O ISTORIE A ZILEI DE 31 AUGUST. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

31 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

Anul 121 e.n. : S-a nascut Caligula, membru al dinastiei  Iulio-Claudiene, fiul lui  Germanicus, nepotul și fiul adoptat al împăratului Tiberius, imparat roman intre anii 37- 41. 

 El a inițiat o mare parte din proiectele de construcții ambițioase și locuințe de lux pentru el, dar și construirea a două noi apeducte din Roma: Claudia Aqua și Anio Novus.

În timpul domniei sale, imperiul a anexat  Mauritania și a transformat-o in provincie.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Caligula a fost primul împărat roman asasinat, in urma unei conspirații care a implicat ofițeri din garda pretoriană, precum și membri ai Senatului roman și a curții imperiale, la  24.02.41.

Scopul conspiratorilor a fost   restabilirea  Republicii Romane, dar planul a fost zădărnicit dupa ce  în aceeași zi, garda pretoriană l-a declarat pe unchiul lui Caligula , Claudius, împărat în locul lui.

Istoricii i-au atribuit unele ciudatenii, printre care si  aceea de a-si fi facut calul senator.   

 

 

 

 

 

 

161: S-a nascut  imparatul roman Commodus; (d. 192).

 

 

 

 

 

 

 

 

Proclamat împărat in anul 180, Commodus a instituit un regim absolutist,  in care puterea era exercitată de favoriții săi, Tigidius Perennius și M. Aurelius Cleander, apoi de Q. Aemilius Laetus, prefecți ai pretoriului.

Cultele orientale au cunoscut  o largă răspândire.
La 31 decembrie 192 a  cazut victima unei conspirații  inițiată de Q. Aemilius Laetus, Eclectus și de Marcia (amanta împăratului).

Odata cu el s-a stins dinastia Antoninilor.

 

 

577: A decedat Ioan Scolasticul, fost patriarh al Constantinopolului din 12 aprilie 565 până la moartea sa. A fost sanctificat de  Biserica Ortodoxa.

 

 

 

 

 

1056: A murit Teodora a III-a, împărăteasă a Bizanțului; (n. cca 981).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Teodora a III-a  a fost fiica lui Constantin al III-lea și sora cea mai mică a Zoei.  În anul 1032 a fost nevoită să se retragă la manastire, iar 21 aprilie 1042 în fruntea unei revolte a maselor a revendicat dreptul ei de succesoare pe tronul bizantin, insă în luna iulie a aceluași an a trebuit să renunțe la tron în favoarea lui Constantin al IX-lea Monomahul  care s-a căsătorit cu sora ei Zoe.

După moartea împăratului Constantin al IX-lea, Teodora a urcat la vârsta de 70 de ani din nou pe tron, la data de 11 ianuarie 1055.

Neavand copii, odata cu disparitia sa a luat sfârșit si  dinastia macedoneană care a condus destinele imperiului timp de 189 de ani.

 

 

1158: A murit regele Sancho al III- lea al Castiliei și Toledo timp de un an, din 1157 la 1158. S-a nascut in 1134.

În timpul Reconquistei,la care a luat parte activ, el a fondat Ordinul Calatrav, primul Ordin  militar înființat  în Castilia.

O Bula papală data de Papa Alexandru al III– lea la 26 septembrie 1164 a confirmat constituirea acestui Ordin.

Puterea politică și militară a ordinului s-a disipat spre sfârșitul secolului al 15-lea, dar dizolvarea Ordinului nu a avut loc decat in anul 1838.

1314: Regele Håkon V Magnusson muta capitala Norvegiei de la Bergen, la Oslo.

Haakon Magnusson (1270 – 8 mai 1319) a fost regele Norvegiei din 1299 până în 1319.

Haakon a fost fiul cel mic supravieţuitor al lui Magnus al VI-lea al Norvegiei şi a soţie sale, Ingeborg a Danemarcei.

Prin intermediul mamei sale, era descendent al lui Eric al IV-lea al Danemarcei.

 

 

 

 

1422: A murit Regele Henric al V-lea al Angliei; (n. 1387).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Regele Henric al VIII-lea a cоndus Anglia timp de 36 de ani (1509-1547), în timpul începuturilor Renașterii engleze și ale refоrmei prоtestante.

Dar viața cоnjugală a mоnarhului, mai mult decât pоlitica sa, i-au definit domnia, Henric al VIII-lea fiind cunоscut pentru cele șase sоții ale sale și pentru numărul imens de amante pe care le avea la curte.

Viața sa amоrоasă a prоvоcat о succesiune instabilă, implicații în pоlitica externă și a dus chiar la îndepărtarea regelui și a Angliei de Biserica Rоmei.

 

Fiul său Henric al VI-lea a devenit rege la vârsta de opt luni, iar treburile țării au fost conduse de un consiliu de regență până la majoratul monarhului.

 

 

 

 

 

 

1724: A murit Regele Ludovic I ( Luis Felipe) al Spaniei; (n. 1707).

A domnit  o perioadă scurtă , după ce tatăl său a abdicat în favoarea sa la 15 ianuarie 1724 și  până la moartea sa de variola, șapte luni mai târziu.

 

 

 

 

 

După decesul său, tatăl său s-a întors pe tron și a continuat să domnească până la propria lui moarte în 1746.

 

 

 

 

 

 

1786: S-a născut chimistul francez Michel Eugene Chevreul.

A scris lucrarea “Principiile armoniei si contrastului culorilor si aplicarea lor in arte”, desemnata ca cea mai complexa carte scrisa vreodata despre culoare; (d. 9 aprilie 1889).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I se atribuie descoperirea acidului margaric, cu rol important în obținerea margarinei și crearea primului tip de sapun, realizat din grasimi animale.

În ceea ce privește domeniul artelor vizuale, Chevreuil studiază culorile și formulează Legea contrastului culorilor.

A trăit aproape 102 ani, fiind în același timp un deschizător de drumuri în domeniul gerontologiei.

 

 

 

 

 

1811: A murit Louis Antoine de Bougainville,  celebru explorator francez; (n.11 noiembrie  1729).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Louis Antoine de Bougainville a făcut o călătorie celebră, între anii  1766 -1769 , pe care a descris-o în lucrarea sa „Voyage autour du monde” .   

În  Brazilia, botanistul  Philibert Commerson  îmbarcat pe nava l’Étoile aflata sub comanda lui Bougainville, a descoperit floarea pe care o va denumi, mai târziu Bougainvillée, iar această floare îi va fi daruită primei soții  a lui Napoleon.

În anul  1768, Bougainville a descoperit cea mai mare insulă din Arhipelagul  Salomon , de cca 9.000 km² și care îi poartă numele: Insula Bougainville.

 

 

 

 

 

1821: S-a născut Hermann von Helmholtz, un fizician şi fiziolog, care formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul; (m. 8 septembrie 1894).

 In  Enciclopediei Britannica din 1911, se spunea:”viața sa a fost de la început până la sfârșit una dedicată științei, și el trebuie considerat unul din cei mai de seamă intelectuali ai secolului al XIX-lea.”

 O mare asociație de institute de cercetări din Germania, Asociatia Helmholtz, îi poartă numele.

 

 

 

 

 

1848: Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.

 

 

 

 

 

 

1867: Ion Heliade-Radulescu este ales presedinte al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1867: A murit Charles Baudelaire, poet, critic literar, estetician francez, precursor al simbolismului şi modernismului; unicul său volum de poeme, “Florile răului”, a fost caracterizat de criticul T.S.Eliot drept “cel mai mare exemplu de poezie modernă în orice limbă”; (n. 9 aprilie 1821).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1876: A fost detronat  de catre fratele său Abdul-Hamid al II- lea, sultanul otoman Murat al V-lea.

 

 

 

 

 

 

Foto:  Mehmed Murad al V-lea ( 21 septembrie 1940 – 29 august 1904).

 

 

A fost sultan al Imperiului Otoman numai trei luni, de la 30 mai 1876 la 31 august 1876, domnia sa fiind cea mai scurta din istoria acestui imperiu.

A fost aruncat in inchisoare pe motiv că ar fi fost bolnav mintal, adversarii săi folosind  acest argument  pentru a opri punerea în aplicare a reformelor democratice pe care a incercat sa le initieze.
A ramas prizonier pana la moarte in palatul Çırağan din Istanbul, dupa ce fratele sau Abdulhamid al II-lea l-a inlocuit pe tronul imperial.

 

 

 

 

 

1879: S-a născut Taisho, al 123-lea împărat al Japoniei; (d.25 decembrie 1926).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul unei concubine oficiale a Împăratului Meiji, Naruko Yanagiwara, si  a primit titlul de „Haru no miya” pe data de 6 septembrie 1879.

Cei doi frați mai mari ai săi muriseră de mici, iar el însuși era bolnăvicios.

Conform tradiției, a fost crescut până la vârsta de 7 ani de prințul Tadayasu Nakayama, care îl crescuse și pe tatăl lui, Împăratul Meiji.

Pe data de  3 noiembrie 1888 a fost numit oficial prinț-regent, primind numele de Tōgu.

 

 

 

 

 

1888: A fost  ucisă Mary Ann Nicholls, prima victimă a criminalului în serie Jack Spintecătorul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1895: Contele german Ferdinand von Zeppelin a patentat balonul navigabil care ii poarta numele (Zeppelinul).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1897: Thomas Edison patentează kinetoscopul, strămoșul proiectorului cinematografic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Kinetoscopul afișa imaginile într-o succesiune rapida, ceea ce facea sa pară ca imaginile se miscau.

 

 

 

 

 

 

 1907: Anglia, Rusia şi Franţa formează alianța cunoscută sub numele de Tripla Înţelegere.

 

 

 

 

 

 

1908: S-a nascut prozatorul și dramaturgul american William Saroyan; (d. 1981).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1914: S-a născut Octavian Vuia, filosof, eseist, memorialist; a fost director adjunct al departamentului românesc al postului de radio “Europa Liberă” în perioada 1976-1980 şi a fondat, împreună cu Mircea Eliade, Emil Cioran şi Horia Stamate, Centrul român de studii de la Paris (1949); (m. 11 decembrie 1989).

 

 

 

 

 

 

1921: Medicul român Nicolae Paulescu , a publicat un studiu referitor la descoperirea unui hormon antidiabetic, numit de el “pancreina”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiul a aparut în revista “Archives Internationale de Physiologie”, tiparita la Paris si la Liege si poate fi considerat actul de nastere al insulinei.

Cu toate acestea, Premiul Nobel pentru descoperirea insulinei a fost atribuit în 1923 canadienilor F.G. Banting si J.J.R. MacLeod.

 

 

 

 

 

 

 

1928: S-a născut James Coburn, cunoscut actor de film (Premiul Oscar, în anul 1998, pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru prestaţia din filmul “Affliction”); (m. 18 noiembrie 2002).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1931: Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Miscarii Legionare din România, a fost ales deputat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1939: Germania nazista înscenează un atac armat asupra postului de radio  Gliwice (Gleiwitz), creând în acest fel un pretext  pentru a invada a Polonia  în ziua următoare, declanșând astfel Al doilea Razboi Mondial.

 

 

 

 

 

1939:  Prim-ministrul român Armand Calinescu  a respins cererea guvernului german de a nu permite tranzitul prin România a unui transport masiv de arme destinate Poloniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Premierul român a dat asigurări privind neutralitatea României si respectarea angajamentelor economice asumate, cu conditia ca și partea germana sa le respecte.

 

 

 

 

 

 

1941: Moare asasinată de N.K.V.D.-ul sovietic, scriitoarea rusă Marina Țvetaeva; (n.1892).

 

 

 

 

 

 

1944: Prin Înaltul Decret Regal nr. 1620 din 1944 este repusa în functiune Constitutia din 1923 (abrogata la 1938 de catre Carol al II-lea).

 

 

 

 

 

 

 

1944: Trupele sovietice au intrat în Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 La venirea armatei sovietice, după lovitura de la 23 August, rezistența armatei germane in București fusese lichidată de Armata Romană.

 

 

 

 

 

 

 

1945: S-a născut  Van Morrison, vocalist, instrumentist și compozitor irlandez.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1945: S-a născut cosmonautul rus Leonid Popov.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost selectat  la 27 aprilie 1970, și a zburat în calitate de comandant pe nava cosmică  Soyuz 35.

De asemenea a  făcut parte din echipajul Soiuz-40 în anul 1981, alături de cosmonautul român Dumitru Prunariu. 

 

 

 

 

 

 

 

1949: S-a născut actorul american Richard Gere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Revista „People” l-a numit „Cel mai sexy barbat in viata”, în 1999.

În 2002, el a apărut în trei aparitii majore: thriller-horror Mothman Prophecies, drama Unfaithful, și Chicago  (versiunea care a câștigat Premiul Oscar) pentru care a câștigat un Glob de Aur ca „Cel mai bun actor – Comedie sau muzical „.

Filmul lui Gere din 2004, Shall We Dance, a reprezentat un succes in incasari de 170 milioane dolari.

Gere a fost declarat „Omul Anului” de catre Harvard University’s Hasty Pudding Theatricals’in anul 2006.

 

 

 

 

 

 

1963: A murit   pictorul francez Georges Braque, fondator – alături de   Pablo Picasso –  al curentului cubist in arta; (n. 1882).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1963: Este  inaugurarat  ”telefonul roșu”, o  legatură telefonică directă intre președinții american și sovietic.

 

 

 

 

 

 

 

1970: S-a născut regina Rania a Iordaniei, soția regelui Abdulah al II-lea .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1973: A murit actorul şi regizorul John Ford; filmele western realizate de el au devenit modele ale genului: “Diligenţa”, “Omul liniştit”, “Fructele mâniei”; (n. 1 februarie 1894).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: Guvernul polonez a fost de acord, după doua luni de greve muncitorești, cu revendicările grevistilor si a recunoscut sindicatul independent “Solidaritatea”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1990 : “Limba noastră cea română” a fost celebrată pentru prima dată  ca sărbătoare legală în Republica Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

Legea despre trecerea la alfabetul latin (publicată în ziarul Tinerimea Moldovei din 6 septembrie 1989) și  Emblema sărbătorii Limba noastră cea româna, 31 august, Republica Moldova.

 

 

 

“Limba noastră-i o comoară

Din adîncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată“

(A. Mateevici, fragment poezia “Limba noastră“)

 

În contextul dezintegrării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi a mișcării de renaștere națională de la sfîrșitul anilor ’80 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chișinău a avut  loc “Marea Adunare Națională” de la 27 august 1989, la care au participat aproximativ 750.000 moldoveni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii), care cereau proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sub impulsul “Marii Adunări Naţionale“, peste două zile, pe 29 august 1989, s-au  deschis lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.Moldovenesti, care au durat pană pe 1 septembrie.

La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a votat  legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la “Marea Adunare Naţională“.

Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem, au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în proromâni şi proruşi.

Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii “moldoveneşti” ca limbă de stat, cerandu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse.

Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intraseră în grevă (conform publicaţiei “Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989).

Se pare ca tocmai această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Naţională”.

Adoptarea  de către Sovietul Suprem al R.S.S.Moldovenesti, a legilor privind revenirea la grafia latină:

1. A permis Declararea ca “Limbă de Stat” a Republicii Moldova a limbii moldoveneşti –  identice cu cea română;

2. A fost recunoscută unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;

3. A fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.

Ziua de 31 august a fost declarată ulterior sărbătoare legală în Republica Moldova cu denumirea  „Limba noastră cea română”  sau  „Ziua limbii Române” şi se celebrează anual, fiind marcată cu manifestări patriotice prin poezie, cantec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care le-a marcat istoria.

Sărbătoarea a început sa fie celebrată începînd cu anul 1990, la un an de la evenimentul istoric.

 31 august – ZIUA LIMBII ROMANE, a devenit sărbatoare oficială și în România, în anul 2013 (Legea 53/2013).

 

 

 

 

 

 1990: Se semneaza  în Berlinul de Est, Tratatul de Uniune între cele doua Germanii (realizata efectiv la 3 octombrie 1990).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991: Proclamarea independenţei  față de U.R.S.S. a fostelor republici sovietice Kârgâstan si Uzbekistan.

 

 

 

 

 

 

 

1994: Retragerea trupelor ruseşti din Germania.

 

 

 

 

 

 

 

1994: Se incheie retragerea deplina a armatei ruse de pe teritoriul Lituaniei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: Prinţesa de Wales, Lady Diana şi prietenul său arab Dodi al Fayed, şi-au pierdut viaţa într-un accident de maşină la Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1998: Coreea de Nord a anunţat  lansarea primului său satelit artificial, Kwangmyongsong.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: A încetat din viaţă  pianist, baterist şi solist vocal de jazz. În 1985 a fost desemnat “ambasador al muzicii” Statelor Unite; (n.20 aprilie 1908).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2002: A decedat la  Canterbury, Regatul Unit, savantul britanic, George Porter (n. 6 decembrie 1920, Stainforth, Regatul Unit), laureat al Premiului Nobel pentru chimie; (1967).

 

 

 

 

 

 

 

2003: A fost sfintita Biserica Manastirii Sapânta – Peri (comuna Sapânta), cea mai înalta constructie de lemn din lume (75 m ).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2005: A încetat din viaţă Sir Joseph Rotblat, unul dintre oamenii de ştiinţă angajati in construirea bombei atomice.

După război, Rotblat s-a implicat în campania împotriva armelor nucleare şi, în 1995, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

 

 

 

 

 

 

 

2012: A decedat poeta română Constanta Buzea ; (n.1941).

A urmat cursurile Facultăţii de Filologie, Universitatea din Bucureşti, obţinând licenţa în 1970.

Între 1974 şi 1989 a fost redactor la revista Amfiteatru, iar din 1990 a lucrat ca redactor la revista România literară, unde a semnat rubrica de corespondenţă „Post-restant“.

 

 

 

 

 

 

 

 

Constanţa Buzea s-a căsătorit în 1961 cu poetul Adrian Păunescu (soţii Păunescu au avut doi copii, pe Ioana (2 iunie 1967 – noiembrie 2011) şi pe Andrei (n. 1969), iar în 1977 au divorţat).

 

 

 

 

 

 

 

 2014: A decedat politicianul comunist Ştefan Andrei, fost  ministru de externe al României; (n. 1931).

A fost numit în postul de ministru de Externe în 1978, ca succesor al lui George Macovescu, unde a rămas până în 1985.

Ulterior a fost numit preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, funcţie pe care a ocupat-o până în 1987, când a fost promovat din nou, în postul de viceprim-ministru al Guvernului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A deţinut acest post până în 1989. Pentru că a făcut parte din fostul regim al lui Ceauşescu, Ştefan Andrei a fost arestat în 1990, dupa Revolutia anticomunista, si a stat în închisoare timp de doi ani şi cinci luni.

 

 

 

 

 

 

2018: A decedat actrița americană originară din Anglia, Carole Shelley; (n. 1939).

 

 

 

 

 

 

 

 

Carole Augusta Shelley (n.16 august 1939 la Londra)  a câștigat premiul Tony decernat  pentru interpretarea sa din piesa de teatru The Elephant Man, în 1979.

 

 

31 august :

 

 

 

 

 

– În Republica Moldova și România este Sărbătoarea limbii române.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Modova din 1990.

Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013, adoptată de Parlamentul României .

În această zi se arborează de către autoritățile și instituțiile publice drapelul României.

 

În 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august să fie sărbătoare naţională a acestor comunităţi româneşti.

 

 

 

 

 

 

– În Republica Kârgâză este  Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței (1991).

 

Republica Kârgâză (sau Kârgâzstan) este o țară din Asia Centrală. Se învecinează la nord cu Kazahstanul, la vest cu Uzbekistanul, la est cu China, iar în sud-vest cu Tadjikistanul. Kârgâzstanul este un stat fără ieșire la mare și muntos.

Capitala este Bișkek. Țara a făcut parte din Uniunea Sovietică până în 1991, când a devenit independentă.  

 

 

 

 

 

 

 

Kârgâzstanul are o suprafață de 199.951 km² și  avea 5663000 locuitori în 2013.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-În Malaysia este  Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței; (1957).

 

Denumirea sa veche era Malaezia.  Este o monarhie din Asia de Sud-Est, care cuprinde două teritorii distincte: partea de sud ( în Peninsula Malacca și insulele adiacente) și partea de nord cu insula Borneo. În Peninsula Malacca se învecinează la nord cu Thailanda, iar la est cu Marea Chinei de Sud.

Prin intermediul Strâmtorii Malacca, Malaysia are frontiere maritime cu Indonezia și Singapore, în sud și vest.

Malaysia Insulară se află în sud-vestul Mării Chinei de Sud, la sud de Brunei și la nord de Indonezia, făcând frontieră maritimă cu Filipinele.

Capitala Malaysiei este Kuala Lumpur.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Țara are o suprafață totală 329.847 km² și o populație estimată în  2015 la 30.646.000 locuitori. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 – În Trinidad-Tobago este Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței. (1962).

Este o țară insulară formată din două insule principale, Trinidad și Tobago,care fac  parte din Antilele Mici și din numeroase insule mai mici, situate la 11 km de coasta nordică a Americii de Sud (Venezuela)  în Marea Caraibelor și la 130 de kilometri sud de Grenada.

Are granițe maritime cu Barbados la nord-este, cu Grenada la nord-vest, cu Guyana la sud-est și cu Venezuela la sud și la vest.  

Trinidad este cea mai mare și mai populată dintre cele două insule majore din Trinidad și Tobago . Insula se află la 11 km  de coasta de nord-est a Venezuelei pe platoul continental al Americii de Sud, fiind cea mai sudică insulă din Caraibe.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Țara are o suprafață totală de 5.131 km² și avea o populație de 1.369.125 locuitori în 2017.Majoritatea populației este concentrată în insula Trinidad.

Insula Tobago este mult mai mică, având aproximativ 6% din suprafața țării și 4% din populație. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Potrivit traditiei, Apostolul Toma, nefiind prezent la inmormantarea Maicii Domnului, a primit Sfantul Brâu ca dovada a invierii si inaltarii ei cu trupul la cer.

Acesta a fost tesut de Maica Domnului din par de camila. Pana in secolul al IV-lea, Braul s-a pastrat la Ierusalim. Arcadie, fiul imparatului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brau la Constantinopol in 395.

In sec. al X-lea, in urma vindecarii sale miraculoase, imparateasa Zoe, sotia lui Leon cel Intelept, a brodat Brâul cu fir de aur si l-a reasezat in racla daruita de imparatul Arcadie. Evenimentul reasezarii Brâului in racla este pomenit, in calendarul ortodox, la 31 august.

Mai tarziu, in secolul al XIII-lea, trimisii regelui bulgar Ionita Caloian iau Brâul de la Constantinopol. In secolul XIV, cneazul sarb Lazar I (1372-1389) daruieste Brâul manastirii Vatoped din Muntele Athos.

Dupa cercetarile altora,  acest Brâu a fost daruit manastirii de imparatul bizantin Ioan Cantacuzino (1347-1355).

Intre anii 1512 si 1520, domnitorul Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, a innoit incinta manastirii Vatoped si a construit un paraclis cu hramul “Brâul Maicii Domnului”.

Acesta a fost reparat in 1794 tot cu ajutoare romanesti, iar in secolul al XIX-lea Romania a daruit paraclisului o noua catapeteasma.

De asemenea, racla de argint in care se pastreaza Brâul la manastirea Vatoped a fost confectionata in secolul al XVIII-lea in Tara Romaneasca.

Este vorba de fapt numai despre o parte din Brau, pentru ca alte doua parti ale acestuia au fost daruite in anul 1522 manastirii de maici Kato Xenias, situata la 50 km de Volos (Grecia).

 

Brâul Maicii Domnului – tamaduiri

 

De-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumarati bolnavi, in special de cancer, si a ajutat sa nasca femei care nu puteau avea copii.

Tamaduirea acestora s-a produs prin purtarea in jurul brâului a unei panglici care a fost atinsa de racla in care se pastreaza Brâul Maicii Domnului.

De asemenea, Cinstitul Brâu a facut sa inceteze diferite epidemii: in 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus in Tara Romaneasca pentru indepartarea ciumei; in 1871 sultanul turc sub a carui protectie se gasea Muntele Athos dupa caderea Constantinopolului, a dus Brâul in tara sa pentru indepartarea holerei; in 1894 Brâul a fost dus la Kios, pentru a inlatura epidemia care lovise plantatiile de lamâi si portocali.

In perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la manastirea Kato Xenias s-a aflat la Iasi cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane – Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie.

Evenimentul a marcat totodata implinirea a 600 de ani de la recunoasterea Mitropoliei Moldovei de catre Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol (26 iulie 1401) si a 360 de ani de la aducerea la Iasi a moastelor Sfintei Parascheva (13 iunie 1641).

Peste un milion de credinciosi au cinstit in acele zile la Iasi Brâul Maicii Domnului, impreuna cu moastele intregi ale Sfintei Parascheva si cu fragmente din moastele Sfantului Gheorghe.

In perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Brâul Maicii Domnului de la manastirea Kato Xenias, s-a aflat si in Arhiepiscopia de Alba Iulia.

Brâul tesut si purtat de Maica Domnului a fost adus pentru prima data in Constanta in anul 2002 si pentru a doua oara in anul 2008.

 

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

1. wikipedia.org.;

2. mediafax.ro;

3. Istoricul zilei.com;

4. Istoria md.;

5. http://mariusmioc.wordpress.com/

6. http://www.scribd.com/doc/426028/Sarbatoarea-Limba-noastra

7. Rador.ro

 

Un proiect propus în 1886 și neacceptat de Rusia – Unirea României cu Bulgaria

 

 

              

 

Dupa eliberarea de sub jugul turcesc, bulgarii vedeau în victoria românilor asupra Imperiului Otoman o rază de speranță si inflorise ideea crearii unui stat puternic din punct de vedere militar care sa se opuna pe viitor incercarilor de invazie ale otomanilor, scrie Glasul.infohttps://www.facebook.com

Prezenta numeroasa a vorbitorilor de limba romana in Bulgaria, atat la sud de Dunare cat si inspre granita cu Macedonia, facea ca proiectul unirii dintre Bulgaria si Romania sa fie unul cat se poate de viabil.

De fapt, in anul 1886 acest proiect era aproape finalizat, partile decidente române si bulgare cazand de acord asupra formarii unei armate comune si implementarii grafiei latine in Bulgaria care sa inlocuiasca vechiul alfabet chirilic folosit de catre bulgari.

 

 

   De ce ii era frica Imperiului Rus de unirea României cu Bulgaria?

 

 

Scenariul unirii dintre Romania si Bulgaria insa nu le-a convenit deloc marilor puteri ale vremii, opozitia cea mai inversunata venind chiar dinspre Imperiul Rus.

Rusia, care isi vedea amenintate interesele in aceasta zona a Europei, a amenintat Romania si Bulgaria cu ocupatia militara daca nu renunta la ideea acestei uniri.

Forțat de ultimatumul Rusiei si dupa consultarea cu liderii din Germania si Austria, la 15 iunie 1887 Carol I ii comunica tarului Rusiei ca renunța sa mai accepte coroana monarhiei dualiste româno-bulgare, cu toate că formalitățile de formare a unei confederatii formate din Romania si Bulgaria erau aproape finalizate.

Strategii rusi se temeau de faptul ca in afara ca se forma inca un stat puternic din punct de vedere militar in estul Europei, României i se deschidea calea pentru consolidarea comunitatilor de romani din Balcani si intarirea influentei statului roman asupra acestor comunitati.

Din perspectiva lor, rusii considerau ca unirea Bulgariei cu Romania deschidea statului roman calea castigarii a aproape intregii peninsule balcanice, prin conservarea si unirea comunitatilor de romani din tarile balcanice, capatand astfel o influenta uriasa in regiune.

Putem spune astfel fara nici un pic de indoiala, ca incepand din secolul al XVII-lea rusii nu s-au limitat numai la a ne ocupa spatiul etnic romanesc din estul tarii cât si de dincolo de Nistru si Nipru, când prin colonizare, deportări si rusificare forțată au faramitat si asimilat populatia etnica romaneasca secol dupa secol, ci au intreprins de asemenea si numeroase actiuni impotriva intereselor romanesti din Balcani.

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2019/03/12/proiectul-unirii-romaniei-si-ungariei-cu-romania/

Din nou despre TEZAURUL ROMÂNIEI

 
 

 

 

Tezaurul României: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea să le aflaţi

Un secol de zvonuri peste o tăcere de aur: soarta Tezaurului României este, probabil, unul dintre cel mai bine păstrate secrete ale istoriei scolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii în care curge mai mult sânge decât cerneală, scrie  economistul Radu GOLBAN , preluat de Justitiarul.

Însă atât cât a spus cerneala în tratatele de pace din răgazul dintre războiae ar fi suficient pentru un cercetător atent ca să reconstituie traseul aurului, cu totul neaşteptat, pe care îl veţi regăsi în cronologia din ancheta pe care am iniţiat-o.

Studiind problema datoriei istorice a Germaniei faţă de România de 18 miliarde de euro, am găsit în arhive o conexiune cu totul neaşteptată în alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar şi diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie în Memoriile sale „Der goldene Pflug. Lebensernte eines Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) că România a cedat aurul său Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucureşti din 7 mai 1918. Iată, răspunsul poate fi găsit nu exclusiv la Moscova, ci chiar în inima Europei, la Bruxelles.

Dacă ne-am afla într-un roman de Agatha Christie, poate chiar în „Orient Express”, am exclude din start ipoteza că cele 93.400 kg aur încărcate în vagoane într-un decor iarnă ar putea fi, în continuare, la Moscova.

Voi demonstra, într-o serie de articole, care completează şi duc mai departe datele prezentate aici, povestea reală a traseului Tezaurului: Rusia – Germania – Franţa. O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca românii să o cunoască.

Problema tezaurului a fost reşapată periodic, asemeni unei poveşti cu zâne, adică fără vreun final concret, de politicienii României. Pentru că sună bine. Pentru că 90% dintre români cred că problema tezaurului este importantă. Pentru că un secret nu este niciodată suficient de bine ascuns dacă asupra subiectului se aşterne o tăcere absolută. Pentru început, iată traseul cronologic al istoriei Tezaurului.

23 noiembrie 1916: Capitularea Bucureştilor, capitala României, în faţa trupelor de ocupaţie germană. În zilele următoare, Statul Major şi Comandatura germană au ocupat Hotel Bulevard, Capşa şi Athénée Palace.

12-14 decembrie 1916: Tezaurul este încărcat, la Iaşi, în vagoane, cu direcţia Moscova. Transportul viza exclusiv aurul României (o cantitate de 93.400 kg aur) deţinut sub formă de lingouri, monede diverse şi bijuterii.

Porneşte către Moscova al doilea transport cu valorile Băncii Naţionale a României din care aur efectiv în valoare de doar 574.000 lei (echivalentul a circa 170 de kg aur). În total:93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, în cele două transporturi. Au dispărut exact 93.540 kg de aur. 

Reţineţi cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regăsi, cu o precizie uluitoare, în păienjenişul armistiţiilor şi tratatelor de pace de după Primul Război Mondial: transportată de la Moscova la Berlin şi apoi în somaţia Antantei către Germania de a restitui „aurul României sau al Rusiei”.

18 decembrie 1916 (1 ianuarie după calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, în Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupaţie) este următorul: ei emit indefinit, pentru a plăti soldele şi tot restul. Pe măsura ce se emite, tezaurul acoperă la Berlin în mărci. — Eu: «Dar reglementarea cu România?». El (n.r. generalul Petersen, şeful delegaţiei germane la Bucureşti): «Vom vedea la pace»”.

Cu alte cuvinte, administraţia germană tipărea monedă în Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul României, pe care Guvernul român refugiat la Iaşi îl evacuase din ţară.

5 ianuarie 1917: Banca Naţională e pusă sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, notează politicianul român. După care adaugă că Banca Naţională a fost redeschisă a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.

5 martie 1917: o altă ordonanţă a administraţiei de ocupaţie anunţă că Banca Naţională a fost pusă sub sechestru şi închisă până la noi ordine. „Ordonanţa vizează faptul că Tezaurul şi majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: liderul conservator află conţinutul împuternicirilor semnate de Col. Hentsch, noul şef de Stat Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-secheştrii trebuie să se pună în posesia Băncii Naţionale; sunt autorizaţi să exercite toate acţiunile pe care Banca le poate exercita şi să dispuie de tot avutul Băncii”(…) Spiess crede că germanii vor să se pună la adăpostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iaşi”.

http://de.scribd.com/doc/207736456/Document-e-1

Octombrie 1917: Marea Revoluţie în Rusia. Comuniştii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul şi angajamentul Germaniei cu intenţia să încheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotărârea de a rupe relaţiile diplomatice cu România, articolul 3 al acestei hotărâri stipulând: „Tezaurul României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română”.

3 martie 1918: Rusia şi Germania semnează Tratatul de la Brest-Litovsk, marcând astfel ieşirea Rusiei din Primul Război Mondial, ca să înlăture astfel de pe Frontul de Est.

7 mai 1918: România semneazăTratatul de Pace de la Bucureşti, un document umilitor, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia, pe de altă parte. Dincolo de cedările teritoriale impuse, România a cedat controlul activelor Băncii Naţionale către trupele de ocupaţie germane.

Din interpretările asupra acestui tratat rezultă că România ar fi renunţat la Tezaur, odată cu documentele referitoare la acesta aflate în custodia BNR. Profesorul universitar şi diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie în Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) că România a cedat aurul său Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucureşti.

Se pare că România ar fi renunţat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului.

http://de.scribd.com/doc/207736450/Document-e-2

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat în continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de război şi compensări pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea şi sechestrarea averii germane în Rusia. Compensările în aur făcute de Rusia în contul Germaniei se efectuează, conform tratatului, în două tranşe: prima de 42.860 kg aur şi a doua de 50.676 kg aur. În total: 93.540 kg aur. Sunt singurele tranşe prevăzute concret în tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat să o trimită către Berlin (circa 245.500 kg aur) şi, totodată cantităţile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se efectuează primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin.

30 septembrie 1918: al doilea transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin.

http://de.scribd.com/doc/207736448/Document-e-3

11 noiembrie 1918: Armistiţiul de la Compiegne marchează înfrângerea Germaniei şi anulează Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german şi Tratatul de Pace de la Bucureşti. Conform armistiţiului semnat între Germania, Franţa şi Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei, care au declarat că-l vor ţine în custodie până la semnarea unui acord de pace. Formularea exactă din armistiţiu este: „Restituirea aurului rusesc sau românesc capturat sau în aflat custodia Germaniei”.

Este clar că textul din armistiţiu se referă la cele 93.536 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie (cantitate echivalentă cu cea a Tezaurului României trimis, spre păstrare, la Moscova).

http://de.scribd.com/doc/207736453/Document-e-4

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistiţiului din 29 noiembrie, o cantitate formată din două tranşe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536 kg aur) porneşte, în două vagoane, pe linia ferată Mainz – Saarbrücken către căile ferate controlate de Aliaţi, pe riscul Guvernului francez.

http://de.scribd.com/doc/207736445/Document-e-5

ianuarie 1919: În memoriul delegaţiei române de la Conferinţa de Pace de la Paris se arată că, în ce priveşte chestiunea Tezaurului, „poate n-ar fi de dorit să i se ceară Germaniei, ca o categorie de despăgubiri, dar dl. Danielopol consideră că faptul de a face Germania garanta a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri şi asigurarea lor”.

23 iunie 1919: I.I.C. Brătianu se interesează într-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim-ministru al Franţei), ministrului francez de Finanţe Klotz şi mareşalului Foch dacă aliaţii au primit de la germani vreo cantitate de aur în contul României. Răspunsul ministrului francez de Finanţe este negativ.

http://de.scribd.com/doc/128701886/48980343-Tezaurul-Romaniei-de-La-Moscova-de-Andreea-Tutunaru

28 iunie 1919: se semnează Tratatul de la Versailles, iar Rusia, deşi NU participa la semnare, are conform art. 116 al acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretenţii de despăgubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodată înapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie 1918, în baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistiţiul din noiembrie 1918.

http://de.scribd.com/doc/207736444/Document-e-6

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaşte Rusia sovietică. Totodată, Germania renunţă la orice pretenţie de despăgubire împotriva Rusiei cu condiţia ca nici Rusia să nu despăgubească ţări terţe pentru confiscările şi naţionalizările pe urma revoluţiei din Rusia. Reamintim că, iniţial, România a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat iniţial la Moscova în urma sechestrării acestuia de către regimul instaurat de Stalin.

Mai mulţi delegaţi ai statelor participante, printre care şi Brătianu, condamnă acest tratat pentru că favorizează Rusia.

http://de.scribd.com/doc/207736443/Document-e-7

Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Mareşalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, până la Odessa, însă nu scoate nici un cuvânt despre restituirea Tezaurului de către Moscova.

1956: Rusia a trimis către autorităţile comuniste din România aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnată vreodată din Tezaurul care a luat drumul Moscovei în decembrie 1916. Şi, cel mai probabil, singura care mai era depozitată, la acea dată, la Moscova. 

Dacă scădem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns iniţial la Moscova, în cele două transporturi, obţinem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantităţii stipulate în Acordul financiar germano-rus şi cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania către Franţa, conform documentelor aferente armistiţiului de la Compiegne.

                                                                                                                  Radu GOLBAN

Link util: http://de.scribd.com/doc/207736454/Link-Uri