața pericolului iminent, a unui război, a unei revoluții, astăzi pericol pentru sănătate în mare măsură supraestimat și amplificat, umflat la exces și suprainvestit politic și medical.

Cu alte cuvinte, acest fascism de sănătate provine dintr-un oportunism politic de care multe guverne au profitat pentru a-și salva puterea amenințată de explozia socială și de implozia financiară și bursieră.

Dictatura de sănătate Covid-19 a salvat puterea prin distrugerea democrației așa cum am cunoscut-o, în favoarea unei oligarhii locale și planetare hotărâte să pună capăt noțiunii de stat național, suveran, realizând astfel un populicid cu consimțământul pasiv și activ al tuturor majorităților politice și sociale. Și fără picătură de sânge.

                                                                                                 

  Michel ROSENZWEIG

Sursa: https://leblogalupus.com/2020/10/13/covid19-84-que-dire-de-plus-que-rajouter-aujourdhui-face-a-ce-regime-sanitaire-ridicule-idiot-abject-obscene-qui-persiste-en-depit-du-bon-sens-par-michel-rosenzweig/

                                                                                                   

Publicitate

Fraudarea alegerilor din Romania, (a câta în ultimii ani?), aflată iarăși sub anchete care duc nicăieri…

Foto: prof. univ. dr. Andrei MARGA

(Fragment din volumul Andrei Marga – „Statul actual”, in curs de publicare)

Mein Kampf-ul de la Cotroceni

Fraudarea alegerilor din România, (a câta in ultimii ani?), aflată iarăși sub anchete care duc nicăieri, este îngrijorătoare.

Erau deja indicii ca în 2019 s-a fraudat din vreme, organizat, pana la capăt.

După ce s-au eliminat candidații cu sanse mai mari și s-a ruinat orice legitimare democratică prin trecerea la „guvernul meu”, după ce nu s-a discutat nimic și s-a fugit de dezbatere, s-a rămas cu diabolizarea unor oameni și cu reluarea a ceea ce a fost mai urât in istorie.

Marturiile incep, de altfel, sa explodeze. Au fost „alegeri”, dar nimic credibil pentru un cetatean matur.

---

Cu alegerile locale din 2020 a devenit doar mai clara „tehnologia” prin care rezultatele „oficiale” sunt astazi altfel decat voteaza cetatenii. Este vorba de „greseli” la numararea voturilor, de „neglijente” in comisii – multi fiind mai preocupati de remuneratie, decat de corectitudine – de softuri si computerizari ce falsifica, de presedinti de comisii corupti si, in final, de misiunea STS-ului.

Fapt este ca nimeni in Romania actuala nu garanteaza corectitudinea alegerilor. Asa cum nu exista un act, sub semnatura, ca in tara este epidemie care sa justifice masurile luate – nu sanitare, ce pot fi firesti, ci militaro-politienesti!

De ce nimeni nu garanteaza si nu semneaza?

In nicio tara europeana nu se practica asemenea fraudari. Ele țin, desigur, de o anume inapoiere a unor insi implicati. Dar ele indica si o vointa malefica in spatele lor.

Nu este prima oara in Romania cand calamitatea vine de sus. Actualul „presedinte” este diletant, cum a consemnat si presa internationala, si, vadit, fara scrupule civice si umanitare.

Mai grav, el se ia, in pofida Constitutiei , drept „sef al statului” si, dupa ce comite raul, arunca raspunderea pe umerii altora, din afara tarii venind apoi persoane sa-l aprobe.

In Romania actuala se calca in picioare de sus, cu aplombul lipsei de cultura, reguli simple, verificate de istorie, ca si cum nu va fi o scadenta. Va fi, totusi! Pentru tot ce este fals si nedrept cineva plateste pina la urma!

Coruptia, in toate formele, a inflorit ca niciodata in ultimii ani. „Lupta cu coruptia”, la care, in zilele trecute, „presedintele” chema din nou dna-ul, nu rezolva nimic, caci nu se stie despre ce este vorba si nu exista vreo analiza serioasa.

Din start, „lupta (der Kampf)” cu coruptia de la Cotroceni-ul de azi este nu pentru asanari in interes public, ci pentru rafuieli.

Se ridica insa intrebarea: este „presedintele” mai putin corupt? Daca justitia – nu cea aservita, pe care o pastoreste, ca nu cumva sa fie independenta efectiv – si-ar face numai datoria, ar fi surprize.

„Presedintele” si-a pus de doua ori „guvernul meu”, in 2016 si 2020, in loc de „guvernul tarii”. Guverne, cum s-a spus, securiste si incapabile! Nu mai tarziu decat zilele trecute, trimisii sai au profitat din nou de lipsa de informare si apatia de la Bruxelles si au plasat iarasi frazari in rezolutii pentru a justifica „european” rafuiala sa in tara.

Unii ziaristi au consemnat faptul ca „presedintele” are obsesia eliminarii social-democratiei. O si declara repetat, chiar daca este la indemana o alta intrebare: „presedintele” ce a facut in sase ani, caci vreo infaptuire nu se poate constata?

Am vrut sa ma conving daca obsesia este, intr-adevar, cum multi ministri, parlamentari, cetateni au semnalat, adesea cu jena, cea a lui Adolf Hitler. M-am intrebat, la randul meu, onest: pana acolo sa fi ajuns stupiditatea?

Contemporaneist fiind, am citit Mein Kampf, caci citesc diversele abordari ale lumii. Stiu despre ce este vorba si din istoriografia perioadei, datorata lui Martin Broszat, Hans Mommsen, Andreas Hillgruber, Joachim Fest si altor istorici de calibru.

Nu sunt PSD-ist, desi cunosc bine doctrina social-democratiei. Nici nu este greu, cunosc liberalismul mai bine decat „liberalii” de azi! Eu consider ca, cel putin in Romania, se cer solutii cu mult mai integrative decat ale liberalismului actual si mai coerente decat ale social-democratiei de azi. Si social-democrati si liberali m-au invitat in guvern, incât nu am resentimente.

Nu am prejudecati si nu cred ca cineva este urmasul lui Adolf Hitler. Dar, in situatia de azi a tarii in care traim, cand un „presedinte” depasit de functie si fara vreo realizare, reia, in orice chip, Mein Kampf, socotesc apararea pluralismului si a democratizarii drept datorie.

Sa citim insa ce spune Adolf Hitler (Mein Kampf, Zentralverlag NSDAP, München, 1943). Si, desigur, „presedintele”.

In paginile pe care le consacra social-democratiei, Adolf Hitler se plange ca in anii sai „intr-adevar oamenii nu traiesc unul cu altul, ci se apasa unul pe altul” (p.32).

Evaluarea sa este că social-democrația „a condus lupta pentru vot universal si secret”, incat continua scriind „aceasta activitate a social-democratiei nu mi-a fost nesimpatica” (p.39).

Adolf Hitler isi declara insistent nemultumirea fata de pozitia social-democratiei in chestiunea etnicitatii (p.39) si, mai ales, iritarea fata de audienta mare de care social-democratia se bucura in populatie (p.43). El sustine ca, intrucat este condusa de evrei (p.64), social-democratia nu ar tine de poporul german (p.82).

De aceea, vede in social-democratia organizata ca partid „o armata amenintatoare (bedrohlichen Heere)” (p.43), care exercita „o inselare a poporului (Volksbetrug)” (p.40), o „terorizare spirituala (geistige Terrorisierung)”(p.44).

Ea ar pune piedici formarii burgheziei, care nu ar fi „nici moral, nici sufleteste matura” incat sa se poata sustine singura (p.45). Social-democratia ar fi „ciuma (Pest)” (p.170). Führerul cerea „lupta fara scrupule (der Kampf rucksichtloser aufzunehmen) (p.192) cu social-democratia, dupa ce pretindea abandonarea „democratiei pacifiste” (p.191) – echivalenta cu o distrugere a democratiei.

Zice “presedintele” in anii in curs altceva rau despre social-democratie? Oricine poate compara si isi poate raspunde.

Cam la fel de necontrolat si cautand evident sa insele oamenii, „presedintele” vorbeste de „Romania captiva”, de „asalturile agresive al PSD”, sugereaza ca acesta vrea sa desfiinteze alegerile si promite ca „razboiul nu s-a incheiat”, precum si alte bazaconii. „Presedintele” debiteaza iresponsabil toate acestea despre un partid care, place-nu place, a contribuit la Romania democratica in care trăim .

A contribuit incomparabil mai mult decat el si adeptii sai – a contribuit, desigur, la o democratie atat de permisiva, incat si nepregatitii ajung unde nu este cazul.

Cine are timp poate intocmi antologia ineptiilor „prezidentiale” privind „scoaterea din tara” a social-democratiei si eliminarea ei „definitiva”.

Mai recent (28 septembrie 2020), “presedintele”, ce iese curent din limitele Constitutiei, dar se pretinde, mai mult decat comic, „al tuturor romanilor”, declara: „Pentru ca Romania sa se modernizeze, epoca PSD trebuie sa se incheie definitiv… Victoria de la locale trebuie confirmata la alegerile din decembrie, când majoritatea toxica ce a acaparat Parlamentul va putea fi oprita prin votul cetatenilor sa mai produca daune ireparabile”. Cate fraze, atatea aberatii!

Teama „președintelui” este aici, evident, ca nu cumva social-democratia sa-si poata aplica legile prin care se maresc alocatii, salarii, pensii!

Trec peste faptul ca “presedintele” nu stie nici macar cum se elaboreaza o hotarare de guvern. A fost grotesc cand actualul “guvern al meu” emitea hotarari neconstitutionale, iar “presedintele” ataca social-democratia ca nu tace din gura!

Nici Emil Bobu, simbol durabil al mărginirii decidentilor, nu săvârsea asemenea confuzii!

Trec si peste faptul ca “președintele” ignora, precum în Mein Kampf, că modernizarea se ramifică – este tehnologică, infrastructurala, economica, institutionala, culturala.

Printre componentele ei sunt, de pilda, negocierile. In mod exemplar, in Germania este punct cheie in programe, nu doar al social-democratilor, ci si al crestin-democratilor, de la Adenauer si Erhard incoace, vestitul “drept de codecizie (Mitbestimmungsrecht)”.

Se stie de multa vreme ca o modernizare fracturata are urmari nefaste.

„Presedintele” a atacat cooperarea guvernului anterior cu “niste evrei”, in imprejurarile recunoasterii Jerusalimului drept capitala a Israelului. Iti dai seama usor ca atacul nu era original.

“Toxic”, “ciuma rosie” si altele din vocabularul calic al “presedintelui” sunt ale lui Goebbels.

“Presedintele” vrea si el sa induca in eroare oameni plini de grija zilei de maine agitand fantome.

Este drept, s-au cistigat cu ani in urma alegeri agitand “pericolul comunismului” – cand acesta era mort demult. “Presedintele” si ai sai ii dau acum cu “ciuma”.

Curand vine la rând “pericolul asiatic”, căci pe Führer il obsedau si “slavii”.

Dar, peste toate, ce este mai „toxic” decat nepriceperea si reaua credinta?

Ce face mai mult rău unei societati, direct si indirect, imediat si in timp, decat incompetenta, lipsa culturii si absenta chibzuintei care-l face pe om sensibil la suferinta altora si democrat?

Nu se traiesc vremuri usoare acum in lume. Numai ca se plateste in plus, din greu, pentru politruci care au in cap demagogie ieftina.

De cand cu aceasta demagogie, Romania nu numai ca inainteaza impiedicat, dar a fost impinsa la coada Europei si sta acolo.

Nimeni nu spune sa nu te feresti de trecutul clasat, dar fa-o cu cap si nu te plasa de la inceput printre ignoranti!

La inceputul pandemiei, Giorgio Agamben anticipa ca regimuri decrepite vor abuza de stari exceptionale. Apelul Vigano, in frunte cu cardinalul Christian Müller, a semnalat deteriorarea democratiei in unele tari cu astfel de stari.

Azi, Romania este campioana si in aceasta privinta. S-a proclamat starea de urgenta (convertind vizibil urgenta sanitara intr-una politico-militaro-politieneasca!) si s-a continuat cu stari de alerta, de fapt pentru a salva un guvern dovedit si demis ca incapabil.

Adolf Hitler a guvernat cvasipermanent cu stari de necesitate o tara extraordinara. Cum se vede, ideea are adepti!

Se ridica insa intrebarea, romanii pot fi oare guvernati doar cu Mein Kampf? Imi asum ca democratia, care a dus la dezvoltare rapida societati intregi, este si pentru ei. “Democratia cu conducator (Führer)” nu a dus decat la tragedii. O concluzie din micul tratat al lui Carlo M. Cipola (Le leggi fondamentali della stupidita umana, Il Mulino, Bologna, 2015) se impune: un prost nu este aproape niciodata doar prost! El poate fi pericol public.

Un presedinte veritabil apara cetatenii, indiferent de optiunea lor politica. “Presedintele” declara in afara tarii ca decidentii nu ar fi capabili. El insista ca romanii trebuie educati mai inainte. Noroc cu parlamentari francezi, maghiari si polonezi, care au atras atentia unor carpatici ca au luat-o prin balarii.

Eu cred ca Romania ar trebui acomodata nu cu Mein Kampf, ci cu Montesquieu, Jefferson, Brandeis, cu Helmut Schmidt, Delors si Prodi, cu Gyeremek, Havel si democratii Europei Centrale, cu democratii si juristii ei, cu multi alti democrati. De ce oare nici un intelectual de calitate nu este in trena “presedintelui”?

Socotesc ca orice persoana are libertăți si drepturi si nimeni nu are caderea sa o inchida in etnicitatea ei. Etnicismul este doar un narcotic otravitor. Sustin insa ca Romania nu are nevoie de daramarea pluralismului, ci de consolidarea acestuia.

Ca tara s-a procopsit, deocamdata, urmare a unor tertipuri jalnice, ce se demasca pe masura trecerii timpului, cu un “presedinte” rudimentar, se va recunoaste intr-o buna zi. Adevarul nu se lasa ascuns la nesfarsit.

De obicei, in Romania, la necazuri, se sare direct in speculatii despre ce fac serviciile secrete ale altor tari. Nu cunosc vreo proba.

Tin seama, insa, de un senator prestigios de azi, care spunea ca nu intelege cum cetatenii si-au dat votul unui ins care nu a realizat nimic si nu a promis ceva. Si de ceea ce declara oripilat liderul unui partid apropiat de arcul administratiei actuale, anume, ca „Romania nu are acum presedinte normal”.

Asadar, inainte de vedea ce fac sau nu fac unii sau altii, este timpul sa se vada ce voteaza cetatenii Romaniei si cine fraudeaza alegerile.

Sa admitem ca un ins ajunge intamplator la opiniile lui Adolf Hitler. Dar, atunci, se pune intrebarea: nu era responsabil din partea aceluia sa-si fi adunat o minima informare pentru a nu pasi pe carari compromise?

Intrebarea merge si mai adanc: atata dispret ai pentru cetatenii carora le ceri voturi incat ii faci sa inghita mizeriile istoriei?

Si le mai si ceri sa se „educe”? Si sa fie „normali”?

Cine este needucat? Cine este de fapt anormal?

https://m.luju.ro/mein-kampf-ul-de-la-cotroceni, preluare de pe Cotidianul.ro

O ISTORIE A ZILEI DE 15 OCTOMBRIE. VIDEO

 15 octombrie, istoricul zilei

Anul 70 î.Hr.:  S-a născut poetul latin Virgiliu (Publius Vergilius Maro); (d. 19 î.Hr.).

A fost autorul Eneidei (“Aeneis“),considerată epopeea națională a romanilor.

412: A murit Papa Teofil al Alexandriei.

Teofil al Alexandriei a fost Patriarh al Alexandriei in  Egipt, din anul  385 pana la moartea sa.

Apărător înfocat al Ortodoxiei, el a fost totodată un participant activ, alături de împărăteasa Eudoxia, la intrigile care au dus la  exilarea Sf. Ioan Gura de Aur de pe scaunul Constantinopolului.

În ultima parte a carierei sale, Teofil a scris o serie de lucrări şi a dus o adevărată campanie împotriva „origenismului”.

Arhiepiscopul Teofil a răposat, după o păstorire de peste douăzeci şi şapte de ani  si este considerat sfânt de Biserica Ortodoxa Copta din Alexandria.

1066: După moartea lui Harold al II-lea la bătălia de la Hastings , Edgar Ætheling este proclamat rege al Angliei dar nu va fi niciodată încoronat, fiind nevoit două luni mai târziu, să acorde puterea lui William Cuceritorul.

1451: Este asasinat de către Petru Aron , domnul Moldovei Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare.

Bogdan al II-lea Muşat, Domn al Moldovei:  2 oct. 1449 – 15 oct. 1451

 După unii istorici este fiul din flori al lui Alexandru cel Bun, mama sa fiind necunoscută, iar dupa altii, este fratele lui Alexandru cel Bun.

A fost în relații foarte bune cu Iancu de Huneoara, care l-a susținut la luarea tronului.

Bogdan al II-lea a fost  tatăl lui Ștefan cel Mare, cel mai longeviv și iubit domnitor roman moldovean din toate timpurile.

A fost căsătorit cu Doamna Oltea, care s-a călugărit sub numele de Maria și care a murit la 4 noiembrie 1465, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota din județul Suceava.

Bogdan al II-lea a ocupat tronul Moldovei dupa alungarea lui Alexandru al II-lea. În urma intrigilor lui Petru Aron, Bogdan al II-lea a fost  ucis la Reuseni.

Aici, între anii 1503-1504, fiul său, Ștefan cel Mare, a ridicat o biserică.

 1522: Incepe a doua campanie în Țara Românească a domnului muntean Radu de la Afumaţi , aliat cu principele transilvanean Ioan Zapolya, turcii fiind înfrînţi la Rucăr şi Didru (Dridu).

1529: Ia sfârsit Primul asediu al Vienei, inceput in data de 27 septembrie,  invadatorii turci aliati cu moldovenii fiind siliti sa se retraga dupa  aproape un secol de cuceriri în întreaga Europa de Est şi Centrala.

  Oastea sultanului otoman Soliman I s-a retras cu pierderi însemnate. Cifra pierderilor este   controversată, ea variind între 20.000 și 40.000 de soldați turci căzuți în luptă.

Înainte de atacul asupra Vienei, Imperiul Otoman atinsese apogeul. După această înfrângere, armata turcă, cu elita ei de ieniceri, și-a pierdut renumele de “neînvinsă”.

Dupa o suta saizeci de ani, in 1683, un al doilea asediu otoman asupra Vienei  a eșuat în același fel, acesta fiind  inceputul declinlui puterii otomane.

 

1595: Începe atacul oștirii munteano-transilvanene conduse de  Mihai Viteazul asupra armatei otomane in batalia de la Giurgiu.

Ariergarda otomană a fost surprinsă  şi zdrobită, iar robii luaţi de turci sunt eliberati.

După un bombardament efectuat de artileria toscană cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini in data de 20 octombrie.

1582: Această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi).

Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

1595: Între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir.

Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan.

1605: A decedat Jalaluddin Muhammad Akbar (în limba arabă Akbar înseamnă cel Mare), din dinasastia Mughal,, Mare Mogul al  Imperiului  Mogul între anii 1556-1605.

L-a succedat pe tatăl său, Nasir ud din Muhammad Humayun și, împreună cu Ashoka, se numără printre cei mai însemnați stăpânitori mongoli ai Indiei.

A  înfăptuit reforme însemnate în scopul creării unui stat feudal centralizat și a unei noi religii, care avea la baza elemente hinduiste, islamice, zoroastrice și creștine.

1608: S-a nascut Evangelista Torricelli, matematician si fizician italian.

A inventat barometrul cu mercur (1643) si a dedus formula care-i poarta numele; (d.25.10.1647).

1793:  Regina Maria-Antoaneta a Franţei este judecata într-un  proces  rapid de un tribunal revolutionar fiind declarată vinovată de trădare.

În aceeași zi, părul ei a fost tăiat și a fost plimbată prin Paris într-un coș deschis purtând o rochie albă simplă. La 12:15 pm, cu două săptămâni jumătate înainte de a împlini 38 de ani, a fost executată, în Piața Revoluției.

Ultimele sale cuvinte au fost „Iertați-mă, domnule, n-am vrut” adresate călăului Sanson, pe care îl călcase pe picior.

Corpul ei a fost aruncat într-un mormânt nemarcat în cimitirul Madeleine (care a fost închis anul următor).

 Fiul ei a murit în închisoare în 1795. Fiica ei s-a întors în Austria printr-un schimb de prizonieri, s-a căsătorit și a murit fără a avea copii în 1851.

Foto: Regina Maria Antonia Iosefa Iohanna de Habsburg-Lorena  (n. 2 noiembrie 1755 – 16 octombrie 1793).

Atât corpul ei cât cel și al regelui Ludovic al XVI-lea au fost exhumate la 18 ianuarie 1815 în timpul Restaurației, când contele de Provence a devenit regele Ludovic al XVIII- lea.

 Înmormântarea rămășițelor regale a avut loc trei zile mai târziu, la 21 ianuarie 1815 , după 22 de ani de la executarea regelui Ludovic al XVI-lea, la biserica St Denis.

1814: S-a născut scriitorul rus  Mihail Lermontov (“Mascarada”, “Borodino”, “Mtîri”, “Demonul”, “Un erou al vremurilor noastre”); (d.27.07.1841).

 

1815: Impăratul Napoleon I al Franței își începe exilul în insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic.

1836: În Basarabia ţaristă a fost sfinţită Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău .

Foto: Catedrala Nasterea Domnului din Chisinau, sec.XIX.

Catedrala Nașterea Domnului din Chişinău, a fost ridicata dupa planurile arhitectului  A.I. Melnikov, iar piatra sa  de temelie a fost pusă la 11 mai 1830.Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832-1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821-1844).Biserica are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale: sudic – Sf. Alexandru Nevski, nordic – Sf. Nicolai Mirlikysky și este executată în stilul empire  rus (stil neoclasic tîrziu).Ansamblul catedralei este alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte.

Clopotniţa de patru niveluri a fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanţă de ea, simetric cu catedrala şi faţă de centrul geometric al cartierului catedralei.

La primul nivel al clopotniței se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Clopotnița a fost demolată în noapte de 22 pe 23 decembrie 1962 de către sovietici şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.

Complexul Catedralei Nașterea Domnului din Chișinău este considerat monument de arhitectură de însemnătate naţională în Republica Moldova și introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

1844: S-a nascut la Röcken, in Germania, filosoful  Friedrich Wilhelm Nietzsche

 

A studiat la Bonn si la Leipzig si a profesat la Universitatea din Basel din 1869 pana in 1878. In copilarie a fost extrem de religios.A fost prieten al compozitorului Richard Wagner. Nietzsche a fost influentat de Schopenhauer, caruia i-a dedicat prima carte, “Die Geburt der Tragödie” (1872, Geneza tragediei).

Filosofia lui Nietzsche pornește de la reevaluarea filozofiei și artei Greciei din perioada istorică cea mai veche, în defavoarea clasicismului, văzut ca afirmare a viziunii raționale și, în consecință, decadent.

În special tragedia greacă a fost interpretată ca o expresie a impulsului vital sau ca “moment dionisiac”. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății, ajungând la negarea oricărui principiu ce ține de cenzura transcendenta și la afirmarea liberului arbitru ca destin imanent al omului.

Filosoful s-a retras de la catedra in momentul in care a sesizat aparitia primelor semne ale bolii sale mintale, el murind nebun dupa o cadere nervoasa majora suferita in 1889.

Tema majora a operei sale a fost dragostea de viata, in lucrarile sale regasindu-se teorii privitoare la rasturnarea valorilor, la vesnica reintoarcere, la existenta supraomului, ultima idee fiind preluata de nazisti.Maxima sa a fost: “Sa faci din disperarea cea mai profunda speranta cea mai invincibila” – printr-un efort de vointa si imaginatie. A decedat la data de  25 august 1900 la Weimar, in Germania.

1878 (15/27): Rusia a recunoscut independenţa României.

1893:  S-a nascut Carol al II-lea, rege al României  între 8 iunie 1930 si 6 septembrie 1940.

A fost primul născut al viitorului rege Ferinand I al Romaniei și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern – Sigmaringen (devenit mai târziu , Principe al României).

După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele moștenitor Carol al României; (d. 03.04.1953 in Portugalia).

1894: Afacerea Dreyfus : Ofiterul francez de etnie evreiască  Alfred Dreyfus este arestat pentru spionaj.

1904 : In timpul războiului ruso-japonez, Flota rusă a  Balticii  paraseste portul  Reval din  Estonia, indreptandu-se spre portul  Port Arthur.

Războiul ruso-japonez (1904–1905) a fost un conflct imperialist  intre e Imperiul Rus și ale Imperiul Japonez pentru ocuparea  Manciuriei și Coreii.

Principalele teatre de război au fost Port Arthur și Peninsula Liaodong, împreună cu calea ferată care lega Port Arthur de Harbin.

Rușii căutau de multă vreme un port ale cărui ape să nu înghețe în timpul iernii. Japonezii au intrat în război datorită nevoii strategice de stăvilire a expansiunii rusești către Coreea.

Aflata sub comanda amiralului Zinovi Petrovici Rojdestvenski flota rusa a pornit in mars pe la Capul Bunei Speranțe către Asia. Pe 21 octombrie 1904, când trecea prin dreptul Regatului Unit, (aliat al Japoniei, dar neutru în acest război), flota rusă aproape că a provocat începerea unui nou război, în așa numitul incident Dogger Bank, deschizând focul asupra pescadoarelor britanice, pe care le-au confundat cu vase torpiloare. Durata mare a călătoriei l-a ajutat pe amiralul japonez Togo să fie la curent cu poziția flotei baltice  astfel încât să intercepteze flota rusă mai înainte ca aceasta să ajungă la Vladivostok.

Flotele celor doua tari  s-au întâlnit în Strâmtoarea Tsushima și, în timpul bătăliei care a urmat (27 – 28 mai 1905), niponii, inferiori numeric, dar având vase superioare din punctul de vedere al vitezei de deplasare și puterii de foc, au reușit să scufunde toate cele opt crucișătoare ruse.

 Infrângerile succesive suferite si  miscarea revolutionara izbucnita in 1905,  au zguduit acest imperiu  a carui  stabilitate era amenintata, astfel incat  Rusia a fost nevoita sa inceapa  negocieri de pace, pentru a se putea concentra pe problemele de politică internă.

1908 : S-a născut John Kenneth Galbraith, economist americano-canadian, teoretician al managementului („Societatea perfectă”, „Capitalismul american”); ( d. 29 aprilie 2006).

A fost un reprezentant al Școlii keynesiene, un analist al “tehnostructurii, care isi substituie puterea de decizie cu cea a proprietatii de capital”. J.K. Galbraith  a demonstrat  de asemenea, ca politica economica a intreprinderilor mari este generatoare de inflație.

1915: S-a nascut premierul israelian Izhak Shamir; (d.30 iunie 2012). A  fost prim ministru al  Israelului în două rânduri: 10 octombrie 1983 – 13 septembrie 1984 și 20 octombrie 1986 – 13 iulie 1992.

În anii 1943-1948 a condus, in timp ce Palestina se afla sub regimul mandatului britanic, organizația subterană paramilitară terorista evreiască „Lehi”.

1917: Dansatoarea exotică Mata Hari a fost executatăprin impuscare, dupa ce a fost judecata si acuzata de spionaj in favoarea Germaniei.

 

Pe numele adevarat Margaretha Geertruida Zelle, s-a nascut la 7 august 1876 in Olanda. A ramas orfana de mama de mica si a intrat in grija unei rude.

A fost nevoita sa renunte la scoala dupa ce a avut o idila amoroasa cu unul dintre profesori. S-a casatorit cu un ofiter olandez si a plecat impreuna cu acesta in Indiile de Vest. Casnicia ei nu a rezistat, astfel incat Mata Hari a fost nevoita sa gaseasca o solutie pentru a se intretine.

Prin urmare, in 1905 s-a dus in Paris ca sa danseze in localurile pariziene. A avut succes, in acea perioada alegandu-si pseudonimul de inspiratie malaeziana “Mata Hari”, care s-ar traduce “Ochiul zilei”.

 In timpul Primului Razboi Mondial a devenit o faimoasa curtezana, lista sa de iubiti incluzand ofiteri de rang inalt de diferite nationalitati. in februarie 1917, autoritatile franceze au arestat-o pentru spionaj si au inchis-o la “St. Lazare” din Paris.

Un tribunal militar a condamnat-o la moarte, sentinta fiind pusa in aplicare in octombrie.

Totuși, probele aduse impotriva ei nu au fost convingatoare, unii istorici fiind de părere că autoritatile franceze au încercat prin acuzarea ei să iși justifice pierderile suferite pe front.

 

1918: Fruntașul unionist român basarabean Pantelimon Halippa a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

  Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București), a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România.

A fost președintele Sfatului Țării din Republica Democrata Moldoveneasca in care s-a votat Unirea cu Romania în 1918.

A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.

1920: S-a nascut Mario Puzo, regizor și scriitor american, de origine italiană.

Este câstigator a 2 Premii Oscar,cunoscut în special pentru romanele sale despre Mafie, si în special “Naşul” ( 1969 ) ; (d. 02.07.1999).

1921: S-a născut Angelica Adelstein – Rozeanu, prima campioană mondială la simplu din istoria tenisului de masă românesc ; (d.21.02.2006, în Israel).

1922:  A avut loc solemnitatea încoronarii  lui Ferdinand Victor Adalbert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen,  rege al tuturor românilor – Ferdinand I şi a reginei Maria, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, România.

Coroanei regale de oţel a regelui Carol I al României, ce amintea de Plevna, i se adăugau însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizînd actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh.

Cu acest prilej, regele Ferdinand se adresează către ţară cu o proclamaţie. “Punînd pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioasele lupte am făcut-o pe veci Coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care în toate vremurile şi pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas de simţire de la Tisa şi pînă la Nistru şi pînă la Mare“.

A doua zi s-a desfăşurat  la Arcul de Triumf din Bucureşti un spectacol, evocînd lupta poporului român pentru unitate statală.La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 state europene, Statele Unite ale Americii şi Japonia, fapt ce semnifică o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi naţionale statale.Regele Ferdinand I, intregitorul  de tara a domnit intre anii 1914-1927.

1923: S-a nascut la Havana, in Cuba, scriitorul Italo Calvino; (d.19 septembrie 1985, la Siena in Italia).

 Italo Calvino a fost un ziarist si scriitor italian, unul dintre  cei mai apreciati romancieri ai secolului XX. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără :

Poteca cuiburilor de păianjen (1947)
Basme italiene (1956)
Povestiri (1958)
Cavalerul inexistent (1959)
Strămoșii noștri (1960)
Iubiri dificile (1970)
Orașele invizibile (1972)
Castelul destinelor încrucișate (1973)
Autobiografia unui spectator (1974).

1924: Statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii.

Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York (Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886).

1934: A decedat omul de stat francez Raymond Poincaré ; (n. 20 august 1860).

 

Raymond Poincaré a fost un avocat și om politic francez, prim-ministru al Franței de mai multe ori și președinte între 1913–1920. Era văr primar cu matematicianul Henri Poincaré.

1944: Partidul Crucilor cu Săgeţi, preia puterea în Ungaria.

Partidul Crucilor cu Sageti (in maghiara Nyilaskeresztes sau Nyilas-Keresztes Párt) a fost un partid politic maghiar pronazist. Liderul formatiunii a fost Ferenc Szálasi, care a ocupat functia de prim-ministru al Ungariei din 15 octombrie 1944 pana in ianuarie 1945.

In perioada guvernarii sale de numai 4 luni, 80.000 de evrei din Ungaria si Transilvania de Nord au fost exterminati, inclusiv copii si femei.

Programul Partidului Crucilor cu Săgeţi viza refacerea Ungariei Mari şi pramovarea asa numitelor  valori maghiare, definite prin expresia Hungarizmus = „ungarism”.

1945: Fostul premier al guvernului marionetă francez  de la Vichy, Pierre Laval, a fost împuşcat de un pluton de execuţie, pentru înalta trădare;(n.28 iunie 1883).

1946: A murit  Hermann Göring comandant militar nazist, al doilea om ca importanţă în Germania nazistă; (n. 12 ianuarie 1893  in  Rosenheim, Bavaria.

După capitularea necondiționată a Germaniei la 9 mai 1945, Göring a fost judecat pentru crime de război și crime împotriva umanității în Procesul de la Nürnberg, care a avut loc în anii 1945-1946, și condamnat la moarte.

Göring s-a sinucis în celula închisorii unde era deținut.

1959: S-a nascut Sarah Ferguson, Ducesă de York, sotia printului Andrew, duce de York,al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a a Angliei.

1963: Konrad Adenauer demisionează din postul de cancelar al Republicii Federale Germania.

1967: A decedat Ştefan S. Nicolau, medic, membru al Academiei Române, din iniţiativa căruia s-a înfiinţat, în 1950, la Bucureşti, Institutul de Inframicrobiologie.

A înfiinţat, la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Catedra de Inframicrobiologie, prima din România şi din lume ; (n.15 februarie 1896).

1969: În Statele Unite, 250.000 de oameni protestează la Washington D.C. împotriva războiului din Vietnam.

 1987: Thomas Sankara,  președintele statului african Burkina Fasso, este asasinat in timpul unei  lovituri de stat militare.

Blaise Compaoré, liderul rebelilor, devine noul șef al statului.

1990: Liderul Uniunii Sovietice,  Mihail Gorbaciov a  primit Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de a diminua  tensiunile războiului rece, pentru rolul sau în procesul de pace la nivel international si în evolutia relațiilor Est-Vest de la confruntare la negocieri, pentru contributia la dezarmare si la evolutia spre democratie în Europa de Rasarit.

1992: Isi reia activitatea  Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)  sub presedentia lui  George Constantin Păunescu.

1993: A decedat Irina Răchițeanu-Sirianu, actriță română de teatru și film; (n. 1920).

1993:  Nelson Mandela şi F.W. de Klerk au fost distinşi cu Premiul Nobel pentru Pace pentru lupta lor împotriva Apartheidului şi pentru instaurarea democraţiei în Republica Africa de Sud.

1997: A fost lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan.

1998: A murit  actrița română de teatru și film Leopoldina Bălănuță.

A fost fată de preot și s-a născut la 10.12.1934 in Păulești, jud. Vrancea. În 1977 s-a căsătorit cu binecunoscutul actor Mitică Popescu.

A absolvit în 1957 Institutul de de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, la clasa Mariettei Sadova, Marcel Anghelescu, și a debutat la București, în regia lui Ion Cojar, jucând-o pe Velea din “Prima întâlnire”, de Tatiana Sîtina.

Ultimul ei rol a fost cel din piesa „O batistă în Dunăre”, de D.R. Popescu, la Teatrul Național.

A debutat pe scena Teatrului Mic cu piesa „Prima întâlnire”.

A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră” (1972), „Dincolo de pod” (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Clipa” (1979), „Bietul Ioanide” (1979), „Năpasta” (1982), etc.

Leopoldina Bălănuță a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. A fost una din cele mai importante actrițe care a practicat spectacolul de poezie și care s-a preocupat intens de acest lucru.

Deși a fost considerată o actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și niște memorabile roluri de comedie.

 2001:  Prim-ministrul japonez Junichiro Koizumi  a cerut scuze Coreei de Sud, pentru atrocitățile comise de japonezi în timpul ocupației din Coreea, 1910-1945.

2002: Dictatorul Saddam Hussein este “reales” pentru un nou mandat de şapte ani în Irak, cu… 100% din voturi. In 1995 obtinuse “doar” 99,96% din voturi.

2003: China a  lansat prima sa misiune cu echipaj uman in  spatiu,  Shenzhou 5.

 

Capsula spaţială  chineza l-a avut la bord pe astronautul Yang Liwei.

 

2011 : Proteste globale izbucnesc în 951 de orașe din 82 de țări ale lumii. Protestul a fost prima dată solicitat de platforma spaniolă  ¡Democracia Real Ya!  și aprobat de oameni din întreaga lume.

Motivele au fost variate, dar mai ales a vizat inegalitatea economică în creștere si influențele corporative asupra guvernelor.

2012: A murit regele Cambodgiei, Norodom Sihanuk ; (n.1922).

A fost rege al Cambodgiei din 1941 până în 1955 și din nou din 1993 până în 2004.

După cea de-a doua abdicare în 2004, a fost cunoscut drept Regele-Tată al Cambodgiei (Preahmâhaviraksat), o poziție în care a păstrat multe dintre responsabilitățile sale anterioare, ca monarh constituțional.

A servit ca șef al statului marionetă pentru guvernul Khmerilor Roșii în perioada 1975-1976.

  Perioada când Sihanouk a fost șef efectiv al statului a fost de la 9 noiembrie 1953, când Franța a acordat independență Cambodgiei, până la 18 martie 1970 atunci când generalul Lon Nol și Adunarea Națională l-au destituit.

2013: A decedat (născută Gloria Wilson la 23 noiembrie 1929), cunoscută și sub numele de Gloria Alleyne, o vocalistă americană de jazz cu o carieră de înregistrare cuprinsă între 1958 și 2007.

2018 : A decedat Paul Allen, cofondator al Microsoft , filantrop, proprietar al Seattle Seahawks; (n. 1953).

 

2018: A decedat Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez, autorul celebrului roman „Anul iepurelui”.

Arto Tapio Paasilinna (n. 20 aprilie 1942, Kittilä, în Laponia finlandeză ) provine dintr-o familie cu 7 copii, printre care se numără scriitorul și jurnalistul Erno Paasilinna, scriitorul și omul politic Reino Paasilinna, scriitorul Mauri Paasilinna, pictorița Sirpa Paasilinna-Schlagenwarth.

La douăzeci de ani a decis să studieze jurnalismul la Școala Superioară de Educație Populară din Laponia. În paralel cu activitatea de ziarist, e atras de cariera de scriitor.

După romane de început ca Operaatio Finlandia (Operațiunea Finlandia, 1972) și Paratiisisaaren vangit (Prizonierii insulei paradiziace, 1974), a scris Anul iepurelui (Jäniksen vuosi, 1975), lucrare cu accente autobiografice, carte care s-a bucurat de un răsunător succes; a câștigat diverse premii (Air Inter – Franța; Acerbi – Italia), a fost inclusă în UNESCO Collection of Representative Works (Colecția UNESCO de Lucrări Reprezentative), tradusă în 18 limbi și ecranizată de două ori (în 1977 de Risto Jarva și în 2006 de Marc Rivière, cu Christopher Lambert în rolul principal), astfel că din acel an Paasilinna a devenit scriitor independent.

Până în 2009 autorul a publicat 12 cărți de non-ficțiune și 35 de romane, scriind aproape un roman pe an.

15 octombrie a fost  declarată Ziua internationala a nevazatorilor, denumita si “Ziua bastonului alb”.

A fost instituita de Organizatia europeană pentru bunăstarea nevăzătorilor la Varșovia, în Polonia, în 1993.

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfântul Mucenic Luchian

Sfantul Mucenic Luchian s-a nascut din parinti nobili, in cetatea Samosata (Siria). Ramas orfan la varsta de 12 ani, si-a daruit averea saracilor.

De tanar se hranea doar cu paine si apa o data pe zi, iar uneori nu gusta nimic toata saptamana.

Datorita invataturii si sfinteniei sale a fost hirotonit preot in Antiohia.

A indreptat multe texte evreiesti, pe care ereticii le strÂmbasera.

Sfantul Luchian s-a aflat pe lista celor pe care imparatul Maximian dorea sa-i omoare in vremea persecutiilor. In timp ce era adus spre a fi judecat, converteste  la crestinism 40 de soldati, persoane care vor primi moarte muceniceasca.

Sfantul Luchian a fost aruncat in temnita si supus regimului de exterminare prin infometare.

Prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, au venit cativa crestini in temnita unde era prezent Sfantul Luchian cu paine si vin.

Cand acestia l-au intrebat unde anume sa puna painea si vinul pentru savarsirea Sfintei Liturghii, acesta le-a raspuns: ”Pe pieptul meu sa le puneti si va fi pristol viu al Dumnezeului celui viu”. Si asa s-a savarsit dumnezeiasca Liturghie in temnita, pe pieptul sfantului. A doua zi de la acest minunat eveniment, a trecut la cele vesnice.

Amintim ca pe mormantul Sfantului Luchian, Sfanta Elena, mama Sfantului împarat Constantin cel Mare, a ridicat o biserica.

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Crestin Ortodox.ro;
3. emaramures.ro;
4. Istoria md.;
5. Istoriculzilei blogspot.com;
6. studentie.ro/Universitatea-de-Arhitectura-si-Urbanism-Ion-Mincu-din-Bucuresti
7. Wikipedia.ro;
8. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
9. Rador.ro
10. http://www.Cinemagia.ro