CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Începuturile comunizării României și problemele ridicate de evreii întorși din lagăre

https://istoriaincomoda.files.wordpress.com/2012/10/ev3.jpg

E bine să știm!

Evreii comuniști spuneau despre evreii întorși din Transnistria: „Au venit din lagăr şi în scurt timp au devenit milionari.”

Iată, redate ad litteram în https://infobrasov.net/ evreii-comunisti-despre-evreii-intorsi-din-transnistria /, cîteva citate din stenograma, din 5 octombrie 1945, redactată la C. C. al P.C.R.

„Tov. Chiriţă: … În Moldova situaţia este şi mai grea. În Moldova nu este aproape un evreu ca să fie în producţie. Toţi se ocupă cu specula.
Tov. Ghizela Vass (mătușa fostului viceguvernator Bogdan Olteanu, a demisionat în urma unor fapte de corupție dar si matușa unei alte liberale portocalii cu functie înaltă – prim-vicepreşedinte PNL, Andreea Paul , verișoara lui Olteanu n.r.): Cu specula.
Tov. Chiriţă: Nu, pentru că aceşti evrei ar vrea să intre în producţie. Aceste mici gheşefturi care le fac nu le asigură existenţa. (…) Şi noi, în faţa acestor probleme, stăm fără nici un răspuns. (…).
Tov. Vasile Luca: Dar întreprinderile care se refac în Moldova, nu angajează muncitori evrei?
Tov. Ghizela Vass: Numai evrei angajează.
Tov. Chiriţă: Am convingerea, că în sânul nostru s-a creat un sectarism. (…) Care este poziţia Apărării Patriotice, după mine sectară? Eu nu zic, că ar trebui să fie puşi pe primul plan evreii.

Dar între atâţia vorbitori, eu cred că trebuia un vorbitor evreu. Şi nu s-a pus. (…) Nu avem dreptul să băgăm capul în nisip şi să ignorăm o problemă care există în ţara românească; şi să lăsăm ca aceşti câţiva jidănaşi (sic) să se agite pe stradă, fără a putea să facă ceva. (…)
Tov. Elena Stoie: Dacă comitetul evreiesc a luat măsuri, ca să nu mai fie atâţia speculanţi?
Tov. Ghizela Vass: Merg la ţară, iau vite, iau tot şi dacă îi arestează, spun: tocmai pe mine mă arestezi, care am fost în Transnistria? Şi jandarmul le dă drumul.

Mi-a povestit un tovarăş, că este o manifestare şi atitudine pur legionară pe care o întrebuinţează evreii. 

Dacă aveau un concurent creştin, se duceau şi-l denunţau, că: el mi-a împuşcat pe fiul meu.

Au aceleaşi metode pe care le întrebuinţau în Transnistria… (…)
Tov. Ghizela Vass: Reacţionarii evrei primesc bani din partea englezilor.
Tov. Vasile Luca: … Nu putem tolera, şi în special voi nu puteţi tolera, la evrei, ca pe baza suferinţelor să se creeze acum o situaţie privilegiată, de jaf şi asuprire a populaţiei româneşti. Dar voi nu combateţi aceasta.

Şi faptele nu sunt cu caracter izolat, ci au caracter de masă. Cu aceste fapte m-am întâlnit şi eu personal în Moldova, atunci când era încă cald, abia ieşiţi din lagăre, din ghetouri, eliberaţi de Armata Roşie.

Cu capcana, cu laţul nu ai fi putut prinde un evreu, ca să ajute la săparea tranşeelor, în dosul frontului de 50-100 km, ca să ai linie de apărare şi să nu reuşească nemţii să facă un contraatac.

Şi o sămânţă o vindeau cu 5 ruble la ostaşii roşii şi puteau trăi bine cu familia şi au strâns milioane. 

Şi ce au făcut cei din lagăre? Au venit cu saci de ruble. Au cumpărat ruble cu 5 lei şi le-au vândut cu suta apoi.

Dacă ei ar fi vrut să se încadreze în producţie, de ce nu s-au creat cu aceste imense capitaluri, întreprinderi, pe care să le pună în funcţie, să refacă Moldova, să ia aceşti evrei în întreprinderi ca muncitori.

De ce n-au făcut-o? Pentru că sunt capitalişti şi speculanţi. Sunt împotriva populaţiei evreieşti şi cu ei nu ne putem uni. Nu putem combate antisemitismul, dacă nu combatem această plagă.

Îmi spune că s-au îmbrăcat în haine ruseşti şi au luat vitele de la ţărani. (…) Trebuie să înţeleagă şi trebuie explicat, pentru că ce nenorocire am fi avut în Moldova… 

Partidul este compus din evrei numai, organizaţiile celelalte sunt evreieşti, poliţia, aparatul administrativ, evreieşti, şi atunci s-a spus: Ce este aici, este un stat evreiesc sau un stat românesc? ()…

 Antisemitismul nu-l combaţi scoţându-i pe evrei din lagăr şi punându-i în fruntea tuturor. (…) Au venit din lagăr şi în scurt timp au devenit milionari.

Teodor Wexler, Mihaela Popov - Anchete si procese uitate 1945-1960 (2  volume) - Cumpără

(Teodor Wexler, Mihaela Popov, ANCHETE şi PROCESE UITATE. 1945-1960. Documente. Editura Fundaţia W. Filderman, Bucureşti, f. a., vol. 1, pag. 17-31).

26/09/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 26 SEPTEMBRIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

26 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

46 î.I.Hr.:  Iulius Cezar dedica un templu zeitatii Venus Genetrix, in urma unui  jurământ  făcut  in timpul bataliei de la Pharsalus.

 

 

 

 

 

 

 

                                   Forumul roman si templul lui Venus Genetrix

 

El a decis să dedice templul lui Venus Genetrix, considerata  a fi mama lui Aeneas, legendarul strămos  al ginţii  Julia, careia  Cezar i-a  aparţinut.

 

 

 

 

 

Ultimele clipe din viața lui Iulius Cezar. ”Și tu, Brutus?” probabil că nu a fost zis niciodată. | Istorie pe scurt

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bătălia de la Pharsalus, în centrul Greciei, a avut loc pe 9 august 48 î.Hr. și a decis in timpul Războiului civil roman, victoria lui Iulius Cezar (care conducea forțele pro-populare), împotriva forțelor pro-aristocratice ale lui Pompei și ale Senatului .  

 

 

 

 

 

 

1087: William al II-lea “Rufus” (c. 1056 – 2 august 1100), al treilea fiu al regelui William Cuceritorul, este incoronat rege al Angliei.

 

 

 

 

 

1371: In timpul războiului impotriva invadatorilor turci condusi de Lala Sahin Pasa, fortele sârbe comandate de regele  Vukasin Mrnjavcevic si fratele acestuia, despotul Iovan Uglesia, sunt infrânte  in urma unui atac surpriză  de noapte al otomanilor.

Regele Vukașin  si despotul Uglieșa sunt  ucisi. Mii de sârbi au fost macelariti sau au murit înnecaţi în râul Marița, atunci când au încercat să fugă.

 

 

 

 

 1387:  Petru Muşat, domn al Moldovei (1375-1391), recunoaştea, la Lvov, suzeranitatea lui Wladyslaw al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei (1377-1434) şi rege al Poloniei (1386-1434). Începea, astfel, rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei

 

 

 

 

 

1497: Incepe de către poloni, asediul cetăţii Suceava, capitala Ţarii Moldovei .

Asediul a durat „trei săptămîni zi şi noapte„, însă fără nici un rezultat.

 

 

 

 

 

 

 

1580: Corsarul englez Francis Drake termina o calatorie in jurul lumii care a durat trei ani.

 

 

 

 

 

 

Francis Drake (n. cca. 1540, d. 27 ianuarie 1596) a  fost primul englez care a facut ocolul  Pământului din 1577 până în 1580. La întoarcerea sa a fost făcut cavaler de regina Elisabeta I a Angliei.

Corsar, navigator, neguţător de sclavi şi om politic din era elisabetană, Drake a comandat  flota engleza care a luptat împotriva flotei spaniole în 1588. 

 

 

 

 

 

 

1617: Este semnat Tratatul de alianţă de la Soroca între Radu Mihnea şi Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei.

 

 

 

 

 

 

1687: Partenonul din Atena a fost partial distrus in cursul luptelor din fortele venetiene si cele ale Imperiului Otoman, in timpul razboiului dintre cele doua puteri.

Partenonul a fost construit in secolul V i. Hr., fiind inchinat zeitei Atena Partenos.

A fost ridicat din initiativa lui Pericle, conducator al Atenei, ca semn de multumire pentru patroana cetatii.

Partenonul a fost construit pe locul unui vechi templu distrus de persi. Lucrarile au fost conduse de sculptorul Fidias, care a fost ajutat de arhitectii Ictinios si Callicrates, coordonati de Fidias.

Constructia a inceput in 447 i. Hr. si s-a finalizat in 438 i. Hr., insa decoratiile si sculpturile au fost gata abia cinci ani mai tarziu.

 

 

 

 

 

                    Parthenonul din Atena

 

 

 

 

 

 Monumentul, realizat in stil doric, adapostea o statuie uriasa a zeitei Atena, care insa a fost furata ai distrusa cel mai probabil in timpul cruciadei din 1204.

Templul, situat pe Acropole, este considerat o capodopera a arhitecturii grecesti si se numara printre cele mai faimoase constructii din lume.

In 1687, armata otomana a transformat templul in magazie de explozibil. In timpul unui atac al venetienilor, Partenonul a fost partial distrus, structura de rezistenta a monumentului fiind avariata, iar sculpturile deteriorate in cea mai mare parte.

 

 

 

 

 

 

1791 : S-a născut pictorul şi graficianul francez  Théodore Géricault, exponent al romantismului  in pictura ; (m. 26 ianuarie 1824).

 

 

 

 

 

Théodore Géricault(26 septembrie 1791 – 26 ianuarie 1824), pictor şi litograf francez | G a b i, My heart to your heart

Este autorul celebrei picturi „Pluta meduzei”.

 

 

 

 

 

Pluta Meduzei» de Géricault - Imaginea foamei dezumanizante și a luptei pentru supraviețuire

 

 

 

 

 

 

 

1815 : A fost semnat, la Paris, actul de constituire a “Sfintei Alianţe”, de către Alexandru I, ţarul Rusiei (1801-1825), Francisc I, împăratul Austriei (1804-1835), şi Frederic Wilhelm al III-lea, rege al Prusiei (1797-1840).

 

 

 

 

 

 

 

 

1830: Prin Decret imperial, ţarul  Rusiei acordă privilegii evreilor care doresc să se strămute în oraşele din Basarabia ţaristă.

 

 

 

 

 

 

1835: A avut loc, la Teatro San Carlo din Napoli, premiera operei „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Libretul (semnat de Salvatore Cammarano) este după romanul lui Walter Scott, „Mireasa lui Lammermoor”.

 

 

 

1870: S-a născut regele Christian al X-lea al Danemarcei ; (d. 1947).

 

 

 

 

 

1874: Are loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir (tragere la semn), intre tragatori din Transilvania, (la data aceea teritoriu austro- ungar) si Romania.

La inceputul secolului al XIX-lea (1831), se constituise la Arad, Asociatia Cetateneasca de Tir, prima structura organizatorica dedicata sportului cu arme de pe teritoriul actual al Romaniei, infiintata de militari si aristocrati pasionati de  partidele de tir de agrement sau vânătoare.

 

 

 

 

 

Societatea Română de Arme, Gimnastică şi Dare la semn. Diplomă de acordare a medaliei argint pentru gimnastică lui Rădulescu Nicolae - INP, Bunuri culturale mobile clasate în Tezaurul Patrimoniului Cultural Naţional

 

 

 

 

 

 

Pe 5 mai 1862, in Principatele Române ia ființă prima societate de tir la nivel național, denumită : „Societatea Română de arme și dare la semn” având sediul la București, care la numai un an de la înființarea ei, avea un număr de 120 de membri și 5 membri de onoare.

In 1865 prin Decretul Domnesc Nr. 1147 dat de Alex Ioan Cuza, au fost aprobate astatutele “Societatii de dare la semn” in Principatele Unite.

În urma acestui decret, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza donează societății din terenul Mânăstirii Radu – Vodă, teren trecut în patrimoniul statului, o suprafață de 47.514 mp, pentru a-l folosi drept poligon de tir cu condiția ca acest teren să nu fie înstrăinat.

Terenul donat s-a adăugat la cel pe care societatea îl avea deja în folosință și care era poziționat în zona Clubului Progresul, unde până în anul 1900 se efectuau doar trageri cu arme de glonț – carabină și pistol – urmând ca mai apoi să se organizeze și trageri cu arme de vânătoare.

Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscută ca persoană juridică.

Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. La acest concurs au participat trăgători de elită din toate țările aliate în primul război mondial.

În anul 1924, România participă la Jocurile Olimpice de la Paris cu un lot de trăgători, unde Constantin Tomescu ocupă locul 18.

 

 

 

 

 

 

 

 

1887: A apărut primul disc plat de gramofon.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1888:  S-a născut poetul şi dramaturgul american Thomas Stearns Eliot; a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1949  (“Crimă în Catedrală”); (m. 4 ianuarie 1965).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1889 : S-a născut Martin Heidegger, unul dintre cei mai importanti  filosofi  al secolului al XX-lea.

A avut o mare influenţă asupra filosofiei contemporane (“Fiinţă şi timp”, “Introducere în metafizică”);  (m. 26 mai 1976).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1897: S-a nascut  Papa Paul al VI-lea ( numele său de mirean era Giovanni Battista Montini).

 

 

 

 

 

 

Paolovi.jpg

 

 

 

 

 

A  condus Biserica Catolica de la 21 iunie 1963, până la moartea sa la 6 august 1978.

 

 

 

 

 

 

 

1898: S-a născut compozitorul George Gershwin, creatorul jazzului simfonic; (m. 11 iulie 1937).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1899: A  fost dezvelită statuia fostului primar al oraşului.

Monumentul ridicat în memoria lui Emilian Pake-Protopopescu, a fost realizat în marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu.

Era amplasat lângă Biserica Greacă din Bucureşti, în actualul Parc Izvorul Rece, pe locul unde la 6 decembrie 2007 a fost inaugurat monumentul „Nicolae Bălcescu”, turnat în bronz de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Emilian Pake-Protopopescu (n. 1845; d. 1893), este considerat unul din cei mai buni primari pe care i-a avut  Bucureştiul , fiind cel care a modernizat oraşul: a pavat străzi, a introdus iluminatul electric, a deschis noi linii de tramvai, a reorganizat lucrul primăriei ş.a. 

Pake Protopopescu a deschis noul bulevard, care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, care se numea atunci Orizontului.

În Piaţa Pache, lângă fântână, a fost ridicat   în cinstea sa  monumentul, demolat în 1948 de catre autoritaţşile comuniste.

După 1989, bulevardul a reprimit numele fostului primar.

 

 

 

 

 

 

1902: A murit Levi Strauss, creatorul celebrilor pantaloni “blue jeans”; (n. 26 februarie 1829). 

 

 

 

 

 

 

 What Levi's Numbers Mean | Cool Material

 

 

 

 

 

Emigrant din Bavaria, a venit in Statele Unite in 1850,  iar in 1853 a infiintat impreuna cu cei doi frati ai sai o fabrica specializata la inceput in confectionarea de pantaloni rezistenti pentru mineri apoi si pentru vacari.

 

 

 

 

 

 

 1907: S-a născut poetul, eseistul şi dramaturgul român Dan Botta ; (d.13 ianuarie 1958).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fratele actorului şi poetului Emil Botta. Tatăl, medic, provine dintr-o veche familie  nobiliara ardeleana, care numara printre stramosi, foşti voievozi ai cetăţii şi ţinutului Chioarului din Maramureş. Mama era corsicana, din familia  Franceschi.

 A urmat  studii universitare clasice (limba latină şi limba greacă) la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, fiind apoi licenţiat si  în Educaţie Fizică şi Sport.

Publică în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferinţele grupului Criterion şi este cooptat în comitetul de redacţie al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcţie al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938.

A debutat  în 1931 cu volumul de poezii „Eulalii” si a mai  publicat, în timpul vieţii, două volume de eseuri. Postum i-au apărut patru volume de Scrieri.

Pe lângă opera originală, este şi autor al unor traduceri din literatura universală: poeziile lui Edgar Allan Poe şi romanul Oile Domnului (A Lã e a Neve), al scriitorului portughez Ferreira de Castro.

In 1956, Dan Botta a dat o excepţională traducere a „Baladelor villoneşti”, ediţie prefaţată de Tudor Arghezi.

A fost  colaborator al revistei legionare Sfarmă-Piatră  si a fondat  în 1941 revista „Dacia” împreună cu Octavian Tăslăuanu şi Emil Giurgiuca.

 

 

 

 

 

 

 

1907: Noua Zeelandă (colonie britanică din 1841) a obţinut statutul de dominion în cadrul imperiului britanic.

La 11.XII.1931, prin Statutul de la Westminster, obţinea calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul Commonwealth-ului.

 

 

 

 

New Zealand | British Imperialism

1912: A izbucnit Primul război balcanic (până la 17/30.V.1913) între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, război încheiat prin victoria coaliţiei antiotomane.

România s-a declarat neutră (26.IX/9.X).

1914:  S-a născut medicul şi dramaturgul Ştefan Berceanu, specializat în hematologie şi imunopatologie; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991);  (m. 9 noiembrie 1990).

 

 

 

 

 

 

 

 1918: Începe  Batalia de la Meuse, una dintre marile batalii ale Primului Razboi Mondial care se va termina în noiembrie cu victoria decisivă a Aliatilor impotriva armatelor germane.

 

 

 

 

 

 

 

1929:  In Statele Unite, este folosit pentru prima data in cadrul unui zbor pilotul automat, sistem  inventat in 1914 de Elmer Sperry.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1937: A încetat din viaţă cântăreaţa americană  de blues Bessie Smith; (n. 15 aprilie 1894).

 

 

 

 

 

 

 Imagini pentru cântăreaţa americana de blues Bessie Smith photos

 

 

 

Supranumită “Queen of Blues”, a fost cea mai populară cântareaţă de blues din anii 1920 și 1930, fiind adesea considerată  una dintre cele mai mari cântărețe ale epocii sale care, împreună cu Louis Armstrong, a exercitat o influență majoră asupra altor interpreti de jazz.

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: Al doilea război mondial –  Operațiunea  anglo-americana Market-Garden  de invadare a Olandei ocupate de nazisti a eșuat.

 

 

 

 

 

Trupele britanice și poloneze s-au retras din Arnhem.

 

 

 

 

 

 

 

1945 : A murit la New York, compozitorul, pianistul, muzicologul şi folcloristul Béla Viktor János Bartók; născut la Sânnicolau Mare, în Transilvania, Bartok a introdus în muzica sa teme şi intonaţii ale muzicii populare româneşti; este membru post-mortem  al Academiei Române; (n. 25 martie 1881).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1948: S-a născut  in Australia,  actrița si cantăreața Olivia Newton-John.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1954: A avut loc catastrofa  feribotului japonez „Toya Maru”, dezastru care s-a produs  în portul Hakodate şi care s-a soldat cu 1.153 de morţi.

Taifunul care a scufundat feribotul a fost botezat de autorităţile japoneze „Nr. 15”

 

 

 

 

 

 

 

 

 Ieșirea în larg a feribotului, planificată anterior a fost anulată, în așteptarea  tifunului. Cu toate acestea, căpitanul vasului a decis să nu respecte avertismentele primite, crezând că cea mai rea parte a furtunii a trecut deja. A fost o greșeală gravă, iar  după ce a ieșit din port, echipajul a pierdut controlul navei și s-a scufundat.

1.153 de oameni,  pasageri și echipaj au murit înghițiți de abisul oceanului.

 

 

 

 

1957: A avut loc pe Broadway premiera musicalulului de succes “West Side Story”, al compozitorului Leonard Bernstein .

 

 

 

 

1960: Fidel Castro, liderul comunist al Cubei, a sustinut cel mai lung discurs din istoria ONU, de 4 ore si 29 de minute.

 

 

 

 Imagini pentru fidel castro photos

 

 

 

 

 

 

 

1960:  În Chicago, statul american Illinois, Richard Nixon şi John F. Kennedy , candidaţi la preşedenţia Statelor Unite, au luat parte la prima dezbatere prezidenţială televizată din lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1969: Trupa The Beatles îşi lansează în Anglia  faimosul album “Abbey Road”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1973 : A murit la Roma marea actriţă italiană, Anna Magnani (n.Alexandria, Egipt, 07.03.1908 ), simbol al cinematorgrafiei din Italia postbelică, figură emblematică a neorealismului, întruchiparea femeii meridionale italiene proletare, cu temperament de luptătoare și suflet de amantă, tandră și vulgară, maternă și feroce.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A interpretat roluri remarcabile în filmele: Roma, oraș deschis, Amore, Bellissima, Trandafirul tatuat (Premiul Oscar), Sălbatic e vântul, Orfeu în infern, Secretul din Santa Vittoria.

A debutat în film în anul 1934 și colaborat cu mari actori precum neuitații Marlon Brando, Joan Woodward, Anthony Quinn, dar și cu Marcello Mastroianni în 1972, la televiziune, în „1870”.

A lucrat și sub bagheta regizorului francez Jean Renoir în „The Golden Coach”.

A fost recompensată pentru filmele sale, cu o stea situată pe Bulevardul Walk of Fame din Hollywood.  

 

 

 

 

 

 

 

1976: Autoturismul  românesc de teren  ARO 240 fabricat la Uzinele din Câmpulung era distins cu Medalia de Aur la Târgul internaţional de la Zagreb.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1979: A încetat din viaţă, la New York, contesa Alexandra Tolstoi, fiica şi secretara scriitorului Lev Nikolaevici Tolstoi; a scris “Tolstoi – viaţa tatălui meu”, “Tragedia lui Tolstoi” (n. 1 iulie 1884).

 

 

 

 

 

 

1983 :  Ofiţerul sovietic  Stanislav Petrov salvează  omenirea de un război nuclear,  identificand  corect o eroare de calculator care indica o lovitură nucleară americană.

 

 

 

 

 

 Imagini pentru Stanislav Petrov photos

 

 

 

 

 

 

 

1984: Marea Britanie este de acord sa retrocedeze Republicii Populare Chineze, colonia  Hong Kong .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cele două state au finalizat un acord, care a încheiat mai mult de 150 de ani de prezenţă britanică  în Hong Kong.

 

 

 

 1989: Ultimele trupe vietnameze părăsesc Cambodgia.

 

 

 

 

 

 

 

1990: A încetat din viaţă scriitorul italian Alberto Moravia, pseudonim al lui Alberto Pincherle (“Ciociara”, “Mascarada”); (n. 28 noiembrie 1907).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: “A patra mineriadă”: Minerii revin în Piaţa Victoriei. Au loc negocieri cu uşile închise, între reprezentanţii minerilor  (Miron Cosma şi Eugen Tamaş) şi cei ai conducerii ţării.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În condiţiile desfăşurării celei de-a patra mineriade, guvernul condus de Petre Roman a demisionat.

 

 

1998:  Miniştrii Apărării din opt state sud-est europene, printre care şi România, au semnat  la Skopje, în FYROM ( adică fosta republică iugoslavă a Macedoniei), Acordul de constituire a Forţei Multinaţionale de Pace din Sud-Estul Europei.

 

 

 

 

 

 

1999: Președintele egiptean  Hosni Mubarak a fost confirmat de un referendum pentru un al patrulea mandat de șase ani. Va deține funcția de președinte al Egiptului.

 

 

 

 

 

 

 Imagini pentru Hosni Mubarak

 

 

 

 

 

 

În 2011,Hosni Mubarak a demisionat în urma unor proteste de masă. 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000 : Comitetul Executiv al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) a decis, la propunerea Comisiei Medicale a acestui for, descalificarea gimnastei române Andreea Răducan de la Jocurile Olimpice desfăşurate la Sydney, retragându-i medalia de aur cucerită în concursul individual compus, sportiva fiind depistată pozitiv la un control antidoping.

 

 

 

 

 

 

2002: Feribotul senegalez “Joola” a naufragiat în largul coastelor Gambiei.

Din cei 1 034 de pasageri aflaţi la bord, doar 64 au supravieţuit.

 

 

 

 

 

 

 

2002 : Timişoara a devenit primul oraş din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă  pe perioada nopţii, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminanţă, fără a afecta însă siguranţa circulaţiei, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30 la sută.

 

 

 

 

 

 

 

2003: A încetat din viaţă cântăreţul englez Robert Allan Palmer; (n.19 ianuarie 1949).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: A încetat din viaţă violonista americană Dorothy Schwartz; (n. 1913).

 

 

 

 

 

 

 

 

2008: A murit marele actor si regizor american  Paul Newman; (n. 1925).

 

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

 

2010: A decedat actrița americană Gloria Frances Stuart (născută Gloria Stewart  la 4 iulie 1910).

A fost unul dintre membrii fondatori ai Screen Actors Guild.

 

 

 

 

                     Gloria Stuart as “Old” Rose in TitanicGloria Stuart

 

 

 

 

 

A  fost cunoscută pentru rolurile sale din filmele Pre-Code și își va reînnoi mai târziu faima după interpretarea personajului Rose Dawson Calvert din filmul  lui James Cameron Titanic (1997), pelicula  cu cele mai mari încasări din toate timpurile până în acel moment.

Interpretarea ei în film i-a adus o distincție  Screen Actors Guild Award și nominalizări la Globul de Aur și la Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 2016: A murit muzicianul, comedianul, actorul şi scriitorul Ioan Gyuri Pascu; membru al grupului „Divertis” (1987-2007); (n. 1961).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2018: A murit în Manhattan, New York, SUA   dramaturgul și scenaristul american de origine evreiască, Marvin Neil Simon; (n. 4 iulie 1927).

Numeroasele sale comedii, jucate mai întâi pe scenele din Broadway, au fost traduse și reprezentate în întreaga lume, dobândind un loc de frunte în repertoriul teatral universal din secolele al XX-lea și al XXI-lea.

 

 

 

 

 

 

Neil Simon, Preeminent And Prolific Playwright And Screenwriter, Has Died At 91 : NPR

 

 

 

 

 

 

Între piesele sale se numără Amintiri din Brighton Beach, Biloxi Blues și Un cuplu ciudat. Neil Simon a câștigat Premiul Pulitzer pentru dramă pentru piesa Lost In Yonkers.

După mai multe din piesele sale au fost realizate filme artistice, pentru care a scris scenariul.

A mai scris și librete pentru musicaluri, ca de pildă Sweet Charity.

 

2019: A decedat omul politic francez Jacques Chirac, fost președinte al Franței în perioada 1995-2007; (n. 1932).

 

 

 

Decesul Președintelui Jacques Chirac - La France en Roumanie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Domnitor al  Ţării Româneşti, Neagoe Basarab.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Domnitor Neagoe Basarab; Sfantul Ioan Evanghelistul

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Neagoe Basarab este pomenit pe 26 septembrie. Canonizarea sa a fost hotarata in sedinta de lucru a Sfantului Sfantului Sinod din 8-9 iulie 2008, alaturi de cea a Sfantului Ierarh Iachint de Vicina si a Sfantului Dionisie Exiguul.

Proclamarea solemna a canonizarii a avut loc la Bucuresti, de praznicul Sfantului Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir, pe 26 octombrie.

Sfantul Neagoe Basarab a fost domn al Tarii Romanesti intre anii 1512 si 152. A fost inmormantat in gropnita domneasca de la Curtea de Arges, ctitoria sa, iar  pe piatra de mormant sta scris:

“A raposat robul lui Dumnezeu Io Neagoe Voievod si Domn a toata Tara Romaneasca si a partilor dunarene, in luna lui Septembrie 15 zile, anul 7029 (1521), crugul soarelui 26, crugul lunii 15, temelia 18. A domnit 9 ani si jumatate. Si rog pe cei ce Dumnezeu ii va ingadui sa vie dupa noi, sa pazeasca adapostul acesta mic si lacasul oaselor mele, ca sa fie nestricat“.

Conicarul Gavriil Protul, in “Viata Sfantului Nifon”, patriarhul Constantinopolului, spune despre Sfantul Neagoe Basarab:

“Ce vom spune despre lucrurile si manastirile pe care le-au miluit?… Si in toate laturile de la Rasarit pana la Apus si de la Amiaza-zi pana la Amiaza-noapte, toate sfintele biserici le hranea si cu multa mila pretutindeni da.

Si nu numai crestinilor fu bun, ci si paganilor, si fu tuturor tata milostiv, asemanandu-se Domnului ceresc, care straluceste soarele Sau si ploaia si peste cei buni, si peste cei rai, cum arata Sfanta Evanghelie”.

Tot din aceasta lucrare, aflam ca Neagoe l-a avut profesor si duhovnic pe Sfantul Nifon: “Iar fericitul Nifon il intarea in invataturile sale”.

A facut donatii manastirilor ortodoxe din Muntele Athos, Muntele Sinai, Ierusalim, Tara Romaneasca.

A fost ctitor al multor biserici din tara si autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii romanesti, “Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie”, lucrare cu un conținut moral-creștin.

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

CrestinOrtodox.ro;  e.maramures.ro; Istoriculzilei blogspot.com; Wikipedia.ro; Mediafax.ro; Rador.ro; https://www.cinemagia.ro/actori 

 

 

  

 

26/09/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Prof. dr. Anatol Petrencu: Delegaţia basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris și lupta împotriva diversionismului antiunionist rus

 

27 martie 1918 - Primul pas către Marea Unire: Basarabia revine în granițele românești

 

 

 

 

27 martie 1918 – Sfatul Țării din Republica Democrată Moldovenească (fosta gubernie țaristă rusă Basarabia) votează cu o mare majoritate UNIREA cu Țara Mamă, România.

A urmat marea bătălie diplomatică pentru recunoașterea pe plan internațional a acestei uniri. 

 

Rostul şi rolul delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris

Activitatea delegaţiei României în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris este studiată destul de bine de istoriografia românească. Au fost publicate documente diplomatice, scrisorile unor delegaţi, articole şi monografii.

Atât membrii delegaţiei române, cât şi istoricii contemporani români au considerat că în capitala Franţei România a fost prezentată de o singură delegaţie.

În pofida acestui fapt, sunt mai mulţi autori care consideră că au activat două delegaţii oficiale, una de la Bucureşti (România), alta de la Chişinău (Basarabia). Această opinie eronată a fost repetată cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România şi făurirea României întregite (2018).

În articolul de faţă au fost analizate documentele timpului, în special – corespondenţa lui Ion Pelivan cu persoane politice din Chişinău, care demonstrează fără tăgadă că basarabenii trimişi oficial la Paris au activat în cadrul unei singure delegaţii româneşti.

În 2018, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire şi formarea României întregite au fost expuse diverse subiecte, legate de importantul eveniment, între care şi participarea delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919).

Între opiniile expuse cu acest prilej s-a afirmat cum că la Conferinţa de Pace de la Paris au fost două delegaţii româneşti – una reprezenta România, cealaltă – Basarabia, altfel spus: ce fel de Unire a Basarabiei cu România a fost dacă au fost două delegaţii distincte?

Problema participării delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris cu scopul recunoaşterii Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România, la 27 martie 1918, a fost examinată de istoricii din Chişinău[1].

Basarabenii Ion Pelivan şi oamenii lui sunt trataţi ca parte componentă a delegaţiei României. De exemplu, istoricul Ion Ţurcanu scrie

„…Delegaţia română, iar în cadrul ei – Pelivan şi oamenii săi, trebuia să fie cât mai insistentă. Ceea ce s-a şi făcut”[2].

Întâlnim, însă, şi o altă opinie, care alimentează confuzia. Astfel, istoricul rus Mihail Melitiuhov scrie că în septembrie 1919 România a trimis în Paris o delegaţie a basarabenilor, care prin toate mijloacele demonstra caracterul progresist al Unirii Basarabiei cu România[3].

Scopul acestui studiu este de a demonstra care a fost rostul şi rolul delegaţiei oficiale a basarabenilor la Conferinţa de Pace de la Paris şi care erau intenţiile altor „basarabeni”, aflaţi în capitala Franţei.

Pentru realizarea scopului propus am utilizat surse documentare ale timpului[4], precum şi lucrările specialiştilor în acest domeniu[5].

La 18 ianuarie 1919, la Paris, şi-a deschis lucrările Conferinţa de Pace care avea drept scop rezolvarea problemelor apărute între statele învinse şi cele învingătoare în urma Marelui Război, precum şi organizarea politică a Europei postbelice (problema frontierelor) şi soluţionarea problemelor de ordin economic ale statelor beligerante.

 

 

 

 

 

 

 

 

Delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris era condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I. C. Brătianu (foto sus).

 

 

 

 

Pe parcurs, componenţa nominală a delegaţiei oficiale s-a modificat, în activitatea ei fiind antrenate alte persoane oficiale. Pe parcursul lucrărilor Conferinţei, delegaţia oficială română a fost consultată de specialişti din diverse domenii.

La baza rezolvării litigiilor apărute în urma războiului mondial a fost pus principiul naţionalităţilor (fiecare naţionalitate să beneficieze de propria ţară).

Astfel, sarcina delegaţiei române a fost recunoaşterea prin tratate de către Aliaţi a României întregite, rezultat al deciziilor forurilor reprezentative ale Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei.

La 3 februarie 1919, Ion Inculeţ, ministrul Basarabiei în Guvernul de la Bucureşti, i-a trimis o scrisoare lui Ion Pelivan, la acel moment – director al justiţiei în Directoratul (guvernul) provizoriu (de tranziţie) de la Chişinău, în care a insistat asupra plecării lui Ion Pelivan la Paris:

„Dragă Ionel, este absolută nevoie să pleci la Paris, să reprezinţi Basarabia. Am vorbit cu Bucureştii şi părerea tuturor este că nu poate pleca altul decât Măria ta…”[6]

Ion Pelivan a dat curs propunerii, expuse de Ion Inculeţ, şi la mijlocul lunii martie 1919 a ajuns a la Paris, fiind însoţit de soţia sa, Maria Pelivan, şi de I. Condurache, secretar-asistent. Starea de lucruri de la Legaţia română de la Paris l-a decepţionat pe Ion Pelivan (despre asta i-a scris prietenului lui Daniel Ciugureanu, delegatul guvernului de la Bucureşti în Basarabia.

În pofida greutăţilor existente la Paris, Ion Pelivan s-a angajat plenar în opera de convingere a Marilor Puteri Aliate ca aceştia să recunoască oficial România reîntregită.

În cadrul delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris Ion Pelivan a fost nominalizat membru al Comisiei financiare în calitate de consilier, şi al Subcomisiei proprietate industrială.

Din corespondenţa întreţinută de Ion Pelivan că factorii de decizie de la Bucureşti, precum şi cu persoane apropiate de la Chişinău, devine clar că el se considera delegat oficial al României, nu al Basarabiei, iar activitatea de bază a lui a fost să determine Mariile Puteri să recunoască Unirea Basarabiei cu România.

În Paris, destul de repede, Ion Pelivan a constatat că Basarabia era prea puţin cunoscută membrilor delegaţiei României, că în anii războiului Statul Român a promovat o activitate propagandistică pro-Bucovina şi pro-Transilvania şi prea puţin sau chiar deloc pro-Basarabia.

Astfel, în una din scrisori, adresate lui Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan constata: „În tot timpul războiului, pentru Basarabia nu s-a făcut nici o propagandă favorabilă nouă.

Din contra, ruşii şi evreii, în Elveţia, America, Anglia şi aici, în Franţa, prin toate jurnalele, majoritatea cărora sunt evreieşti, au tratat Basarabia ca ocupată de armata română, fără consimţământul ei. Apoi, despre „teroarea armatei şi administraţiei române” s-a făcut o vâlvă nespusă”[7].

În plus, Ion Pelivan a constatat prezenţa uriaşă a intereselor Rusiei faţă de Basarabia. Aceste interese erau promovate de diverse persoane, legate de trecutul acestei provincii româneşti. La Paris activa fostul ambasador al Rusiei ţariste Vasili Maklakov, cu pretenţii de reprezentant „oficial” la Conferinţa de Pace.

Tot aici se afla fostul ministru de Externe rus Serghei Sazonov, fostul membru al Guvernului Provizoriu din Rusia, istoricul Pavel Miliukov, alţi foşti demnitari ruşi.

În aprilie 1919, în Paris a sosit o delegaţie formată din fostul mareşal al nobilimii basarabene Alexandr A. Krupenski, fostul primar al Chişinăului în 1917, Alexandr Karol Schmidt, fostul preşedinte al fracţiunii ţărăneşti în Sfatul Ţării Vladimir Ţâganko.

Aceştia s-au prezentat drept reprezentanţi ai „Comitetului de salvare al Basarabiei de sub jugul românesc”, organizaţie constituită la Odesa.

Ulterior la numiţii „delegaţi” au aderat încă câteva persoane.

În scrisoarea lui Ion Pelivan din 28 aprilie 1919, adresată lui Daniel Ciugureanu, este prezentată activitatea grupului respectiv: „Au sosit aici de vreo 2-3 săptămâni dnii A. K. Schidt şi A. N. Krupenski, care punându-se în legătură strânsă cu dnii Sazonov şi Sevastopulo (fostul secretar al fostei legaţii ruse aici), precum şi cu alţi ruşi şi rusofili, au început o propagandă înverşunată contra alipirii Basarabiei la România şi făţiş, şi pe sub mână”.

Ion Pelivan i-a trimis adresatului ziarul „Le Temps” din 28 aprilie 1919, unde, „dându-se drept mandatarii Zemstvei Guberniale” şi numindu-se „delegaţii Basarabiei”, spun lucruri jignitoare şi neadevărate la adresa României şi Sfatului Ţării „bolşevist” şi „anarhist”, iar drept consecinţă cer „întoarcerea Basarabiei la Rusia reconstituită”[8].

Pretinşii reprezentanţi ai Basarabiei la Paris au desfăşurat o activitate de invidiat: au organizat conferinţe, au publicat cărţi şi broşuri propagandistice, articole şi materiale, care conţineau afirmaţii false, referitoare la Unirea Basarabiei cu România, cum că Unirea din 27 martie 1918 ar fi fost „o invenţie a delegaţiei basarabene şi totodată a unui grup de intelectuali din Chişinău”, cum că actul Unirii ar fi fost „smuls prin forţă şi corupţie”.

Ion Pelivan scria mai târziu: „La un moment dat, marele publicist August Gauvaine, un prieten al nostru, mă invită şi îmi atrage atenţia asupra acţiunii mârşave a „delegatului basarabean” A. Krupenski, care umbla dintr-o redacţie în alta a gazetelor mari din Paris, cu nişte „ţărani basarabeni improvizaţi”, „ţărani de carnaval”, care „mărturisesc” şi se plâng în moldoveneşte, că ei nu pot suporta „jugul românesc în Basarabia”[9].

Activitatea lui Ion Pelivan a avut un caracter combativ şi multilateral. Astfel, patriotul român basarabean a demonstrat că Krupenski, Schmidt et K° nu aveau mandate ce ar fi demonstrat că ei reprezintă Basarabia, că erau simpli impostori. Ion Pelivan a publicat un şir de articole în ziarele „Le Temps”, „Matin”, „Figaro”, „La Victoire” etc., în care a arătat că Alexandr Krupenski nu era „socialist”, după cum se prezenta acesta în capitala Franţei, ci „mareşal al nobilimii din Basarabia, dictator de fapt al acestei provincii nenorocite, şambelan al ţarului Nicolai al II-lea şi mare latifundiar basarabean”[10].

Ion Pelivan a dovedit că A. Krupenski avea motive personale să protesteze împotriva Unirii Basarabiei cu România, asta pentru că Sfatul Ţării (Parlamentul legitim al Basarabiei) a expropriat moşiile marilor proprietari, între care şi cea a lui A. Krupenski; pământurile expropriate fiind împărţite ţăranilor fără sau cu puţin pământ.

La sugestia unui amic francez, Ion Pelivan a publicat broşura „Le nobles Kroupenski”, în care, pe bază de documente, a arătat „trecutul de cameleoni, renegaţi şi delapidatori de bani publici, a unor reprezentanţi ai familiei Krupenski, ramura rusificată din Basarabia”[11].

Având argumente incontestabile, Ion Pelivan a demonstrat că Alexandr Carol Schmidt, de origine germană, cu care fusese coleg la Universitatea din Dorpat, într-adevăr a fost ales, în 1917, primar al Chişinăului, cu precizarea că cei care l-au ales nu au fost locuitorii oraşului, ci soldaţii ruşi, dezertori de pe Frontul român.

După ce arătase faţa adevărată a altor „reprezentanţi” ai Basarabiei, Ion Pelivan conchidea că toţi aceşti indivizi, care se erijau în „delegaţi ai Basarabiei” şi care au fost în mâna guvernelor din Petersburg simple instrumente de deznaţionalizare şi rusificare a moldovenilor basarabeni, nu aveau nici o legătură organică cu pământul Basarabiei şi prin urmare nu aveau dreptul de a vorbi în numele ei.

Cu privire la propaganda cauzei româneşti la Conferinţa de Pace, Ion Pelivan a constatat o prestaţie slabă a acesteia pentru perioada aflării lui ion I. C. Brătianu în fruntea delegaţiei României.

Lucrurile s-au schimbat în noiembrie 1919, odată cu venirea lui Alexandru Vaida-Voievod la Paris. „Publicaţiile româneşti s-au înmulţit în mod considerabil”, – scrie Ion Pelivan.

Problema recunoaşterii Unirii Basarabiei cu România se tărăgăna. La un moment, Ion Inculeţ şi-a expus dorinţa de a veni la Paris pentru a impulsiona soluţionarea problemei. Ion Pelivan, însă, era de altă părere: venirea lui I. Inculeţ ar fi dăunat cauza basarabenilor.

La sugestia lui Ion Pelivan, la Paris au fost trimişi reprezentanţi ai diferitor categorii sociale din Basarabia.

 

 

 

 

 

Astfel, au fost trimişi „Moşu” Ion Codreanu, ţăran din satul Ştefăneşti, judeţul Soroca, din partea Congresului ţărănesc pan-basarabean, poetul Sergiu Cujbă, reprezentant al cooperativelor şi cercurilor intelectuale basarabene şi studentul Gheorghe Năstasă, delegat al studenţimii basarabene, toţi cu mandate în regulă.

Aceşti reprezentanţi ai Basarabiei, timp de 4-5 săptămâni, „s-au prezentat mai multor delegaţi francezi, italieni şi unui delegat englez, prezentându-le fiecăruia câte un memoriu în chestia Basarabiei. Ei au făcut bună impresie în cercurile respective…[12]. Aceşti reprezentanţi ai diverselor pături sociale basarabene nu prezentau o „delegaţie a Basarabiei”, aşa cum scriu unii autori.

Ei, aceşti reprezentanţi basarabeni, au susţinut cauza Unirii în cadrul activităţilor delegaţiei României la Paris, mandatul lor nu a fost reprezentarea Basarabiei ca o unitatea administrativ-teritorială aparte, scopul lor a fost demonstrarea caracterului românesc al provinciei deja unite cu România în martie 1918.

În capitala Franţei, pe durata desfăşurării Conferinţei de Pace, în afara delegaţilor oficiali, a diferiţilor autoproclamaţi „oficiali”, de fapt impostori, au activat diverşi aventurieri, între care „vestitul Cătărău” – Ilie V. Cătărău (1888-1955), aventurier politic[13]. Despre acest personaj Ion Pelivan a scris următoarele:

Aici, în Paris, se află vestitul Cătărău. A fost la Brătianu, dar n-a fost primit. L-a primit colonelul Toma Dumitrescu, căruia-i cerea vreo slujbă. Însă n-a fost angajat. Acum văd că se linguşeşte pe lângă delegaţia ardelenească.

Unii din ardeleni unt încântaţi de Cătărău… Mai deunăzi, în lipsa mea de acasă, mi s-a aruncat prin fereastra deschisă în cameră o mică bombă de sticlă, care, când s-a fărâmat, a umplut odaia de o putoare nespusă, de un fel de gaz, ce aducea a ou clocit şi de o mulţime de bucăţele foarte mărunte  de sticlă. Nevastă-mea care se afla în odaia de alături, odaia de baie, s-a speriat foarte mult. Ea crede că asta este trebuşoara lui Cătărău”[14].

 

 

 

 

 

S-a întâmplat în 11 iunie 1919, 11-13 - Jurnal Spiritual

 

 

 

 

 

La 28 octombrie 1920, recunoscând că pin punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic Unirea Basarabiei cu România este justificată şi având în vedere că populaţia din ţinut a manifestat dorinţa de a se uni cu România, reprezentanţii Angliei, Franţei, Italiei şi Japoniei, pe de o parte, şi ai României, pe de altă parte, au recunoscut suveranitatea României asupra Basarabiei.

Votul Sfatului Ţării din 27 martie 1918 a căpătat consacrare internaţională.

În concluzie: Documentele studiate demonstrează că în capitala Franţei a fost o singură delegaţie, care reprezenta interesele naţionale ale României întregite. Recunoaşterea internaţională a Unirii Basarabiei cu România s-a datorat activităţii asidui a întregii delegaţii române, în cadrul căreia au muncit şi reprezentanţii legitimi ai Basarabiei, între care, un rol de excepţie l-a avut Ion Pelivan, scrie istoricul de la Chișinău, prof. universitar dr.Anatol Petrencu, pe blogul său http://anatolpetrencu.promemoria.md.

 

 

Textul  acestei comunicări a fost prezentat în cadrul Conferinței științifice internaționale „Contribuția Armatei Române şi a elitelor la apărarea şi recunoașterea internațională a Marii Uniri (1919-1920)”, desfăşurate la Iaşi, la Cercul Militar, Filiala Iași a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe data de 20-22 iunie 2019.

 

Bibliografie:

 

1. Delegaţia basarabeană la Conferinţa de Pace de la Paris în scrisori. În: Patrimoniu. Revista de lectură istorică, 1993, nr. 1, p. 55-90.

2. Melitiuhov Mihail. Бессарабский вопрос между мировыми войнами. 1917-1940 [Problema Basarabiei între cele două războaie mondiale. 1917-1940], Moscova, Editura „Vece”, 2010.

3. Pelivan Ion. Ion C. Inculeţ şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920). În: Patrimoniu. Revista de lectură istorică, 1991, nr. 1, p. 27-43.

4. Ion Ţurcanu. Unirea Basarabiei cu România. Preludii, premise, realizări, Chişinău, Firma editorial-poligrafică „Tipografia Centrală”, 1998, p. 187-194.

Surse web:

Ilie Cătărău. În: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_Cătărău [accesat 4. 11. 2019]


[1] Ion Ţurcanu. Unirea Basarabiei cu România. Preludii, premise, realizări, Chişinău, Firma editorial-poligrafică „Tipografia Centrală”, 1998, capitolul „Ioan Pelivan despre examinarea chestiunii basarabene la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), p. 187-194. Tot aici a fost retipărită „Corespondenţa de la Paris a lui Ioan Pelivan”, p. 294-332.

[2]Ibidem, p. 188.

[3] Mihail Melitiuhov. Бессарабский вопрос между мировыми войнами. 1917-1940 [Problema Basarabiei între cele două războaie mondiale. 1917-1940], Moscova, Editura „Vece”, 2010, p. 89.

[4] Revista de lectură istorică „Patrimoniu” a publicat memoriile lui Ion Pelivan, redactate în decembrie 1940, întitulate „Ion C. Inculeţ şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920)”. În: Patrimoniu. Revista de lectură istorică, 1991, nr. 1, p. 27-43. În 1993 aceiaşi revistă a publicat un set de scrisori, semnate de Ion Pelivan, trimise din Paris oamenilor politici de la Chişinău, scrisori în care semnatarul prezenta situaţia reală privind recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România în capitala Franţei – „Delegaţia basarabeană la Conferinţa de Pace de la Paris în scrisori”. În: Patrimoniu. Revista de lectură istorică, 1993, nr. 1, p. 55-90.

[5] Aduc mulţumiri istoricului Ion Negrei pentru materialele oferite autorului acestor rânduri.

[6]Delegaţia basarabeană la Conferinţa de Pace de la Paris în scrisori. În: Patrimoniu. Revista de lectură istorică, 1993, nr. 1, p. 56.

[7]Ibidem, p. 66.

[8]Ibid., p. 58.

[9] Ioan Pelivan. Ion C. Inculeţ şi Conferinţa de Pace de la Paris…, p. 30.

[10]Ibidem, p. 31.

[11]Ibidem.

[12]Ibid., p. 42.

[13] Vezi mai mult: Ilie Cătărău. În: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_Cătărău [accesat 4. 11. 2019]

[14]Delegaţia basarabeană la Conferinţa de Pace…, p. 67.

 

26/09/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: