O ISTORIE A ZILEI DE 10 OCTOMBRIE. VIDEO

10 octombrie, istoricul zilei

Anul 19: A decedat in apropiere de Antiohia, generalul roman (Decimus Claudius Nero) supranumit  Germanicus (n. la Roma in 24 mai 15 i.Hr.).

A fost fratele mai mic al viitorului imparat Claudius. In anul 4 a fost adoptat de imparatul Tiberius, dupa adoptie luand numele de Gaius Iulius Caesar Germanicus.

 

A murit in imprejurari dubioase, probabil otravit, la ordinul imparatului Tiberius, gelos pe marea sa popularitate  castigata in urma  succeselor sale militare.

A fost căsătorit cu Aggripina Maior, unul dintre fii lor fiind viitorul imparat Caligula.

680: Se desfășoară bătălia de la Karbala: Hussain bin Ali , nepotul Profetului Muhammad, este decapitat la ordinul califului   Yazid . Aceasta tragedie este comemorata de către musulmani in timpul ceremoniilor Aashurah.

Bătălia de la Karbala a avut loc pe Muharram 10, în anul 61 din calendarul islamic  (10 octombrie 680), în Karbala , localitate dîn  Irakul de azi.  A fost o lupta  inegala intre un mic grup de susţinători şi rude ale nepotului profetului Muhammad, Husain ibn Ali , şi  un detasament numeros apartinand  califului  Yazid I, Umayyad.

Husain şi toţi susţinătorii lui au fost ucisi, inclusiv fiul lui Husain, iar femeile şi copii au fost luate ca prizonieri.  Acesti morti sunt considerati  martiri.

732: Are loc Bătălia de la Tours, lângă  Poitiers, in Franţa.

Armata  francilor condusa de Charles poreclit  „Martel” (Ciocanul), ii infrange pe musulmani, oprind inaintarea acestora in  Europa de Vest. 

In timpul bataliei a fost ucis Abdul er Rahman Al Ghafiqi, califul arab al de Cordobei.

Mulți istorici , cred că dacă nu ar fi eșuat la Tours, Islamul ar fi depășit probabil Galia și ar fi penetrat adânc  Europa de Vest.

827: A decedat  Papa Valentinus. A fost  Papa  al Romei doar 40 de zile  conform consemnarii din  Pontificalis Liber, sau o luna, potrivit Analelor Eginhard, până la moartea sa din octombrie 827.

Înainte de a fi ales papă, fusese remarcat de Papa Pascal I (817 – 824) pentru moralitatea sa.

 

1359: A murit regele Ciprului, Hugues al IV- lea  de Lusignan ; ( n. 1294).

A domnit in Cipru intre anii 1324 si  1359, dupa  moartea unchiului sau Henric al II-lea.

In 1344 in alianta cu venetienii si cu  Cavalerii Ospitalieri,  a distrus o flota turca la Smyrna , cucerind orasul, iar in 1345 aliatii  i- au batut  pe mare si pe uscat pe turci la Imbros, fara a sti insa sa exploateze succesul.

In 1358, inainte de a muri, l-a asociat la tron pe  fiul sau Pierre I.

1459: A murit Gian Francesco Poggio Bracciolini, umanist clasicist italian; (n. 1380).

1465 : S-a nascut sultanul turc Selim I (poreclit Viteazul , d. 22 septembrie 1520).

A  condus Imperiul Otoman intre anii 1512 -1520.

1604:  Johannes Kepler descopera prima Supernova.

Johannes Kepler ( n. 27 decembrie 1571 – d.15 noiembrie 1630), matematician, astronom si naturalist german.

A  formulat și confirmat legile mișcării  planetelor ( Legile lui Kepler). În matematica este considerat drept precursor al calculului integral.

1636: In batalia de la  de la Salonta, turcii sunt înfrânți de armata principelui  transilvanean  Gheorghe Rákóczi I.

Gheorghe  Rákóczi I  (n. 1593 – d.1648)  a fost principe al Transilvaniei  între anii 1630-1648.

În timpul domniei sale, principatul autonom al Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană a cunoscut o epocă de înflorire economică și de afirmare politică și culturală.

A promovat o politica absolutistă care a fost dublată de sprijinul dat  răspândirii  calvinismului.

1659: A murit exploratorul olandez Abel Tasman; (n. 1603).

 

Este celebru pentru călătoriile sale din 1642 și 1644, s-a aflat în serviciul United East India Company, fiind primul european cunoscut care a ajuns în insulele Tasmania si Noua Zeelanda.

Tasman  a zărit   la 24 noiembrie 1642  coasta vestică a unei insule, căreia î-a dat numele “Pământul lui Van Diemen”, în onoarea guvernatorului de atunci al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ulterior, colonialiștii englezi îi vor da numeleTasmania.

Pe 13 decembrie,  in acelasi an, echipajul zărește țărmul sudic al Noii Zeelande. Tasman a considerat că a ajuns pe coasta Americii de Sud,  in Tierra del Fuego,  și o numește Staten Landt.

Numele lui Tasman este purtat de mai multe entități geografice ( Tasmania, Marea Tasmaniei, golful Tasmaniei, râul Tasmania).

1684: S-a nascut pictorul francez  Jean Antoine Watteau; (d. 18 iulie 1721).

 

Portretul lui  Antoine Watteau de  Rosalba Carriera

Watteau  a jucat  un rol fundamental în înnoirea picturii baroce aflate in declin, devenind creatorul unui nou gen, intitulat „serbări galante” ((fêtes galantes), cu  scene de un farmec bucolic, idilice , saturate de  un aer de teatralitate popular.

 1708: A murit David Gregory, matematician  si astronom scoţian; (n. 1659).

Era unchiul filosofului Thomas Reid.

A fost profesor de matematica la Universitatea din Edinburgh și profesor de astronomie la Universitatea din Oxford.

1731: S-a născut Henry Cavendish, fizician și chimist, descoperitorul hidrogenului în 1766.

A studiat în 1784 sinteza apei și a creat celebrul experiment omonim (experimentul Cavendish), din anii 1797 – 1798, în care a măsurat forța de atracție dintre două mase suspendate cu ajutorul unei balanțe de torsiune, iar ca rezultante derivate a putut calcula, pentru prima dată, constanta atracției universale și masa Pământului (m. 1810)

 A anticipat legea lui Culon privitoare la interacțiunea sarcinilor electrice (d.24.02.1810).

1813: S-a născut în localitatea Roncole, Giuseppe Fortunino Francesco Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenti reprezentanti ai operei italiene.

NOTĂ: Unele surse  menţionează ca dată a naşterii 9 sau 10 octombrie. A decedat la  27 ianuarie 1901.

In copilarie a invatat sa cante la diverse instrumente. La sapte ani a devenit organist in biserica de la San Michele Arcangelo.

 A fost respins la examenul de intrare la Conservatorul din Milano, unul dintre profesori sfatuindu-l sa se orienteze spre altceva.

 Cu toate acestea, el a perseverat si a inceput sa studieze compozitia cu Vincenzo Lavigna, maestru la Opera Scala din Milano.

 In 1836, Verdi a fost numit sa conducă filarmonica din Busseto. În acelasi an s-a casatorit, iar la cativa ani s-a reintors la Milano si a inceput sa compuna.

A scris aproape 30 de opere, printre care celebrele “Aida”, “Nabucodonosor”, “Traviata”, “Othello”, precum si lucrari vocal-simfonice.

1821: A murit Dionisie Fotino, istoric grec, originar din Patras, stabilit în Ţara Românească în 1804; secretar al domnitorului Ioan Gheorghe Caragea; profesor de muzică la Bucureşti, dascăl al lui Anton Pann; este autorul unei „Istorii a vechii Dachii, a Transilvaniei, a Valahiei şi a Moldovei…”, în 3 volume, scrise în limba greacă; (n. 1777).

1830: S-a născut  Regina Isabella a II–a a Spaniei; (d. 9 aprilie 1904).

 

A  fost fiica cea mare a regelui Ferdinand al  VI-lea al Spaniei , cu a patra soție aacestuia, Maria Cristina de Bourbon. 

  La moartea tatalui sau, la varsta de numai  trei ani, a urmat la tron , sub regenta mamei sale.

A fost regina intre anii 1833-1868.

A  moștenit tronul pentru că Ferdinand a convins Curțile (Cortes) să elimine Legea salica, introdusă de Bourboni la începutul secolului al XVII-lea și să restabilească vechea regula de succesiune în Spania.

Fratele lui Ferdinand, Carol, a luptat timp de șapte ani impotriva sa , pentru a accede la tron, pe când Isabela era minoră.

Susținătorii lui Carol erau cunoscuți drept „carliști” și disputa privind succesiunea a dus la mai multe razboaie carliste  de-a lungul secolului al XIX-lea.

Drepturile Isabelei au fost apărate de armata, Curțile Generale (Cortes Generales), alături de liberali și progresiști, care atunci au instituit guvernul constituțional și parlamentar, au dizolvat ordinele religioase, au confiscat proprietățile lor (inclusiv ale iezuiților) și au încercat să pună ordine în finanțe.

 In 1868 izbucneste o  insurecție  la Cadix, condusă de generalul Juan Prim  si regina se exileaza.

Isabela a fost obligată să abdice în  Paris, pe 25 iunie 1870, în favoarea fiului ei Alfonso al XII-lea în vârstă de 13 ani.

Isabela divorțase de soțul ei în luna martie  a anului precedent, și a  locuit la Paris pentru restul vieții. A murit pe 10 aprilie  1904  și este înmormântată în Spania, la  El Escorial.

1834: S-a născut dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (pseudonimul lui Alexis Stenvall); este cel care a pus bazele teatrului național finlandez, iar romanul său „Cei șapte frați”, frescă realistă a mediului sătesc, este considerat una din capodoperele literaturilor nordice; (m. 1872).

1837: A murit filosoful socialist utopic și economistul francez Charles Fourier  (”Tratat despre asociaţia domestică şi agricolă”, ”Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale”); (n.07.04.1772).

A  preconizat o societate utopică a „armoniei”, al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu.

1841: S-a nascut Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1882.

A fost învestit pe 15 iulie 1880, fiind responsabil pentru organizarea imprimeriei şi imprimarea primelor bilete de bancă şi a regulamentului interior al instituţiei.

Va reveni în aceasta funcţie la începutul anului 1888 rămânând în acest post până la moartea sa, care a survenit la data de  15 noiembrie 1888. 

A îndeplinit si alte funcţii guvernamentale şi publice, printre care cele mai importante sunt:

–  ministru de justiţie (27 ianuarie – 23 septembrie 1877)
–  ministru de finanţe (23 septembrie 1877 – 25 noiembrie 1878; 25 februarie – 15 iulie 1880)
– ministru de externe (în 1878 – 1879 şi 1885)
– ministrul  domeniilor (1 aprilie 1883 – 2 februarie 1885)
– primar al Bucureştiului (1887).

1846 : S-a nascut  Dimitrie Brândza (10/22 octombrie), medic si naturalist, vicepresedinte al Academiei Române (1894-1895).

A contribuit la crearea terminologiei botanice românesti.

 

În 1884 a pus bazele Gradinii Botanice, iar în 1891 ale Institutului de Botanica din Bucuresti (“Flora Dobrogei”, “Despre vegetatia României si exploatatorii ei”); (d.03.08.1895).

1857: Începe construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti.

Construcţia clădirii actualei Universităţi din Bucureşti, situată în Piaţa Universităţii, s-a facut conform planurilor arhitectului Alexandru Orăscu. În amintirea acestui eveniment important a fost emisa o medalie comemorativa.

Aceasta poate fi văzută astăzi în colecţia numismatică a Academiei Române. Clădirea a fost ridicată în urma unui concurs, în timpul căruia au fost analizate mai multe oferte.

Cîştigătorul acestei competiţii a adus 70 de constructori austrieci. Piatra şi marmura au fost aduse depeste Dunăre de la Pesta ( din capitala Ungariei de azi – Budapesta) la Giurgiu, iar apoi cu carutele la Bucureşti, deoarece calea ferată dinspre Bucureşti spre Giurgiu (port la Dunăre) a fost construită abia în 1869.

Din cauza lipsei de resurse financiare, clădirea a fost inaugurată după doisprezece ani, în anul 1869. Clădirea de atunci avea două etaje şi era constituită numai din aripa care se întinde spre Bulevardul Carol.Faţada are un peristil cu stîlpi în stil ionic şi reliefuri realizate de Karl Storck.

Din nefericire, în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, lucrările lui Karl Storck au fost distruse. La început, edificiul găzduia şi alte instituţii, cum ar fi Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Muzeul Istoric, Şcoala de Arte etc.

Celelalte aripi ale Universităţii au fost cunstruite sub coordonarea lui Nicolae Ghica – Budeşti între anii 1912 – 1926. Între secolul al 17 -lea şi prima decadă a secolului al 19-lea, chiar pe locul unde esta astăzi Piaţa Universităţii, se aflau clădirile şi grădina mănăstirii Sfîntul Sava.

Acolo a funcţionat  “Şcoala înaltei Societăţi“, care a devenit în 1709 “Academia Domnească“, întemeiată de Constantin Brîncuşi. Aceasta era un centru cultural renumit în Sud-Estul Europei. La începutul secolului al 19-lea, după 1817, Mănăstirea Sfîntul Sava a găzduit Colegiul Sf. Sava, prima facultate cu predare în limba română.

Predarea în limba franceză a durat pentru un scurt timp în anul 1847, dar Revoluţia din 1848 a reintrodus limba română. Deoarece în vremea aceea nu exista o distincţie clară între şcoala secundară (liceu) şi facultate, acest colegiu reprezenta ambele niveluri.

Universitatea a fost întemeiată ca şcoală superioară în anul 1864, la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate română modernă. În 1864 aceasta includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Primul doctorat a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie.

Universitatea a cunoscut  “epoca de aur” între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15.700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea “Columbia” din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York.

În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist si chiar daca unii profesori s-au întors, atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise.

După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor creşte.

Astăzi universitatea are aproximativ 20.000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.

1859: S-a născut  la Vaida – Recea, in Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară (d. 1949 la Sibiu).

 A fost  ridicat la rangul de baron,  decorat pe 17 august 1918 cu Ordinul Maria Terezia în grad de cavaler și numit feldmareșal, pentru cucerirea satului Polichna in ziua de 23 august 1914  actiune care a creat premiza victoriei austriece în bătălia de la Krasnik.

La  înnobilare a  primit titlul Boeriu de Polichna, după numele amplasamentului pe care l-a cucerit.

În 1915 a fost grav rănit, rămânând infirm.

A activat în continuare ca expert militar în Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război, fiind totodata  președintele Consiliului de Onoare din Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război.

1861: S-a născut  Fridtjof Nansen, explorator și om de știință norvegian, laureat al Premiul Nobel pentru Pace; (d. 1930).

  Fridtjof Nansen este cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888.

A organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”.După 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor in care s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor. A fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1922.

1865 : John Wesley Hyatt  obtine brevetul pentru inventarea celuloidului.

O companie americana a oferit 10 000 USD pentru inventarea unei bile de biliard, care sa fie la fel de rezistenta ca fildeşul, dar care sa coste mult mai puţin.

John Wesley Hyatt a reuşit să faca o astfel de bila, o breveteaza si obtine premiul.

Această cercetare a dus la inventarea celuloidului.

1866: S-a născut pictorul  român Nicolae Vermont; (d. 1932).

  

1870: S-a născut Ivan Alexeievici Bunin, ( s.v 22 octombrie), primul scriitor rus  laureat al Premiului Nobel pe anul 1933; (d. 8 octombrie 1953).

 

1872: Ion Creangă este exclus definitiv din rândurile clerului ortodox.

1876 (10/22): A fost înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania, organizaţie politică a populaţiei săseşti din zonă, cu secţii în fiecare comună, având la bază programul adoptat, la Mediaş (4.VI.1872), de către Partidul „bătrânilor” (Altsachsen) şi cel al „tinerilor” (Jungsachsen), pentru susţinerea, între altele, a luptei pentru menţinerea autonomiei politice a zonei locuite de saşi (autonomie desfiinţată de Parlamentul maghiar în martie acelaşi an) .

 1896: La Bucureşti apare săptămânal revista literară “Povestea vorbei”,  din 10 octombrie 1896 pînă în 4 mai 1897.

1901: Primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, de dirijabilul construit de inginerul și inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont; (n. 1873– d. 1932).

1901: S-a nascut  sculptorul elvetian Alberto Giacometti; (d. 11 ianuarie 1966).

Este cunoscut mai ales pentru sculpturile sale în stil suprarealist iar mai târziu pentru reprezentarea filiformă a figurilor omeneşti.

1903: Militanta feminista Emmeline Pankhurst formează un grup de acțiune pentru dreptul la vot al femeilor engleze  – Women’s Social and Political Union (WSPU); (n. 14 iulie 1858 – d. 14 iunie 1928).

1903: Compania farmaceutică  Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obţinut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obține prin sinteză. Acesta a fost primul medicament de sinteză și începutul industriei farmaceutice

1908 : S-a nascut Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; (d. 1983).

Opera sa a fost tradusă în 27 de limbi, Mercè Rodoreda fiind considerată de mulţi scriitoarea cea mai reprezentativă a literaturii contemporane catalane.

1913: S-a născut (la Tananarive, in Madagascar), scriitorul francez Claude Simon, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1985; (m. 2005, la Paris).

1914:  A încetat din viaţă regele Carol I de Hohenzollern – Sigmaringen, încoronat rege al României la data de 10 mai 1881, unul dintre principalii fauritori ai Statului Roman independent (n. 10 aprilie 1839 la Sigmaringen, in Germania).

 

1914: Prințul moștenitor Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen succede la tronul României. 

Foto: Majestatea Sa Ferdinand (1865-1927), Rege al României (1914-1927), Principe al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen.

La 10 octombrie 1914 stil nou (28 septembrie 1914, stil vechi),  printul Ferdinand I succede la  tron  regelui Carol I, al carui nepot era.

Acesta  jura credinţă României şi promite că va fi “un bun român“.

Majestatea Sa Ferdinand al României a devenit protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române.

S-a căsătorit  în decembrie 1892 cu  principesa Maria (1875-1938), nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, si a avut şase copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea.

În timpul războiului mondial, regele Ferdinand s-a alăturat curentului favorabil Antantei, și, în 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania.

Cu tot entuziasmul românilor, situația de pe câmpul de luptă nu a fost favorabilă, o bună parte din teritoriul României fiind ocupat de către trupele Puterilor Centrale.

Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat, în noiembrie 1916, la Iasi.

Pentru rege și familia sa a fost o perioadă extrem de grea, perioadă în care toate planurile păreau să se năruie. În plus, în 1917, a murit de febra tifoida, la numai 4 ani, principele Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal.

Deși familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborându-se steagul de doliu, Ferdinand nu și-a pierdut speranțele. Astfel, el a refuzat să ratifice pacea separată între Puterile Centrale și România.

În cele din urmă, situația avea să se schimbe. În cursul anului 1918, anul de naștere al României Mari, Ferdinand s-a întors la București în fruntea armatei, trecând pe sub  Arcul de Triumf , întâmpinat fiind de populația entuziastă.

Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari printr-o ceremonie grandioasă, în ziua de 15 octombrie 1922  la  Alba Iulia.

Domnia Majestăţii Sale s-a încheiat la 20 iulie 1927, data la care a decedat.

 1916: Începe prima bătălie de la Tîrgu Jiu intre armata romana si trupele germano- austro-ungare (10-16 octombrie).

Trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică.

In bătălie s-a remarcat prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu, supranumita Eroina de la Jiu.

Ecaterina Teodoroiu

1918: Ştefan Ciobanu şi Ion Inculeţ, ctitori ai Unirii Basarabiei cu Romania,  sunt aleşi membri titulari ai Academiei Române.

1920: In urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni  rămâne in componenta Austriei .

Plebiscitul  a  stabilit graniţa dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor.

 

In Tratatul de la Saint-Germain din 10 Sept.1919, un teritoriu de 331 km ²  din Carinthia de sud  împreună cu oraşul Dravograd, au fost ataşate la Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei).

Aceste zone sunt astăzi parte a Republicii  Slovenia .

O alta regiune  din Carinthia, Kanaltal (în italiană: Val Canale),  cu oraşul de graniţă din Tarvisio ( germană : Tarvis ) şi locul sfânt de pelerinaj din Maria Luschari ( cu o suprafata de 445 km ²), a fost cedată  Italiaei şi  inclusa în provincia Udine .

Frontiera a rămas neschimbată după al doilea război mondial, deşi la sfârşitul războiului  trupele iugoslave  au ocupat pentru scurt timp zona, inclusiv capitala Klagenfurt.

Dupa dezintegrarea Iugoslaviei, frontiera separa Austria şi Slovenia.

1921: S-a nascut  Dan Cernovodeanu, istoric, heraldist, stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuţie în cunoaşterea istoriei Tricolorului naţional, a stemelor provinciilor româneşti, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul ţării noastre; (d.25.11.1999).

1923:  Are loc Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti de la Moscova, la care se constituie Internaţionala Ţărănească (activează ulterior pînă în 1933).

1924: S-a născut scriitorul britanic  James Clavell; (d.7 septembrie  1994).

A crescut în Australia de la o vârstă fragedă și a fost botezat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle.

A  fost prizonier de razboi in al doilea razboi mondial si a  devenit celebru prin romanele Shogun și Tai-Pan, respectiv prin scenariile unor filme ca Marea Evadare sau Domnului profesor cu dragoste. 

1926: A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ)  din România, prin fuziunea Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu.

 Cu acest prilej s-a adoptat programul de guvernare al noului partid, care îmbină doctrinele celor două partide componente: “ţărănistă” şi “naţională”.

 1928: Liderul nationalist Chiang Kai-Shi devine preşedinte al Republicii China.

 

1930: S-a născut  Harold Pinter, dramaturg, poet, prozator, regizor, scenarist englez, laureat al Premiului Nobel pe anul 2005; (d. 24.12.2008).

1930: Demisioneaza guvernul naţional-ţărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930.

Se formează un  nou guvern naţional-ţărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.

1931:  S-a constituit Federatia Româna de Handbal.

1931: A murit inginerul  român  Elie Radu, unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România, membru de onoare al Academiei Române; (n.20.04.1835).

1933: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.

Detergentul a fost introdus ca o alternativă la săpun şi era folosit atât pentru spălarea vaselor cât şi a rufelor.

1933: Un avion Boeing 247 al United Airlines era distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA, toți cei șapte oameni prezenți la bord decedând. Este considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale.

Nici până astăzi nu se cunoaşte cauza exactă a accidentului şi nimeni nu a fost vreodată acuzat de crimă, incidentul rămânând nerezolvat.

Anchetatorii au fost convinşi că accidentul a fost rezultatul unei bombe, cel mai probabil cu nitroglicerină, aflate în compartimentul de bagaje lângă partea din spate a avionului.

1935: La New York a avut loc premiera operei „Porgy și Bess”, de George Gershwin.

1935: Armata greacă da o lovitura de stat regalista, răsturnand  guvernul lui  Panagis Tsaldaris.

Se stabileşte o regenţă care pune capăt efectiv celei de-a doua Republici Elene.

1938: In urma Acordului de la Munchen , Cehoslovacia este silita sa  cedeze  regiunea sudetă Germaniei naziste.

1942: S-a născut politicianul român Radu Vasile.

Radu Vasile (d. 3 iulie 2013, Bucureşti), a fost un om politic şi istoric, prim ministru al României propus de PNŢ CD, între 1998 şi 1999.

1957: A avut loc incendiul din Windscale, unul dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl şi cel mai grav accident nuclear din istoria Marii Britanii. S-a estimat că cel puţin 200 de persoane s-au îmbolnăvit de cancer din cauza materialului radioactiv eliberat.

1963: A murit cântareața franceză Édith Piaf; (n.19 decembrie 1915).

Numele său era Édith Giovanna Gassion. Și-a luat pseudonimul “Piaf” (în argot-ul parizian = vrabie), cu ocazia debutului, în anul 1935.

De origine socială modestă, a avut o copilărie grea, fiind crescută de bunica ei, patroană a unui bordel.

După sfârșitul primului război mondial, tatăl său este angajat de un circ ambulant și o ia cu el pe Édith, cu care împarte rulota ce-i servea de locuință. Pentru a-și ajuta tatăl, Édith începe să cânte la colțuri de stradă, câștigând astfel câțiva bani.

În anul 1935, Édith îl cunoaște pe Louis Leplée, proprietarul cabaretului “Le Gerny’s” de pe “Champs-Élysées”, care o invită să cânte în localul său câteva melodii, printre care și compoziții ale lui Vincent Scotto.

Această apariție în public pe scena unui local marchează debutul carierei sale artistice.  Maurice Chevalier, în plină glorie, și Jacques Canetti, impresar la radio, sunt subjugați de interpretările lui Édith Piaf.

Canetti îi asigură o emisiune la radio și, la sfârșitul anului 1935, îi înregistrează un disc cu melodia “La foule”.

Primul său mare succes datează din ianuarie 1937, când obține un angajament la teatrul “ABC” din Paris cu numele artistic de Édith Piaf, iar impresarul Raymond Asso îi înregistrează discul cu “Mon légionnaire”.

1963: A intrat în vigoare Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, semnat la 5 august 1963, la Moscova, de către SUA, U.R.S.S. şi Marea Britanie. România a semnat Tratatul la 8 august 1963.

1964: A decedat Jacques Byck, lingvist şi filolog român.

Împreună cu lingvistul Alexandru Graur, a coordonat culegerea “Studii de gramatică”; (n. 19.10.1897).

1964 (10 – 24 oct.): La cea de–a XVIII–a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio,organizate pentru prima dată într-o ţară asiatică, Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş cuceresc medaliile de aur,la săritura în înălţime (1.90 m), respectiv, la aruncarea cu suliţa (60.54 m – un nou record mondial).

În total România a obţinut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).

1967: Intră în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.

1967: S-a născut la Targoviște cântăreaţa Laura Stoica. În perioada 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, reuşind foarte repede să intre în preferinţele publicului.

A decedat în urma unui accident de circulaţie alături de viitorul ei soţ, bateristul Cristi Mărgescu, în data de 9 martie 2006, pe când se întorcea de la un concert susţinut la Urziceni. Discografie: “Un actor grăbit”, “Focul”, “Nici o stea”, “S-a schimbat”, “Dă, Doamne, cântec”, “Vino”.

1973: Vicepresedintele american Spiro Agnew a demisionat din functie dupa ce a fost implicat intr-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscala.

 A facut echipa cu presedintele Richard Nixon si a fost al doilea vicepresedinte SUA care a renuntat la post, insa primul care a fost fortat de imprejurari sa plece din post.

Nascut intr-o familie de imigranti greci, Spiro Agnew, pe numele de nastere Anagnostopoulos, a fost un personaj politic controversat.

Cariera sa politica a fost curmata brusc in urma punerii sale sub acuzare pentru evaziune fiscala si deturnare de fonduri in perioada cat a fost guvernator al statului Maryland.

Vicepresedintele a declarat ca este nevinovat, insa a fost nevoit sa demisioneze. Pe locul lasat vacant a fost numit Gerald Ford. 

 1983: A murit Sir Ralph David Richardson, actorul britanic; (n. 1902).

1985: A decedat Orson Welles, regizor american de film și teatru, scenarist, actor; (n.6.05.1915).

Intre creațiile sale memorabile amintim “Cetăţeanul Kane”, “Macbeth”, “Othello”, „Procesul”.

NOTĂ: La 30 octombrie 1938, cu celebra replică: „Marţienii au invadat Pământul”, spusă în cadrul unei emisiuni radiofonice având ca temă romanul „Războiul lumilor” de H. G. Wells, regizorul Orson Wells a reuşit să creeze panică în Statele Unite, aducând milioane de oameni în pragul disperării.

1985: A murit  popularul actor american de origine rusă, Yul Brynner; (n. 1920, la Vladivostok, Rusia, în familia unui inginer rus de origine elveţiano-mongolă).

NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine ţigănească, numele la naştere fiind Taidje Khan.

Fiul actorului, Rock Brynner, scria, într-o carte din 1989 despre tatăl său că s-ar fi născut la 11 iulie 1920.

 

A fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale apărand în reviste prestigioase sau  au fost  folosite în reclame.

Intre filmele sale memorabile se numara  „Fratii Karamazov”, „Cei sapte magnifici”, „Taras Bulba”; n.12.07.1915.

1986: A decedat  Mansi Barberis, compozitoare, soprană şi violonistă de origine română; (n. 12.03.1899).

1992: A fost constituită in Romania, Liga Profesională din Divizia Naţională de Fotbal.

1999 : A încetat din viaţă scriitorul australian Morris West, autorul romanelor “Avocatul diavolului”, “Copiii soarelui”, “Mâna maestrului”, “Bufonii Domnului”, “Lazăr” şi “Amanţii”. (n. 26 aprilie 1916).

2000 : A decedat Sirimavo Bandaranaike, prima femeie prim–ministru din lume în Sri Lanka (în 1960); (n.17.04.1916).

2001: Președintele  american George W. Bush a prezentat lista a 22 celor mai căutați teroriști.

Organizația Al–Qaeda, i–a chemat pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva Statelor Unite și le–a cerut să atace „interesele americane din lume”.

2004: A încetat din viaţă actorul american Christopher Reeve, cunoscut mai ales pentru interpretarea rolului „Superman”; (n. 25 septembrie 1952).

2009: Armenia și Turcia  au semnat  la  Zurich, in  Elveția, protocoalele  în urma carora isi  deschid  frontierele.

2010: A murit cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „regele muzicii rock & soul”; (n. 1940).

2010: Antilele Olandeze si-au incetat existenta ca ţară si  şi-au schimbat statutul constituţional, dupa ce intre iunie 2000 şi aprilie 2005 au avut loc consultări populare pentru a defini viitorul statut al fiecărei insule. 

Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius şi Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei, iar Insulele mai mari ale arhipelagului, Sint Maarten şi Curaçao  au devenit state independente în componenţa Regatului Ţărilor de Jos.

Insula Curaçao are peste 190.000 de locuitori şi se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maartin are o populaţie de 37.000 de locuitori şi este situată pe aceeaşi insulă (Insula Sfântul Martin) cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.

Antilele Olandeze ca structură politică, au fost parte autonomă a Regatului Ţărilor de Jos, cuprinzând o parte din arhipelagul Antilele Mici, compuse din două grupuri de insule din Marea Caraibelor: Aruba, Bonaire şi Curaçao (aşa-numitele Insule ABC, lângă Venezuela) şi Sint Eustatius, Saba şi Sint Maarten (localizate la sud-est de Insulele Virgine).

2010: A decedat  cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note; (n. 1926).

2013: A incetat din viață  actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval; (n. 28 noiembrie 1944).

Ca actor, Duval a jucat în peste 70 de producții de televiziune și film.

Ca regizor, Duval a primit Premiul de Argint la al 10-lea Festival Internațional de Film de la Moscova în 1977 pentru filmul său Shadow of castles, pe care l-a scris și regizat.

2015 : În capitala turcă Ankara explozia unei bombe a ucis 102 și a rănit alte 400 de persoane.

2018 : Uraganul Michael a devastat statul american Florida ucigând 57 de persoane și provoacând daune estimate la 25,1 miliarde de dolari.

2019 : A decedat actrița franceză Marie-José Nat (născută Marie-José Benhalassa la 22 aprilie 1940, în localitatea Bonifacio din Corsica).

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia

Sfinții Mucenici Evlampie si Evlampia s-au nascut in Nicomidia fiind fraţi. In timpul persecuţiilor pornite de Maximian acestia, impreuna cu mai multi crestini, au parasit cetatea, ascunzandu-se in munti.

Cand Evlampie a trebuit sa mearga in cetate dupa hrana, a vazut afisat pe un perete un edict imperial care proclama prigonirea crestinilor.

Pentru faptul ca a rupt acest edict a fost arestat și dus înaintea judecătorului.

Deoarece nu a vrut sa se lepede de Hristos inaintea acestuia, Evlampie a fost supus la multe chinuri.

Auzind de chinurile fratelui ei, Evlampia s-a infatisat inaintea judecatorului, marturisind credinta in Hristos. Evlampia a fost la randul sau torturata. 

In cele din urma, Evlampie a fost decapitat, iar sora sa a murit mai inainte ca sa i se taie capul. Impreuna cu ei au mai fost omorati inca doua sute de crestini.

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
2. Crestin Ortodox.ro;
3. emaramures.ro;
4. Istoria md.;
5. Istoriculzilei blogspot.com;
6. Mediafax.ro;
7. rotravel.com/Locuri/Bucuresti/Universitatea-Bucuresti;
8. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
9. Wikipedia.ro
10. Rador.ro

Publicitate

Un articol al domnului Eminescu: ”Legislațiunea de import si transformarea României în teritoriu colonizabil”

Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României. “Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi.

Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum.
Editorialele domnului Eminescu, din cadrul rubricii cu acelaşi nume, sunt fragmente extrase din articolele sale – apărute în publicaţiile Albina, Familia, Federaţiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iaşi (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) – şi din manuscrisele publicate postum. (http://www.certitudinea.ro/articole/editorial/legislatiunea-de-import-si-transformarea-romaniei-in-teritoriu-colonizabil).

”Legislatiunea de import și transformarea României în teritoriu colonizabil

Orbit trebuie să fie acel guvern care nu-şi dă seamă de simptomele politice ale acestei stări bolnăvicioase de lucruri. În toate unghiurile României se formează grupuri de nemulţumiţi cu mersul actual al lucrurilor.

Sînt deosebite numirile ce aceste grupuri adoptă; un lucru însă le este comun tuturor: sentimentul de indignare şi de exasperare de cele ce se petrec zilnic. Şi această indignare nu e decît prea justificată.  

Ruşine chiar trebuie să-i fie unui român cînd se pronunţă numele obscure a acelor naturi catilinare cari formulează voinţa statului său în paragrafe de legi, indignare cată să simţă cînd vede creaturi fără principii, fără umbră de cultură, avînd numai instincte rele, jucînd pe reprezentanţii voinţei suverane a ţării.

Nimeni nu întreabă dacă-şi ţin făgăduinţele ce le-au făcut înainte de-a fi aleşi; nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putinţă ca asemenea oameni să iasă la suprafaţă, nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pămîntul şi cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România. 

Am văzut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civilizaţiei noastre de azi, cum că consistă curat în păzirea formelor esterioare ale culturii apusene, lipsită de orice cuprins real.

S-ar putea zice că aluatul din care se frămîntă guvernanţii noştri e acea categorie de fiinţe fără avere, ştiinţă de carte şi consistenţă de caracter, acei proletari ai condeiului din cari mulţi abia ştiu scrie şi citi, acei paraziţi cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne, defectele instrucţiei publice şi golurile create în ramurile administraţiei publice prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizaţiei străine, le-au dat existenţă şi teren de înmulţire; aluatul e o populaţie flotantă a cărei patrie întîmplătoare e România şi care, repetînd fraze cosmopolite din gazete străine, susţine, cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e într-adevăr românesc, că aceste clişeuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale şi umanitare, acest bagaj al literaţilor lucrativi de mîna a treia, aceste sforăitoare nimicuri sînt cultură naţională sau civilizaţie adevărată.  

N-are cineva într-adevăr decît să deschiză o teză de licenţă, s-asculte prelecţiuni la universităţi – esceptăm pe cele de matematică – , să citească ziare şi broşuri, să citească proiecte şi paraproiecte de legi din Cameră, s-asculte discuţii în Adunări şi se va convinge că o numeroasă, foarte numeroasă clasă de oameni, nu-şi întrebuinţează mintea la nimic alta decît la reproducerea de vorbe din cărţi străine, că propria muncă intelectuală se reduce la nimic.

Dacă activitatea lor s-ar mărgini numai la aceasta, ţara ar sămăna numai a casă de nebuni, dar fiindcă miile aceste de vorbe nu sînt resimţite, nu au trecut în suc şi sînge, nu au avut nici o influenţă educativă asupra lor, ele acoper cu zgomotul lor de moară de palavre o înjosire şi versatilitate de caracter nemaipomenită decît în timpii cei mai răi ai Împărăţiei bizantine.

Ceea ce-i mai frumos e că se prefac a nu te înţelege. În zadar le-am spune: „Nu există libertate a alegerilor” şi le-am dovedi-o cu acte. 

„Luaţi – le-am zice – listele electorale, ştergeţi pe funcţionari, pe arendaşii statului şi pe rudele acestora, pe datornicii statului şi pe rudele acestora, adecă ştergeţi pe toţi a căror conştiinţă o puteţi stoarce prin tiranie de partid şi nu vă rămîne decît o mică minoritate”.  

Din aceste mici minorităţi se compune opoziţia şi ea reprezintă partea neatîrnată a ţării. Ei totuşi vor răspunde: „Naţiunea e cu noi, noi sîntem naţiunea”. „Mai luaţi colegiul al patrulea şi ştergeţi – afară de minime şi estrem de rare escepţii – toate numele deputaţilor aleşi de-a dreptul prin influenţă guvernamentală, ştergeţi dintr-al treilea în acelaşi chip, dintr-al doilea tot astfel şi vedeţi că partea neatinsă de sistemul de corupţie al guvernelor e estrem de mică”. 

Cu bugetul în mînă, mai ales cînd este augmentabil în infinit, ţii majoritatea în mînă si sistemul constituţional, sistemul controlului se reduce la o iluzie copilărească.

E prea adevărat că această conştiinţă individuală, maltratată în toate chipurile şi supusă unei sistematice corupţiuni face reacţie, tresare mai cu putere cînd îi pui cestiunea de moarte şi de viaţă.

Astfel cu articolul 44 al Tractatului de la Berlin, care nu era numai o cestiune de încetăţenire, ci era de-a dreptul declararea României în teritoriu neutru, colonizabil cu toate semninţiile.

Nu putem tăgădui că ţara se cutremură de spaimă la perspectiva deschisă de acel articol, care americaniza pe deplin teritoriul nostru.”

(Fragment din articolul «Studii asupra situaţiei», apărut în TIMPUL, în februarie 1880) 

Eminescu vânat de serviciile secrete țariste și austro-ungare.VIDEO

Minciuna despre moartea lui Eminescu a fost promovată cu agresivitate în societatea românească, pretinzându-se că acesta ar fi fost nebun și bolnav de sifilis.

Există dovezi materiale (documente de arhivă) ale supravegherii lui Eminescu de către serviciile secrete străine, a căror consecință a fost în final, eliminarea sa brutală din viața publică.

Încă din primii ani ai tinereții, Mihai Eminescu a intrat în atenția serviciilor secrete austriece și rusești, pentru pozițiile sale incisiv patriotice, într-o epocă în care Imperiul Austro-Ungar și cel Țarist doreau să controleze țările române.

Din fericire, munca curajoasă a unor istorici și jurnaliști au scos în evidență pentru marele public mizerabila conspirație căreia i-a căzut victimă Eminescu.

El, geniul poetic al românilor și cel mai important jurnalist al vremii sale, a fost scos din viața publică, internat într-un ospiciu și otrăvit lent, pentru a satisface interesele imperiilor vecine care se temeau de influența pe care Mihai Eminescu o avea…

Cu ce acțiuni a stârnit acest poet nepereche al românilor supărarea celor două imperii, urmează să descoperiți urmărind documentarele de mai jos.