CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Fostul agent al securității ceaușiste, Lucian Boia, militează pentru federalizarea României


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Turnătorul DIE Lucian Boia insultă din nou poporul român: “românii sunt slavi, nu latini”.

 

 

 

Coșul de gunoi al lui Lucian Boia

 

În plină pandemie , dar și în anul „doliului” Trianon”-ului, „enciclopedistul” Lucian Boia, dascăl la Facultatea de istorie a Univ. București, ne-a pricopsit cu o nouă „operă” – rezultat al gândirii sale imaginative – operă promovată cu sârg de amicul Liiceanu de la Humanitas. Se cheamă opera aceasta ”Românii și Europa. O istorie surprinzătoare”
Și pentru că, „surprinzător”, anul 1940 a adus, chiar la vremea aceasta, rapturile teritoriale cunoscute (Basarabia cu nordul Bucovinei, sudul Dobrogei și nord-vestul Ardealului), vă voi relata câte ceva din gândirea boistă cu privire la neamul acesta al nostru, despre care aflăm de la autorul în cauză că  “românii sunt latini pentru că vorbesc o limbă latină, nu fiindcă ar avea sânge roman (în fapt , poate n-au deloc, sau aproape deloc ). S-ar putea să aibă mai mult sânge slav ”.

“Limba română – constată enciclopedistul amintit, – este cea mai puțin latină dintre toate limbile romanice” ( p. 9- 11). Asta ca să nu ne mai facem iluzii deșarte.

În fond, nu e nimic nou: în anii 50 , prof. Gheorghe Ștefan ne spunea la cursul de Istorie veche a României că limba română e de origine slavă!

Și că tot veni vorba de sânge slav, ne spune Lucian Boia: ( p. 22).

Acum pun și eu o întrebare ca un simplu istoric ce mă aflu: Are sau n-are vreo legătură, chiar și aluzivă, surprinzătoarea afirmație a lui L.B. cu ceea ce s-a întâmplat la Craiova în ziua asta de iulie 1940 când sudul Dobrogei a fost anexat de Bulgaria? Sau cu teza unor istorici bulgari precum că Muntenia (inclusiv Dobrogea) a fost „leagănul” poporului bulgar?

Din cercetările de ultimă oră ale dlui Boia, reiese că „primul contact mai substanțial cu un element de civilizație occidentală l-au avut românii grație ocupației rusești, în contextul războaielor ruso-turce, mai întâi între 1806 și 1812, apoi între 1829 și 1834 …..fenomenul francez în societatea românească a luat cu adevărat amploare grație ocupanților ruși” (p. 26).

Mă gândeam că lui L.B. i-au „scăpat”scrierile lui M. Kogălniceanu și M. Eminescu chiar despre problemele astea, dar am impresia că, în stadiul de ignoranță în care se complace personajul, pentru el acești înaintași ai noștri nu fac nici cât o ceapă degerată: chiar la începutul scrierii sale, dumnealui îi pune la lada de gunoi pe Petru Maior, pe Vasile Pârvan, pe C.C. Giurescu!

„Istoria începe cu Noi” – era sloganul slobozit de Dudu Ionescu, liderul unui fost mare partid zis „istoric” când era vorba de o dezbatere științifică despre anul 1918!

Așa și dl. Boia: să luăm aminte la învățăturile sale. Restul – la coșul de gunoi!

Dar punctul „forte” al operei boiste, sau „cheia de boltă” a eseului imaginar recent publicat este federalizarea României!

Ideea este pregătită „pas cu pas”: Moldova și Țara Românească sunt „două țări distincte, fiecare cu istoria și identitatea sa” „Transilvania este (și mai ales a fost) încă mai diferită …

În ansamblu, românii transilvăneni erau și rămân marcați de spiritul Europei Centrale, ceea ce îi face să nu se simtă chiar în largul lor în atmosfera bizantină a lumii bucureștene”.

Vine și „judecata de valoare” : „Mulțimea deosebirilor și a contrastelor ar fi recomandat, în procesul de constituire a României Mari, dacă nu o soluție federală, cel puțin un grad semnificativ de descentralizare. S-a judecat însă invers.

Tocmai pentru a lega cât mai strâns teritorii atât de diferite, centralizarea a părut a fi o soluție mai adecvată decât descentralizarea” (p. 60-63).

Să nu uităm , în acest context, o altă „operă” imaginară a lui L.B. : „Românizarea României” – acolo îl face praf pe Spiru Haret cu politica lui școlară cu tot !

Dar să nu omitem concluzia concluziilor:

 „ Rămâne de văzut dacă nu vor pleca românii ardeleni cu Ardeal cu tot!”(p. 64)

Sigur, nu știm unde, dar nu contează, va fi sărbătoare pe ulița lui Lucian Boia! 

Ziaristi Online – Viorica Moisuc

Citiți și: 

 

Adevărata identitate a lui Lucian Boia: agent ceaușist pe spațiul extern. Boia, Ceaușescu, Occidentul, Partidul Comunist și Securitatea. Documente și dezvăluiri fulminante în România liberă

EXCLUSIV:  Cazul BOIA și SECURITATEA: Cum a ajuns Lucian Boia de la DIE și CIE la SIE și CNSAS

 

27/08/2020 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , ,

4 comentarii »

  1. Este foarte interesant de citit ce a scris Academicianul săliștean de origine, Andrei. Oțetea despre Imperiul româno-bulgar al Asăneștilor. În care Frații români Asan/ erau regi. Cum se face că în zona Timocului/ se vorbește românește/ la fel, în zona Pindului, aromânii sau în Macedonia, dacă zona protoromână nu era mult mai extinsă decât teritoriul actual al României / Tot astfel în pofida deznaționalizării românilor din fostul URSS/ vorbitorii de limbă română se înțeleg între ei. ce are a face o istorie a unei Romanități strivite de popoare migratoare, venite în misiuni de jaf/ cu Rezistența în timp a elementului daco-român/ pe substrat thracic-iliric /?/Acesta nu este un motiv pentru inițiativa arbitrară a domnului Boia. Elementul alogen din structura statelor feudale românești a fost studiată f. bine în Descrierea Moldovei de către Dimitrie Cantemir. (Obiceiurile la înscăunarea domnitorului după datină/ și pe urmă după invaziile otomane).Exact ce va demonstra Eminescu prin teoria păturii superpuse. Ca și romancierul Nicolae Filimon în Ciocoii vechi și noi.
    D.Drăghicescu/ afirma în mod plastic teza conform căreia, la plecarea trupelor de ocupație romană din Dacia/ ordonată de Imp. Aureliu/ comunitatea daco-romană era aidoma unui prunc crescut de o doică slavă., de la care a împrumutat elemente de structură statală feudală incipientă. // Mergând pe firul istoriei/ luăm în considerație ceea ce au recuperat cronicarii, marile personalități cu vocație științifică și de sinteză istorică lingvistică, culegătorii de folclor și de documente etnografice, cercetătorii în domeniul folcloristicii comparate și dialectologie. Ca o încununare, rezistența armată a poporului român. Capacitatea sa creatoare prin personalități recunoscute la nivel mondial. Poporul român nu este același cu tagma jefuitorilor/ după cum a afirmat Tudor Vladimirescu, comandantul jertfit și martir, după care s-au instaurat domniile pământești în principatele române.

    Apreciază

    Comentariu de tatianapanaitescu | 27/01/2021 | Răspunde

  2. Țaratul Româno-Bulgar al Fraților români Asan.(îndreptare)
    Teza lui B.P. Hasdeu despre importanța frecvenței cuvintelor/ structurilor sintagmatice derivate/ probează caracterul etimologic al unei limbi
    Sinteza Filosofică a lui Lucian Blaga despre Spațiul Mioritic
    Vocabulele slave au reflectat elemente de cult religios creștin/ nicidecum realități de fond ale credinței creștine ortodoxe/ iar colindele, cântecele de stea, folclorul și variantele multiple ale miturilor fundamentale românești // prezente în culegeri de folclor apreciate în străinătate, în Franța au dovedit din plin capacitatea de creație tenace a românilor, unitatea lor lingvistică, expresivitatea tipică în materie de ethos și estetică. Prolificitatea creației orale se datorează presiunii caracterelor slavone/ în scrierea limbii române/ până la reforma înfăptuită de pașoptiști și postpașoptiști, la fel, interzicerea limbii române în Transilvania sub ocupație ungurească, regimul de diktat și de schimbare până și a numelor românești a falsificat realitatea. Pentru a nu mai aminti despre tendințele de catolicizare forțată a populației românești, poate ca s-o determine să-și părăsească habitatul legitim. Așadar, cultura populară a reprezentat liantul fertil pentru menținerea unității de credință, simțire și8 firesc în exprimarea identității de neam. Deaceea vizionarul scriitor și publicist Eminescu a călătorit în toată țara pentru a culege materialuri folclorice/ după spusele sale/ în vederea înfăptuirii operei sale.

    Apreciază

    Comentariu de tatianapanaitescu | 27/01/2021 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: