CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 2 SEPTEMBRIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

2 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

47 i.Hr.:  Regina  Cleopatra a VII-a Egiptului il asociaza pe fiului ei  Ptolemeu al XV-lea Caesarion la tronul Egiptului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 23 iunie 46 i.Hr. Cleopatra a  nascut un fiu  despre care a  pretins ca este al lui Iulius Cezar si pe care l-a botezat Cezarion” (Micul Cezar„). 

Dupa ce fratele sau Ptolemeu al XIVlea a muritprobabil otrăvitCleopatra care era asociata la domnie cu el si-adus fiul la conducere alături de easub numele de Ptolemeu  Cezarion (Ptolemeu al XVlea Caesar).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ptolemeu al XV-lea Cezarion (d. august 30 î.Hr.) a fost ultimul rege din dinastia ptolemeică din Egipt, iar ca prinţ moştenitor  avea să devină rege al Egiptului elenistic, dar a fost executat de trupele lui Octavianus in data de  23 august anul 30 î.Hr.

 

 

 

 

 

 

31i.Hr.:  S-a desfasurat Bătălia de la Actium, între armata lui Gaius Iulius Caesar Octavianus  (nepotul lui Caesar) și trupele lui Marcus Antonius, care aspira  sa preia puterea la Roma  dupa moartea lui  Iulius Caesar.

Bătălia a avut loc în apropierea insulei Levkas, la Actium, în vestul Greciei, marcand sfârșitul republicii romane și  actul de naștere al Imperiului Roman.

 

 

 

 

 

 

Octavianus Augustus

 

 

Această luptă a fost considerată una  dintre cele mai mari bătălii navale ale antichității si s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a lui Octavianus Augustus, care a ajuns să controleze întreaga putere la Roma.

 

 

 

 

 

421: A murit imparatul roman Flavius Constantius, cunoscut și sub denumirea Constantius al  III-lea.

A  stat pe tronul Imperiului Roman de Apus numai șapte luni.

 

 

 

 

 

 

 

 

459: A murit Sfântul Simeon Stâlpnicul  (n.cca 388), un  ascet sirian care a devenit faimos pentru traiul dus timp de 37 de ani, pe o mică platformă în partea de sus a unui stâlp, lângă Alep, în Siria.

Exemplul sau a fost urmat mai târziu si de alti asceti crestini.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

El este cunoscut  ca Sfantul Simeon Stîlpnicul cel Bătrân, pentru a fi deosebit de Simeon Stîlpnicul cel TânărSimeon Stîlpnicul al III- lea  și de Sf.Simeon Stîlpnicul de Lesbos.

 

 

 

 

 

 

 

1031: A murit Sfântul Emeric (în maghiară Santo Américo, Szent Imre, Santo AméricoEmericus sau Americus, n. circa 1007).

A fost fiul regelui Ștefan I al Ungariei si al  soției acestuiaregina Ghizela de Bavariasora împăratului Heinrich al II-lea.

A decedat intr-un accident  de vânătoare, fiind ucis de un mistret si a fost canonizat impreună cu tatăl sau, de papa Grigore al VIIlea, in anul 1083.


Este sărbătorit în spațiul populației de limbă maghiară pe 4 noiembrie si în calendarul roman universal, pe 5 noiembrie.


Numele Imre (Emeric) este unul dintre ele mai răspândite prenume maghiare si numeroase localitati  precum Sântimbru AlbaSântimbruHarghita etc., isi au numele de la Sfântul Emeric,

Datorita faptului că patronul onomastic al geograful Amerigo Vespucci a fost prinţul Emeric, numele acestuia a fost transmis noului continent, America.

 

 

 

 

 

 1192: Se incheie Tratatul de la Jaffa, o  Convenție  de Pace între sultanul musulman Saladin și conducatorul cruciat Richard Inima de Leu, care pune capat celei de – A Treia Cruciade.

 

 

 

 

 

 

 1397: A decedat compozitorul si poetul  italian Francesco Landini ; (n.1335).

 

 

 

 

 

1442:  Iancu de Hunedoara obţinea, în bătălia de pe cursul superior al Ialomiţei, o strălucită victorie asupra turcilor, conduşi de Şehabeddin, beglerbegul Rumeliei. Victoria de pe Ialomiţa a marcat începutul campaniei ofensive a lui Iancu de Hunedoara împotriva Imperiului Otoman.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Iancu, în fruntea a circa 25.000 de oşteni, a atacat pe râul Ialomiţa o oaste otomana numarând cca. 80000 de soldati, obţinand  o strălucită victorie.

După alungarea otomanilor, Basarab al II-lea ocupă tronul Munteniei, fiind considerat de regele Ungariei, Vladislav I (1440 – 1444), ca „adevăratul moştenitor” al tronului acestei ţări.

Iancu îşi începe astfel rolul de protector al celor două state româneşti, de la sud şi est de Carpaţi, consolidând astfel încadrarea Ţării Româneşti în frontul antiotoman.

 

 

 

 

1540: A decedat Dewit al II-lea, negusul (imparatul) Etiopiei (1508-1540), cu numele la nastere Libna Dingil (n.1501).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Dawit II photos

 

 

 

 

 

A fost membru al dinastiei Solomon si fiul împăratului Na’od și al reginei Na’od Mogasa.

 

 

 

 

 

 

1666:  Un incendiu a devastat  timp de 5 zile Londra, distrugand 13.000 de case inclusiv Catedrala Sfântul Paul, dezastru cunoscut în istoria Angliei drept „Marele Incendiu” (Great Fire).

 Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al oraşului. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, şi mare parte din clădirile autorităţilor orăşeneşti. S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul morţilor în urma incendiului nu este cunoscut dar, prin tradiţie, este considerat a fi foarte mic, întrucât s-a înregistrat moartea a doar şase persoane. Recent, au apărut contestări ale acestei cifre, pe temeiul că decesul celor săraci şi a oamenilor din clasa de mijloc nu a fost înregistrat nicăieri, şi pe acela că focul ar fi carbonizat total rămăşiţele multor victime, fără ca ele să poată fi identificate

In memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei.

 

 

 

 

 

 

1752 : În Marea Britanie si în coloniile sale, a fost înlocuit calendarul iulian cu calendarul gregorian,diferența de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată, astfel că urmatoarea zi, 3 septembrie  a fost datată 14 septembrie.

 

 

 

 

 

 

1778: S-a nascut  Louis Bonaparte, rege al Olandei, conte de Saint-Leu, fratele impăratului francez Napoleon Bonaparte.  

 

 

 

  

 

 

 

Louis Bonaparte | king of Holland | Britannica

  

Louis Bonaparte  (1778–1846)

 

 

 

 

Fiul său mai mic a devenit în 1852, în urma unei lovituri de stat , împărat al francezilor  sub numele de Napoléon al III-lea.

A decedat la data de 25 iulie 1846.

 

 

 

 

 

 

1792:  Revolutia franceză  Au loc „Masacrele din septembrie”în timpul cărora 1300 de deținuți din închisori au fost omorâți fără judecată de către mulțimea dezlănțuită.

 

 

 

 

 

1829: Este semnat Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol; (2/14 septembrie).

 

 

 

 

 

             

 

Arcul de Triumf de  la St.Petersburg (1836-1838), care comemorează victoria Imperiului Rus în Războiul Ruso-Turc din 1828-1829

Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov (Pavel Kiseleff), portret de Franz Krüger, 1851

 

 

 

 

 

La finele Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, pe 2/14 septembrie 1829, a fost semnat Tratatul de la Adrianopol sau Pacea de la Adrianopol (azi Edirne, Turcia), un tratat  care a avut implicatii deosebite asupra Principatelor Române, Moldova şi Valahia, si a reconfigurat harta politica a Balcanilor.

Acest tratat  a fost semnat sub presiunea marilor puteri, în urma unui război declanşat de Rusia, cu mandat european.

Turcia învinsă a fost nevoită să facă importante concesiuni  şi obligată să slăbească controlul asupra Tărilor româneşti.

În timp ce Rusia cauta să-şi mărească influenţa asupra sud-estului Europei , interesele economice englezeşti au jucat un rol decisiv. Anglia, în căutare de noi pieţe de desfacere şi de resurse, interesată în special de grîul românesc, ajunge pînă la gurile Dunării, unde se loveşte de monopolul turcesc asupra comerţului cu Principatele.

Prevederile tratatului cu privire la ţările române urmăreau  tocmai asigurarea condiţiilor prielnice comerţului liber şi dezvoltării capitaliste în principate.

Semnat la Adrianopol (Turcia Europeană) , tratatul prevedea recunoaşterea independenţei Greciei, autonomia Serbiei precum şi autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei (titlul V al acestui tratat), inclusiv retrocedarea celei din urmă cetăţilor turceşti de la Turnu Măgurele, Giurgiu şi Brăila.

Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările.

Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război.

Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a dominaţiei otomane.

Acum rămîneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană – tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor.

Titlul V din Tratat prevedea:

„Deoarece cnezatele Moldovei şi Valahiei s-au supus în baza capitulaţiilor speciale puterii supreme a Porţii Strălucitoare şi deoarece Rusia s-a angajat să garanteze bunăstarea lor, atunci acestora li se păstrează toate drepturile, avantajele şi beneficiile, acordate în aceste capitulaţii sau acorduri, semnate între ambele case imperiale sau în hatti-şerifuri, editate anterior.

De aceea acestor cnezate li se acordă libertatea religioasă, securitatea deplină, administrarea populară locală şi dreptul de comerţ liber. Articolele suplimentare acordurilor anterioare, considerate necesare pentru ca aceste regiuni neapărat să se poată folosi de drepturile lor, specificate într-un document separat, care este şi va fi respectat identic cu celelalte părţi ale prezentului acord.”

Tratatul avea anexat „Actul osăbit pentru prinţipaturile Moldova şi Valahia” care prevedea:

    – raialele turceşti din stînga Dunării sunt restituite Valahiei;
    – autonomia administrativă;
    – domni pămînteni aleşi pe viaţă;
    – libertatea comerţului pentru toate produsele;
    – dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii româneşti şi libera folosire a porturilor româneşti;
    – scutirea de obligaţia de aprovizionare a Porţii;
    – limitarea dreptului de intervenţie a Imperiului Otoman în Principate;
    – menţinerea ocupaţiei ruseşti pînă la plata despăgubirilor de război de către turci;
    – interdicţia pentru musulmani de a stăpîni pămînturi în Principate. 

Ţarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov (Pavel Kiseleff), ofiţer energic şi bun administrator, cu  transpunerea în practică a prevederilor Tratatului de la Adrianopol.

El a preluat această funcţie în noiembrie 1829, la Bucureşti. De atunci şi pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 1834, el a avut puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate.

 

 

 

 

 

 

1848: In timpul celei de-a treia Adunări naționale de la Blaj,  cei 60 000 de participanți  declară că nu recunosc „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria  și reafirmă revendicările țărănimii iobage. Se formează oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu, Axente Sever şi Iovian Brad.

 

 

 

 

 

1853: S-a născut chimistul german Wilhelm Otswald, laureat al premiului Nobel în 1909 (m.1932).

 

 

 

 

 

1870: Se incheie  Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După înfrângerea de la Sedan, împăratul Franţei Napoleon al III-lea s-a  predat comandantului armatei prusace.

 

 

 

 

 

1918 (2/15): În cadrul Congresului de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor, s-a votat o moţiune prin care se cerea dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor asuprite.

 

 

 

 

 

1935: S-a născut poetul român Damian Ureche; (Elegie cu Francesca da Rimini, Spectacolul privirii); (m.15 ianuarie 1994).

 

 

 

 

 

1937: A încetat din viaţă Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internaţional şi iniţiator al mişcării olimpice moderne; (n. ianuarie 1863).

 

 

 

 

Medalii pentru artă – visul olimpic al lui Pierre de Coubertin | Agenția de presă Rador

 

 

 

 

 

 

 1943: Conducatorul Romaniei, maresalul Antonescu, se întâlneste  în Germania  cu Adolf Hitler  pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.

 

 

 

 

 

 

                                    Foto: Mareșalul Antonescu( stânga) și Hitler

 

 

 

 

 

 

1945:  Japonia a semnat actul de capitulare necondiţionată, ceea ce a însemnat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945).

Armistițiul a fost semnat de reprezentanții Imperiului Japonez pe de-o parte și cei ai Aliaților: Statele Unite ale Americii, Republica China, Regatul Unit, Uniunea Sovietică, Australia, Dominionul Canadei, Guvernul provizoriu al Republicii Franceze, Olanda și Noua Zeelandă la bordul vasului de linie american „USS Missouri”, ancorat în Golful Tokyo pe 2 septembrie 1945

Vasul a avut un rol important în luptele din Pacific, iar preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii (S.U.A.), Harry Truman, l-a preferat ca loc de desfăşurare a ceremoniei şi pentru faptul că purta numele statului în care s-a născut.

Trebuie menţionat faptul că ziua de 2 septembrie 1945 este uneori denumită impropriu – „Ziua victoriei asupra Japoniei„, deși acest termen este folosit de obicei pentru a denumi dată în care Împăratul Hirohito al Japoniei a acceptat termenii Declarației de la Potsdam şi anume 15 august 1945.

 

 

 

 

 

 

Delegaţia japoneză pe nava USS Missouri, 02.09.1945Generalul japonez Umezu semnează actul de capitulare a Japoniei în faţa forţelor aliate

 

 Foto: 2.09.1945: delegația japoneză pe nava USS Missouri. Generalul japonez Umezu semnează actul de capitulare a Japoniei în faţa forţelor aliate.

 

 Ceremonia de semnare, de la bordul vasului american Missouri, a durat 23 de minute și a fost transmisă în toată lumea. Actul capitulării a fost semnat la început de ministrul de externe japonez Mamoru Shigemitsu „din ordinul și în numele împăratului Japoniei și a guvernului japonez ” și mai apoi de generalul Yoshijiro Umezu, șeful Marelui Stat Major, „din ordinul și în numele Cartierului general imperial japonez” la ora 9:04.

După aceasta au semant, generalul american Douglas MacArthur, comandantul aliat suprem pe teatrul de luptă din Pacific.

Au semnat ca martori generalul locotenent american Jonathan Mayhew Wainwright (care capitulase în Filipine) și generalul locotenent britanic Arthur Percival, (care capitulase în fața japonezilor în Singapore).

Ultimii doi au primit ca suvenir cîte unul dintre cele trei stilouri cu care a fost semnat actul capitulării.

Un al treilea stilou se păstrează în muzeul Academiei militare americane West Point.

Au semnat de asemenea:

– Amiralul Chester Nimitz pentru Statele Unite ale Americii,

– Generalul Hsu Yung-Ch’ang pentru Republica China,

– Amiralul Bruce Fraser pentru Regatul Unit,

– Generalul locotenent Kuzma Derevianko pentru Uniunea Sovietică,

– Generalul Thomas Blamey pentru Australia,

– Colonelul Lawrence Moore Cosgrave pentru Canada,

– Generalul Philippe Leclerc de Hautecloque pentru Franța,

– Viceamiralul C.E.L. Helfrich pentru Olanda

– Vicemareșalul aerului Leonard M. Isitt pentru Noua Zeelandă.

 

 

 

 

 

1958: A fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul „George Enescu”.

 

 

 

 

 

1964: S-a născut popularul actor american Keanu Reeves, foarte cunoscut publicului larg datorita rolului jucat in filmul de succes Matrix.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1966: S-a născut cunoscuta actriță mexicană Salma Hayek.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1969: A încetat din viaţă Ho Chi Minh, preşedintele şi prim-ministru comunist al  Vietnamului; (n. 1890).

 

 

 

Ho Chí Minh - IMDb

 

 

 

 

 

 

 

1973: A încetat din viaţă scriitorul J.R.R. Tolkien, autorul romanului „Hobbitul” şi al trilogiei „Stăpânul inelelor”; (n. 3 ianuarie 1892).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor la Pembroke College, Oxford, din 1925 până în 1945 si  la Merton College, Oxford, din 1945 pana in 1959.

În anul 2008, prestigioasa publicatie The Times l-a pus pe locul 6 în lista celor mai buni scriitori britanici din 1945, pana in zilele noastre.

 

 

 

 

 

1991:  A naufragiat cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean.

Nava ucraineană, care avea la bord 5.000 de tone de oţel, a eşuat la mila 31 a canalului Sulina în 2 septembrie 1991 în dreptul comunei Partizani din Delta Dunării.

Timp de un an, navigaţia în zonă a fost blocată în totalitate, iar apoi pe canalul Sulina circulaţia navelor s-a desfăşurat cu greutate, alte zeci de nave eşuând de-a lungul anilor din cauza lăţimii mici a canalului.

Autorităţile din zonă au estimat că, din această cauză, pagubele înregistrate s-au ridicat la câteva zeci de milioane de dolari.

 

 

 

 

 

 

 

Consortiul „Rostock Remover”, care s-a obligat prin contract sa inlature rămăşiţele navei pana cel târziu la 1 iulie 2005, nu a reusit să scoată  epava decât în ianuarie 2006.

 

 

 

 

 

 

1995: S-a deschis la  Cleveland, in statul american Ohio, Muzeul „Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock

 

 

 

 

 

Visitor Policy | Rock & Roll Hall of Fame

 

 

 

 

 

 

2001: A încetat din viaţă marele chirurg sud african Christian Barnard, pionier al operaţiilor „pe cord deschis”; (n. 8 noiembrie 1922).

 

 

 

 

 

 

 

 Christiaan Barnard. Courtesy of the Library of Congress.

 

 

 

 

 

 

A reușit în 1967 în premiera mondială,  prima grefă a unei inimi umane, iar în 1971 o grefă inimă-plămâni.

 

 

 

 

 

 

2002: A încetat din viaţă Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (Enigmă la mansardă, Cocoşatul are alibi); (n. 28 august 1939).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2002: Specialiștii Institutului Clinic Fundeni din Bucuresti  au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă într-un caz de leucemie acuta.

 

 

 

 

 

 

2005 : A încetat din viaţă Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat si om politic („Bunul simţ ca paradox”, „Souvenirs merveilleux de l’Ambassadeur de Golans”, „Sfidarea memoriei”, convorbiri cu Stelian Tănase, „Politeţea ca armă”); (n. 14 martie 1919).

 

 

 

 

 

O AMINTIRE CU ALEXANDRU PALEOLOGU DESPRE MASONEIRIE | DESKREPORT by Stelian Tănase

 

 

 

 

 

 

 

2006: A decedat compozitorul canadian din Quebec, Clermont Pépin (n. la Saint-Georges de Beauce , la 15 mai 1926 ).

A studiat la Curtis Institute of Music  din Philadelphia, între 1941 și 1944, după care, fiind beneficiarul unei burse a  guvernului  din Quebec, a plecat în 1949 pentru a studia muzica la Paris .

 

 

 

Clermont Pépin | Discography | Discogs

 

 

 

 

 

 

 

Înapoiat în Quebec, a predat la Conservatorul de muzică de la Montreal din 1955 până în 1964 tinerilor muzicieni, dintre care mulți sunt acum celebri. 

Pépin este cunoscut mai ales pentru simfoniile sale Quasars , La messe sur le monde și Implosion și pentru baletele L’Oiseau-phoenix și Le Porte-rêve .

Decorat cu Ordinul Canadei în 1981 și apoi cu cel al Quebecului în 1990, el este fondatorul, în 1985, al Concursului de muzică Clermont-Pépin, pentru a încuraja dezvoltarea artiștilor din regiunea Beauce.

 

 

 

 

 

2012: A murit compozitorul portughez de muzică clasică Emmanuel Nunes, stabilit în Franţa din 1964; (n. 1941).

 

 

 

Diário Digital Castelo Branco - Morreu o compositor Emmanuel Nunes

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2013: A decedat la Chicago, în SUA, economistul britanic Ronald Coase; (n. 29 decembrie 1910 la Londra, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei).

 

 

 

 

 

 

 

Ronald H. Coase - Facts - NobelPrize.org

 

 

 

 

 

 

 

A fost profesor de economie la Facultatea de Drept a Universității din Chicago, de unde s-a pensionat în 1982. A absolvit London School of Economics în 1931. A primit Premiul Nobel pentru economie în 1991.

A devenit foarte  cunoscut în special pentru lucrările sale : “Natura firmei” (1937), în care introducea conceptul de costuri de tranzacție pentru a explica apariția firmelor, și “Problema costului social” (1960), care sugera că definirea corectă a drepturilor de proprietate depinde tot de costurile de tranzacție. Ideea costurilor de tranzacție formulată de Coase a devenit foarte influentă și în teoria organizațională modernă, unde a fost introdusă de către Oliver E. Williamson.

Renumitul economist  a primit un doctorat onorific de la Universitatea din Buffalo Department of Economics în mai 2012.

Aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, Coase lucra la o carte despre creșterea economiilor Chinei și Vietnamului.

A murit la Chicago la vârsta de 102 ani, fiind apreciat drept  „unul dintre cei mai distinși economiști din lume”, revista Forbes numindu-l” cel mai mare dintre marii economiști ai Universității din Chicago „, iar reputatul ziar Washington Post a numit opera sa de opt decenii „imposibil de rezumat” .

 

 

 

 

 

2016: A decedat în urma unei hemoragii cerebrale, politicianul uzbec, Islam Karimov , primul președinte al Uzbekistanului independent față de URSS; (n. 1938).

Preşedintele Islam Karimov a condus  Uzbekistanul peste un sfert de secol .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Islam Karimov a urcat toate treptele puterii partidului comunist în vremea fostei URSS, pentru a ajunge in cele din urma, in 1989, șeful Uzbekistanului sovietic. A reusit sa se mentina la putere si dupa obținerea independentei tarii, in 1991.

A condus țara ca un dictator absolutist  desconsiderând principiile democratiei.

A profitat economic din asuprirea politica a țării, familia Karimov devenind fabulos de bogată in timpul lungii sale guvernări.

A rămas celebru pentru folosirea forțată a copiilor scolari la culegerea bumbacului timp de doua luni inainte de începerea școlii.

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/09/02/ziua-de-2-septembrie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

 

 

 

 

În ziua de 2 septembrie, Vietnamul serbează Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței acestei țări față de Franța (1945).

  Republica Socialistă Vietnam  este cea mai estică țară din sud-estul Peninsulei Indochineze din Asia de Sud-Est.

 Vietnamezii au fost sub continuă dominație chineză timp de un mileniu, până în sec. 10 d.Hr. În sec. 19, francezii au ocupat Vietnamul fiind nevoiți să=l parasească în timpul celui de -al doilea razboi mondial. Franța a ăncercat duoă război să revină în fosta sa colonie dar a ăntâmpinat rezistența comunistilor condusi de Ho Chi minh, sprijiniți de China.

 După înfrângerea lor în bătălia de la Diên Biên Phu , francezii au renunțat la implicarea în acest conflict greu de gestionat  și, în timpul Acordurilor de la Geneva din 1954, au recunoscut independența părții de nord a țării sub conducere comunistă.

Vietnamul a rămas provizoriu împărțit în două , comuniștii având controlul în nordul șțării i guvernul lui Bao Dai în  Sud. Ngô Đình Diệm , prim-ministrul guvernului Vietnamului de Sud a refuzat referendumul prevăzut de acordurile de reunificare a țării și a preluat puterea  proclamând republica. 

  Vietnamul de  nord și  Vietnamul de sud se confruntă, Vietnamul devenind unul dintre cele mai importante fronturi ale  Războiului Rece.

Reunificarea țării s-a produs în 1976, după ce forțele comuniste din nord au ocupat sudul țării, înfrângând forțele armate ale Vietnamului de Sud sprijinit de SUA.

 

 

 

 

 

 

 

  Vietnamul își împarte frontierele terestre cu China la nord și cu Laosul și Cambodgia la vest. Are de asemenea frontiere maritime cu Thailanda prin Golful Thailandei, și cu Filipine, Indonezia și Malaezia prin Marea Chinei de Sud. 

Are o suprafață de 331,212 km² și o populație estimată de 95,5 milioane de locuitori în 2018.

Orașul său capitală este Hanoi în timp ce cel mai populat oraș este orașul Ho Chi Minh cunoscut și după fostul său nume de Saigon.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant  s-a nascut in Paflagonia (Asia Mica), din parinti crestini. Theodot si Rufina, parintii acestuia, pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos, au fost intemnitati, astfel ca Sfantul Mamant s-a nascut in inchisoare.

Tatal sau moare inainte ca acesta sa se nasca, iar mama sa a trecut la cele vesnice dupa ce l-a nascut.

Un inger i se descopera unei femei crestine, Amina, si ii porunceste sa mearga la temnita si sa-l ia pe Mamant.

Mamant nu a grait pana la varsta de cinci ani, iar cand a implinit aceasta varsta, primul cuvant pe care l-a rostit a fost „Mama”. Amina, vazand ca deseori copilul isi striga mama, i-a pus numele Mamant.

In vremea domniei lui Aurelian a fost o cruda prigoana impotriva crestinilor. Nu au fost iertati nici copiii.

Astfel, Mamant la varsta de cincisprezece ani ajunge inaintea imparatului si i se cere sa renunte la credinta in Hristos.

Mamant refuza si este supus la multe chinuri: biciuire, ardere cu faclii, ca in cele din urma sa fie aruncat in mare.

Un inger al Domnului l-a scos din mare si l-a dus pe un munte de langa Cezareea. Aici fiarele salbatice s-au imblanzit datorita rugaciunilor acestuia.

Descoperit de persecutorii săi, este adus din nou la judecata și ucis.

  

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

Creștin Ortodox.ro; Istoria md; Mediafax.ro; Wikipedia.ro, Rador.ro

 

 

02/09/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Uniunea Sovietică și Germania nazistă, complici în dezlănțuirea urgiei celui de-Al Doilea Război Mondial

              

DOCUMENTAR: Pactul Ribbentrop – Molotov – infamia redesenării Europei –  Radio România Cultural

Foto: 23 august 1939: Semnarea pactului tâlhăresc sovieto- nazist.

Așa-numitul „Pact Molotov-Ribbentrop” – a reprezentat efectiv colaborare strânsă la nivel înalt  a URSS cu Germania nazistă. Timp de decenii, conform istoriei oficiale ruse, așa zisul Mare Război pentru Apărarea Patriei ar fi  început pe 22 iunie 1941, deși, în realitate, URSS intrase în război ca aliat al Germaniei naziste, pe 17 septembrie 1939.

Moscova a ajutat Germania la reconstrucția și instruirea a mii de militari ai Werhmachtului  german  și a furnizat materiile prime pentru producerea armelor. 

Atât Germania, cât și Uniunea Sovietică au fost interesate  de declanșarea unui mare război în Europa. Conducerea sovietică credea că disputele dintre Germania și țările care au învins-o în timpul Primului Război Mondial vor crea o oportunitate pentru Uniunea Sovietică de a cuceri un număr mare de teritorii.

Scopul Germaniei naziste era de a câștiga „spațiul vital” pentru germani.

La 19 august 1939, Stalin a reunit Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și a susținut că, în timp de pace, „ succesul mișcarii  comuniste în Europa este imposibil ”.

La 23 august 1939, miniștrii de externe germani și sovietici Ribbentrop și Molotov au semnat acordul nazi-sovietic de neagresiune și un protocol secret suplimentar la acesta, care va intra în istorie sub numele de „Pactul Molotov-Ribbentrop”.

Acest protocol a definit zonele de influență ale celor două țări în Europa de Est în cazul „schimbărilor teritoriale și politice”,   proiectate de ambele state. Germania a renunțat la orice implicare în Finlanda și   statele baltice (Letonia și Estonia), iar teritoriile estice românești  Basarabia și Bucovina de Nord și  ale Poloniei (vestul Ucrainei și vestul Belarusului), urmau să fie transferate către Uniunea Sovietică.

Restul teritoriilor din Europa de Est urmau să intre  sub influența Germaniei naziste. În esență, acest Pact între cele două regimuri totalitare a făcut posibil al doilea război mondial și o serie de agresiuni conexe din partea Uniunii Sovietice și a Germaniei împotriva unui număr de țări.

La 1 septembrie 1939, Germania a invadat Polonia, la scuty timp după ce atât Consiliul Suprem al URSS, cât și Reichstagul german au ratificat Tratatul de neagresiune dintre Germania și URSS semnat la Moscova la 23 august 1939, de miniștrii de externe Molotov și Ribbentrop, în prezența lui Stalin. 

La 17 septembrie 1939, armata sovietică a invadat Polonia, încălcând tratatul de neagresiune sovieto-polonez. În conformitate cu Pactul Molotov-Ribbentrop, armata germană a părăsit teritoriul Ucrainei de Vest. În aceeași zi, la Brest-Litovsk (acum Brest în Belarus), o paradă comună a trupelor germane sovietice și naziste celebra o victorie reușită asupra Poloniei.

Între timp, în URSS, propaganda cânta asurzitor:

„Nobilimea poloneză nu mai este

Bătrâna vrăjitoare nu mai există … ”

După împărțirea Poloniei, la 28 septembrie 1939, URSS și Germania au semnat Tratatul de amiciție și frontieră , iar în cadrul sesiunii Consiliului Suprem din 1 noiembrie a acelui an, ministrul sovietic de externe Molotov declara următoarele:

„Recent, cercurile conducătoare din Marea Britanie și Franța încearcă să se prezinte drept campioni ai drepturilor democratice ale popoarelor împotriva hitlerismului, iar guvernul britanic a anunțat că pentru ei scopul războiului este nimic mai mult și nici mai puțin decât„ distrugerea hitlerismului ”… Ideologia nu poate fi distrusă prin forță, nu poate fi eliminată de război. 

Prin urmare, nu este doar inutil, ci și penal să duci un astfel de război pentru distrugerea „hitlerismului” sub falsa mască a luptei pentru democrație ”.

Stalin a dorit să folosească alianța cu Germania pentru a restabili sub controlul Kremlinului toate teritoriile care au aparținut odinioară Imperiului Rus.

La 26 noiembrie 1939, comandamentul sovietic a înscenat un atac al Finlandei asupra URSS, iar guvernul sovietic a prezentat o notă de protest guvernului finlandez care preciza că, în urma focurilor de artilerie comise de pe teritoriul său (așa-numitul incident Maynilsky ), patru soldați sovietici au fost uciși și nouă au fost răniți.

La rândul său, guvernul Finlandei a subliniat că bombardarea  pozițiilor sovietice a fost efectuată de pe teritoriul sovietic,  propunând înființarea unei comisii interguvernamentale de anchetă care să investigheze incidentul.

Uniunea Sovietică a refuzat, iar 30 noiembrie, fără declarație de război,  a atacat țâlhărește Finlanda.

Numeroasele victime civile, datorate atacului sovietic asupra Finlandei, au dus la excluderea URSS din Liga Națiunilor.

Între timp, presa sovietică raporta mincinos că nu au existat victime civile în Finlanda.

URSS a creat un guvern marionetă pe teritoriul confiscat  Finlandei, însă cu toate acestea, din cauza rezistenței acerbe a finlandezilor, a eroismului manifestat în apărarea țării lor și a pierderilor semnificative cauzate trupelor sovietice agresoare, conducerea sovietică a fost forțată să oprească atacul.

În așteptarea unui război major în Europa, Moscova a fost forțată să accepte independența statului Finlandez, deși a anexat părți mari din teritoriile de est al acestei țări.

Pe baza eșecurilor sovietice din Finlanda, Hitler și generalii germani au sugerat că Uniunea Sovietică are o conducere, tactici și arme ineficiente și că nu poate fi un adversar periculos pentru mașina de război germană.

Între timp, acționând în conformitate cu protocolul secret cu Germania nazistă, guvernul sovietic a forțat România să renunțe în favoarea  URSS la teritoriile Basarabia și Bucovina de Nord cu care România se unise în 1918.

În iunie 1940, acționând în temeiul acordului nazist-sovietic din 23 august 1939, trupele URSS au invadat Letonia, Lituania și Estonia 

 Într-o primă etapă, aceste țări au fost forțate să permită staționarea unor baze  militare sovietice pe teritoriul lor, iar mai târziu autoritățile de ocupație sovietice au declarat  „anexarea” statelor baltice în Uniunea Sovietică.

Alianța sovieto-nazistă a fost extrem de dăunătoare pentru poporul ucrainean și alte  popoare din URSS, deoarece izbucnirea războiului a adus distrugerile provocate de atacul Germaniei naziste asupra Uniunii Sovietice pe teritoriul lor.

Datorită pactului sovieto-nazist, Germania a beneficiat de  o trambulină pentru un atac asupra URSS. Conducerea sovietică spera că războiul cu Germania nu va începe până în 1942 și nu se încredea în rapoartele de informații despre atacul fulger planificat asupra sa de Germania lui Hitler.

Autoritățile sovietice au decis să deporteze toți ucrainenii din Ucraina .

 Această idee scelerată a fost produsul minții comisarului pentru afaceri interne al URSS, Lavrentii  Beria și a comisarului adjunct al apărării Jukov care în 22 iunie 1944 făcuseră un plan pentru mutarea tuturor ucrainenilor în Siberia. 

Executarea acestui ordin a fost oprită la scurt timp după începerea primelor acțiuni de deportare. Faptul că toți ucrainenii urmau să fie deportați din țara lor  Ucraina a fost admis de secretarul general Hrușciov la Congresul al douăzecilea partid din 1956 când a spus :

„Așadar, la sfârșitul anului 1943, când pe fronturile Marelui Război Patriotic, în cursul războiului a fost identificată o schimbare durabilă în favoarea Uniunii Sovietice, decizia a fost luată și pusă în aplicare cu privire la evacuarea tuturor populațiilor Karachai din teritoriul ocupat.

În aceeași perioadă, la sfârșitul lunii decembrie 1943, exact aceeași soartă s-a abătut asupra întregii populații a Republicii Autonome Kalmyk. În martie 1944, toți cecenii și ingușii au fost scoși din țările lor de origine, iar Republica autonomă cecenă-ingușcă a fost lichidată.

În aprilie 1944, de pe teritoriul Republicii Autonome Kabardino-Balkaria, toți oamenii balcanici au fost deportați în locuri îndepărtate și Republica însăși a fost redenumită în Republica Autonomă Kabardiniană.

Ucrainenii au scăpat de această soartă pentru că erau prea mulți și nu era unde să-i deporteze. Altfel i-ar fi  deportat și pe ei. ”

În memoriile lor, un număr de generali sovietici care au pregătit și efectuat evacuarea ucrainenilor au recunoscut existența unui astfel de ordin și dorința lor de a-l executa. 

Potrivit memoriilor secretarului de stat american Edward Stettinius, în timpul discuțiilor de la Yalta din 1945, Stalin s-a plâns de situația „precară” din Ucraina și a regretat că nu a luat o decizie de deportare a ucrainenilor în Siberia.

Cu toate acestea, peste un milion de ucraineni au fost totuși deportați în anii 1944-1949. 

Este posibil ca să se fi luat în calcul  că prezența în masă a ucrainenilor pe front și lipsa  dorinței conducătorilor sovietici de a submina capacitatea de luptă a armatei sovietice, să fi stat la baza anulării acestui ordin.

Practica URSS  privitoare la  problema națională a fost la fel de criminală ca și cea a Germaniei naziste. deși sovieticii s-au dovedit a fi mult mai vicleni când s-au ascuns sub retorica „internaționalismului” și a „prieteniei popoarelor”.

Alexander Paly, istoric, politolog, expert principal al Institutului de politică externă al Academiei Diplomatice din Ministerul Relațiilor Externe din Ucraina, pentru UP.

Traducere: Yuri Overko

Articol original de la pravda.com.ua 

02/09/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Primul ministru al Ungariei: „Pericolul pentru noi nu vine doar dinspre partea românilor…” (II)

 

Urmare a primei părți a cuvântării lui Viktor Orban la Cursurile de vara de la Tușnad reprodus de https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/09/02/primul-ministru-al-ungariei-pericolul-pentru-noi-nu-vine-doar-dinspre-partea-romanilor/

(Un text prescurtat rostit cu usile inchise – doar pentru maghiari  – la Cursurile de vara de la Tusnad de catre premierul Orban Viktor, reprodus de  https://infobrasov.net/victor-orban-pericolul-pentru-noi-nu-vine-doar-dinspre-partea-romanilor-2/

 

 

 

Doamnelor si Domnilor, Stimati colegi!

(…) În pregătirea acestei inițiative europene (Transilvania-stat independent) este nevoie ca atitudinea mass-media mai ales a fiecărui maghiar, și in perspectiva a secuilor, să facă o netă deosebire între românii ardeleni-europeni și ceilalți, românii-orientali.
Să  lucrăm cu subtilitate la cunoa;terea imaginii reale a românismului în general, și în special a românului sudist, a regățeanului, a bucureșteanului șmecher, atât printre românii din Ardeal, cât și printre ceilalți ardeleni: germani, țigani etc.

Să lansăm documente… ușor false privindu-i pe Emil Boc, Victor Ciorbea, acad. I.A.Pop, Orban Ludovic, Rareș Bogdan, etc. cum că nu sunt ardeleni …tocmai adevărați, că dacă ajung prim miniștri niște ardeleni veritabili, România era departe azi!

Să dovedim cu documente … „potrivite” că acestia se trag, să zicem, din moldovenii aduși de Ceaușescu în Ardeal.

Să dovedim în toate chipurile, cu orice ocazie, ideea că noi, în Ardeal, am putea trai mai bine chiar decat in Budapesta dacă taxele pe care le plătim statului român ar rămâne pe loc, în investiții și cheltuieli publice din  Ardeal.
Cunosc mulți români naivi gata să creadă și să răspândească ei înșiși ideea că pe taxele plătite de ardeleni parazitează sute de localități din Moldova și Muntenia unde nimeni nu muncește, nu  produce și nu plătește taxe. Si nu e așa?

Nota bene

Legile și principiile Uniunii Europene și ale Noii Ordini Mondiale
încurajează fărâmițarea macro-statelor și constituirea de comunități  statale cât mai restrânse, bazate mai ales pe criterii de eficiență economică  și geo-politică, iar nu pe legături de sânge, istorie  comună etc.

Se apropie momentul când dezmembrarea marilor conglomerate politice precum Rusia, SUA, China, India, Jugoslavia, sau…Italia, este iminentă.

Și oricum va urma negreșit și logic dezmembrarea României de azi! Trebuie profitat de aceste conjuncturi…destul de reale.
Avem informații că Uniunea Europeană n-o să mai dureze mult, și nici principiile ei. Și eu știu ce vorbesc, revenirea la Europa națiunilor este firească în percepția a tot mai multor oameni de decizie!

Dacă știm să profităm de aceste controverse din legislația europeană vom sprijini astfel trenul istoriei!

Mă tem că acesta este momentul cel mai potrivit al restabilirii si reașezărilor isoriei!
În acest scop este bine să transmitem cât mai convingător ideea că pe maghiarii din Transilvania, nu îi interesează Budapesta mai mult decât Bucureștiul.

Că răul pentru ardeleni poate veni si de la Budapesta si de la București! În egală măsură!

Argumentele noastre trebuie să atenueze falsele spaime istorice și vigilența românilor ardeleni, să nu creadă cumva că apariția statului Transilvania,- cu o populație aproape cât a Ungariei și resurse deosebite – (ca urmaș al principatului Transilvania ), poate fi privită greșit ca un pas spre Ungaria Mare sau spre o hegemonie maghiară.

În acest scop trebuie bine simulată o atitudine critică față de Budapesta, chiar față de Ungaria. Avem motive berechet! 
Principala critică la adresa Budapestei: în Ungaria este pus în primejdie viitorul maghiarimii.

Numărul tot mai mare de peste un milion de țigani și evrei din Ungaria, ponderea lor uneori majoritară în economia și cultura Ungariei, fac din Ungaria o țară fără viitor sigur pentru maghiari.

Ideea centrală a propagandei noastre viitoare: Ungaria este in criza. 

Transilvania trebuie să-și reia rolul jucat în istorie, îndeosebi după Mohacs, acela de leagăn al maghiarismului, spațiu al supraviețuirii  maghiarilor în istorie!
După calcule secrete făcute la Uniunea  Europeană, este foarte posibil ca cei 9 milioane de maghiari din Ungaria să ajunga sub jumatate în actualul secol. (După părerea mea, chiar mai devreme, 70-80 de ani!).

Dar va fi mai greu să dispară maghiarii din Transilvania! Niciodată nu vom îngădui asta!

Suntem pândiți de primejdia depopulării Transilvaniei de elementul maghiarofon (maghiari, secui, țigani și evrei maghiarizați), iar principala cauză este greșeala UDMR de a impune guvernelor de după 1990 extinderea forțata a învățămîntului în limba maghiară.

Am mai spus-o și o repet: trebuie susținut învățămîntul în limba  maternă numai în localitățile în care românii sunt majoritari, numai acolo apare riscul ca limba maghiară să fie mai puțin folosită în afara casei, a familiei. Iar acolo unde maghiarii ori secuii sau țiganii maghiaro-foni sunt majoritari, limba maghiară nu este deloc în primejdie.

În aceste localități apare însă pericolul ca tineretul nostru să nu învețe limba oficială ca lumea, autoeliminandu-se , ceea ce le va afecta mult cariera profesională.

Un medic maghiar care nu știe românește este condamnat să-și exercite meseria numai în cadrul restrans al anumitor localități, numai la un segment al populației, ceea ce îl va dezavantaja în condițiile concurenței profesionale libere.

Personal am descoperit că pleacă din România în Ungaria nu profeionisii ci mai ales tinerii maghiari care nu vorbesc bine românește sau chiar deloc. UDMR s-a amăgit că orice maghiar ce vorbește prost românește va vota mereu cu UDMR.

Realitatea este alta: orice maghiarofon – inclusiv țiganul maghiarofon, care vorbește prost  românește se simte mai bine în Ungaria și este tentat să plece să trăiască acolo.
Și chiar pleacă foarte mulți, cum bine se știe! Ati  ajuns astfel la situația ca învățămîntul în limba maghiară din  Transilvania să pregătească absolvenți pentru Ungaria sau pentru alte tari cu maghiari multi: Austria, Slovacia, Serbia! Nu  acesta a fost scopul nostru! Nici măcar al UDMR-ului… 

Repet principiul pe care îl recomand:

– în localitățile în care pe stradă nu se vorbește ungurește, inclusiv la București, tinerii maghiari trebuie să aibă la dispoziție o școală cu cât mai multe materii predate în limba maghiară, maternă.

– în localitățile unde toată lumea vorbește ungurește, copiii noștri să aibă la școală cât mai multe ore predate în limba română.   

Trebuie cu orice chip să evităm ca băieții și fetele noastre să intre în viață fără să cunoască limba oficială a țării, chiar dacă această limbă este româna… o limbă nu tocmai imposibilă! Îi înțeleg pe colegii din UDMR, dar trebuie să gândească  puțin mai nuanțat și să înțeleagă și ei că fără limba română nu putem supraviețui în Ardeal. Asta e lumea în care trăim!
Situația liceului maghiar din București este un eșec… exemplar, pilduitor. Așa se întâmplă când UDMR pierde din vedere detaliile. Mai întâi, se cuvenea ca la acest liceu să fie atrași copiii familiilor de maghiari din București. Eventual constrânși!

Maghiarii din București, majoritatea intelectuali de calitate, se feresc însă să-și trimită copiii la această școală din pricina incompetenței   profesorilor de la acest liceu.
Este lamentabil  nivelul instrucției școlare din acest liceu! (Ca și din alte  școli fara traditie, cu limba de predare maghiară! Ăsta este adevărul și părinții îl cunosc, foarte bine…)

UDMR trebuia să se  îngrijească să aducă profesori buni la acest liceu, nu profesori angajați pe pile și criterii politice.
Ideea de a aduce la București copii din  Moldova, din satele  de catolici, sub pretextul că sunt ceangăi și că urmând acest liceu se vor salva de la deznaționalizare și vor redeveni maghiari, este un eșec Din ce cauză? Cum spuneam, au fost din nou neglijate detaliile.

În cazul de față e vorba de faptul că acești copii de ceangăi sunt găzduiți la București într-un internat alături de copiii bursieri veniți din Basarabia, adică tot moldoveni…
Acolo, în intimitatea traiului la vârsta când se nasc prietenii de o viață, se produce o injecție de românism de peste Prut care dă peste cap toată propaganda udemeristă  transformându-i pe puii de ceangăi în români îndârjiți, înrăiți.

Aversiunea naturală a copiilor față de școală, față de  profesori, mai ales față de profesorii incompetenți, se transformă în aversiune față de tot ce este maghiar, unguresc.
O altă manevră neinspirată a UDMR e proiectul de  lege cu privire la  Statutul Minorităților din România. Până acum norocul ne-a  surîs și parlamentarii români nu l-au citit cu atenție. Nici ziariștii.

Nu l-au citit cu atenție nici măcar reprezentanții celorlalte  minorități, care și-ar fi putut da seama că avantajele ce se vor obține prin acest statut sunt accesibile mai mult maghiarilor!
Dezbaterile pe marginea acestui proiect s-ar putea să ducă însă la constatarea că prevederile sale sunt excesive, atât de exagerate încât nu vor putea fi aplicate chiar dacă proiectul va fi votat.

În momentul în care se va constata aceasta, s-ar putea ca românii, sătui de lipsa de măsură a UDMR, să se decidă să aplice legislația europeană în materie de protecție a minorităților. Am atras atenția asupra acestui pericol, dar am vorbit la pereți! Deja, cât am putut constata personal la Bruxelles,  guvernele din Europa sunt măcar deranjate de privilegiile oferite de statul român minoritarilor, în special maghiarilor.
E cazul în primul rând al guvernelor din țările unde mai există maghiari ca  minoritate națională. Maghiarii din aceste țări trebuie sfătuiți să nu  mai invoce modelul românesc, drepurile maghiarilor din România! S-ar putea ca românii să se deștepte…

Problema problemelor este tot cea demografică. Este, din  fericire, o problemă și pentru români. Trebuie profitat de faptul că nu se prea sinchisesc de declinul demografic să articuleze o politică de redresare demografică. Avem un spațiu de manevră deosebit de  generos.

În privința aceasta UDMR a făcut o treabă bună, a penetrat structuri cheie, pe care a știut să le orienteze în așa fel încât  regresul demografic din România să-i afecteze mai ales pe etnicii  români.  Au fost, de pildă, o excelentă inițiativă caravanele de educație contraceptivă organizate de Ministerul Sănătății, care au mers din sat în sat, dar… numai prin sate românești, pentru a  explica fetelor de la  țară cum pot evita să rămână gravide sau cum pot să scape de plod.

În paralel, au fost organizate alte caravane destinate mamelor tinere, învățându-le cum să-și îngrijească copilașii pentru a reduce  mortalitatea infantilă, caravane care ,gratie UDMR , au mers preponderent numai prin sate  ungurești și cartiere de țigani. Îl felicit ! 

Trebuie continuată  această  politică, măcar câtă vreme ministerul sănătății mai este …mai apropiat UDMR-ului.
Pe plan internațional  ni se reproșează obsesii revizioniste, perfidia  politică,  lipsa de loialitate, ca și când marile puteri nu au  ajuns  acolo unde sunt exact prin aceleași mijloace: lipsa de  scrupule, de  loialitate, de onoare etc. De ce am practica noi alte rețete decât cele clasice, verificate de istorie ca rețete ale  succesului?! 
Românii, așa primitivi cum sunt, abia la  1866 și-au adus domnitor din Apus! Cred că românii au avut mai mult de câștigat când au mers după lozinca prin noi înșine!

Nu e nicio rușine  dacă ne-am însușit-o și noi, mai ales că românii au abandonat-o  după  1990.
Mai mult ca oricând suntem azi în situația de a ne purta  singuri  de grijă. Dacă vom conștientiza această condiție, se  vor ivi in continuare printre  noi bărbații care să ia taurul de  coarne! Nu am nicio îndoială. 
Cu inventivitate mai ales, dar  și cu  perseverență, cu voință nestrămutată, putem să ne salvăm locul  nostru stralucitor sub soare!

O șansă în plus, o au maghiarii din  România. Informația pe care v-o dau trebuie să aprindă în  sufletul  fiecăruia dintre noi speranța, că  vom reuși: sunt si guvernanții români la mâna noastră… . Trebuie profitat de ocazie Important este să știm ce  vrem  și să vrem ce trebuie! 

Putem obține orice …Dar să nu cerem lucruri care în timp se pot întoarce  împotriva  noastră! Cum este învățământul în limba maternă, când  am cerut și am obținut mai mult decât ne trebuia!
Asta este problema: Să nu mai fim la fel de proști ca ei! Acesta este ultimul meu dor!  

Acesta este textul prescurtat, rostit cu ușile inchise de catre premierul Orban Viktor – doar pentru maghiari – la Cursurile de vara de la Tușnad.

 

 

CITIȚI ȘI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/09/07/prof-ion-coja-este-discursul-lui-viktor-orban-un-text-apocrif/

 

 

02/09/2020 Posted by | POLITICA | , , , , , , , | 11 comentarii

%d blogeri au apreciat: