Reuters: Până în 2050 vor fi forțate să migreze peste 1 miliard de persoane

 

 

 

 

 

 

 

Potrivit unor analize recente referitoare la amenințările ecologice globale, creșterea rapidă a populației, lipsa accesului la alimente și apă și incidența crescută a dezastrelor naturale vor pune peste 1 miliard de persoane în situația de a fi nevoite să migreze până în 2050, relatează https://www.reuters.com/ more-than-1-billion-people-face-displacement-by-2050 

 

Datele au fost anunțate de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP), un grup de reflecţie care publică anual date privind evoluțiile ecologice globale.

Registrul ameninţărilor ecologice foloseşte date de la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte surse pentru a evalua opt ameninţări ecologice şi pentru a prezice care sunt ţările şi regiunile cu cele mai multe la risc, relatează Reuters.

Având în vedere că populaţia lumii va creşte la aproape 10 miliarde până în 2050, intensificând lupta pentru resurse şi alimentând conflictele, cercetările arată că până la 1,2 miliarde de persoane care trăiesc în zone vulnerabile din Africa subsahariană, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu pot fi forţate să migreze până în 2050.

Prin comparație, factorii ecologici și conflictele au condus la strămutarea a aproximativ 30 de milioane de oameni în 2019, se arată în raportul de 90 de pagini face un clasament al amenințărilor, pe care le grupează în două categorii: una dintre acestea cuprinde insecuritatea alimentară, resursele reduse de apă și creșterea numărului populației, iar alta vizează dezastrele naturale, printre acestea fiind listate inundațiile, secetele, creșterea nivelului mării și creșterea temperaturilor.

„Acest lucru va avea un impact social  și politic  uriaș nu doar în țările  în curs de dezvoltare, ci și în regiunile dezvoltate, deoarece deplasarea în masă va duce la fluxuri mai mari de refugiați către cele mai dezvoltate țări”, a declarat Steve Killelea, fondatorul IEP.

Rezultatul este o analiză care evaluează  ameninţările cu care se confruntă fiecare dintre cele aproximativ 150 de ţări ale lumii şi capacitatea lor de a le rezista.

În timp ce unele țări, cum ar fi India şi China, sunt cele mai ameninţate de lipsa apei în deceniile următoare, altele, precum Pakistan, Iran, Mozambic, Kenya şi Madagascar, se confruntă cu o combinaţie  de ameninţări, precum şi cu o capacitate diminuată de a le face faţă .

„Aceste țări sunt în general stabile acum, dar au o expunere ridicată la amenințările ecologice și o„ pace pozitivă ”scăzută și deteriorată, ceea ce înseamnă că sunt expuse unui risc mai mare de colaps viitor”, a constatat analiza de 90 de pagini.

 

 

 

 

 

 

Lumea are acum cu 60% mai puţină apă proaspătă disponibilă decât acum 50 de ani, în timp ce se preconizează că cererea de alimente va creşte cu 50% în următorii 30 de ani,  în mare parte ca urmare a expansiunii clasei de mijloc din Asia.

Acești factori, combinați cu dezastrele naturale care sunt susceptibile să crească în frecvență din cauza schimbărilor climatice, înseamnă că și statele stabile sunt vulnerabile până în 2050.

IEP speră că registrul, care ar putea deveni o analiză anuală, va forma politicile de ajutor şi dezvoltare, cu mai mult accent şi finanţare către problemele legate de climă.

Acest avertisment vine în contextul în care, din data de 22 august, omenirea trăiește pe credit ecologic, în contextul în care și-a consumat deja resursele pe care i le oferă planeta în cursul unui an, această dată fiind întârziată cu trei săptămâni, comparativ cu anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19. 

 

 

 

Publicitate