NEOMARXIȘTII și lupta lor contra BISERICII

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Miturile NEOMARXISTILOR in lupta lor contra BISERICII

 

 

 

 

Trăim într-o lume în care se duce o propagandă continuă împotriva lui Dumnezeu, a Bisericii și a creștinismului. Propaganda ateistă și anticlericală e dusă de către neomarxiști, urmașii lui Stalin și Lenin care își ascund ideologia anti-creștină și anti-națională sub masca umanismului și a toleranței, scrie Codrin Goia în  FrontPress.ro

Acești oameni nu lipsesc nici din România, unde vocea lor îi dezinformează tot mai mult pe români, mai ales pe tineri.

Însă toate argumentele acestora sunt bazate pe minciuni, iar la o analiză mai serioasă se va vedea clar că fanatismul lor derivă din ură față de creștini.

1. Biserica este o instituție coruptă prin intermediul căreia preoții îi înșeală pe oameni pentru a se îmbogăți. Dacă suntem în căutarea senzaționalului și a scandalurilor găsim preoți și chiar episcopi corupți care nu își îndeplinesc misiunea, e plină presa de astfel de știri (unele false).

Dar ce uită stângiștii e că există o mulțime de preoți, călugări sau simpli credincioși care prin faptele lor ajută comunitatea. Biserica desfășoară o mulțime de activități filantropice, numai în anul 2013 Biserica Ortodoxă Română a cheltuit suma de 80.828.191 lei pentru finanțarea unor astfel de acțiuni.

Există și o mulțime de preoți (atât la țară cât și la oraș) care se confruntă cu sărăcia, dar care își îndeplinesc misiunea asumată. De asemenea, din punct de vedere creștin, Biserica nu este a patriarhului, a episcopilor sau a preoților, ci a lui Hristos, este o instituție lăsată de Dumnezeu care joacă un rol clar și important în mântuire. Desigur, ateii sunt prea limitați de materialism să înțeleagă esența spirituală a Bisericii și dau dovadă de ignoranță (cel mai probabil intenționată) atunci când se fac că nu văd activitatea de misionariat desfășurată de o mulțime de preoți și credincioși, precum și sărăcia cu care se luptă o mulțime de angajați ai BOR.

Oare câte orfelinate au ridicat și administrează fundațiile finanțate de George Soroș, de își permit să spună că toți preoții sunt niște hoți? Oare câți bani au donat ateii spre ajutorarea celor săraci, de care pretind cu atâta zel că le pasă?

2. E vina Bisericii că în România nu există suficiente spitale și școli, iar acestea se confruntă cu o mulțime de probleme, pentru că se ridică noi lăcașuri de cult. În primul rând construirea și administrarea instituțiilor sanitare și de învățământ e treaba statului. Dar unde erau neomarxiștii acum câțiva ani când guvernul a închis zeci de spitale? De ce nu protestează aceștia împotriva clasei politice corupte care a distrus învățământul?

Evident, pentru că sunt niște ipocriți cărora nu le pasă de educație sau sănătate și doresc doar să lovească în creștinism. Altfel ar aborda o strategie diferită. În al doilea rând, dacă acești anarho-cominiști ar avea niște cunoștințe elementare de istorie, ar ști că până în secolul IV nu existau spitale.

Abia atunci au fost construite primele instituții sanitare de către creștini, iar anual Patriarhia Română cheltuie milioane de euro pentru spitalele și centrele medicale pe care le patronează. Cum așa?! Dă bani Biserica pentru spitale?! Da, dar nu avem de unde să aflăm asta din media mainstream, nici de la televizor, ci doar informându-ne din multiple surse, așa cum face orice om inteligent.

3. Religia predată în școli îi traumatizează pe copii. Mai exact marxiștii consideră că nu e bine că profesorii de religie și preoții îi învață pe elevi că oamenii păcătoși care nu se schimbă ajung în iad, că a susține așa ceva îi poate speria pe copii. Creștinofobia merge și mai departe, condamnând faptul că tinerii sunt învățați ce lucruri sunt păcate, în opinia ateilor fiecare ar trebui să fie lăsat să decidă singur ce e bine și ce e rău.

Dumnezeu a dat omului libertatea de a face ce vrea, deci dacă cineva nu e de acord cu învățăturile Bisericii poate să nu le respecte, asta însă nu îl lipsește pe om de responsabilitate.

Dacă ne luăm după aceste asociații stângiste e ceva rău că elevii învață în școli despre moralitate și că asta i-ar putea traumatiza. Cum să învețe cineva că Dumnezeu îi pedepsește pe oameni pentru păcatele lor?! Mai bine ar învăța că pot face orice și că nu trebuie să dea socoteală nimănui.

După logica acestor oameni, dacă autorul unei crime nu e descoperit de către autorități, el nu va mai da socoteală nimănui, iar fiecare om e liber să decidă dacă crima, furtul, înșelătoria sau violul sunt lucruri rele. Și eu am urmat ora de religie în școala generală și în liceu și nu am rămas cu traume, nici nu cunosc pe cineva care să fi fost șocat de cele spuse de profesori. De fapt, orice copil care primește o minimă educație creștină în familie va ști aceste lucruri înainte să ajungă la școală.

4. Nu e bine că în România s-au construit multe biserici. E clar că neomarxiștilor nu le pasă de rolul spiritual și social al Bisericii, dumnezeul lor este materia. Dar dacă n-au treabă cu spiritualitatea, să nu-și permită să-i critice pe creștini că ridică biserici, căci e cât se poate de clar că nu înțeleg nimic. Cea ce pentru un ateu anti-creștin sunt bani irosiți, pentru majoritatea populației din România sunt bani cheltuiți cu folos.

Oricine intră într-o biserică de la oraș duminica sau în zilele de sărbătoare va vedea că aceasta e plină. În perioada comunistă s-au distrus multe biserici, iar în cartierele de blocuri în care peisajul e dominat de betoane autoritățile nu au permis ridicarea unor lăcașuri de cult. Deci majoritatea bisericilor construite în ultimii 25 de ani au fost făcute cu scopuri practice pentru ortodocsi, care sunt majoritari în România.

5. Prezența icoanelor în școli îi discriminează pe non-creștini și pe sectanți. Cum poate o icoană să îi afecteze negativ pe non-creștini? Mai ales pe atei pentru care este doar o bucată de lemn, cel mult o operă de artă? Chiar nu găsesc un motiv rațional de ce cineva s-ar simți discriminat de o icoană pusă pe perete. Dar adevărul e altul, aici e vorba de discriminarea creștinilor. Neomarxiștii, dominați de un sentiment de ură față de creștini, își maschează intențiile în spatele luptei împotriva discriminării.

Mult mai discriminați s-ar putea simți creștinii pentru că în școli se predă teoria evoluționistă fără nici o alternativă la aceasta, astfel ne este prezentat ca un adevăr absolut teoria că strămoșii noștri erau maimuțe. Dar această teorie nu e demonstrată, are multe lacune, iar oricine cercetează subiectul abordând surse variate se poate îndoi de veridicitatea ei. Să nu uităm că ortodocșii sunt majoritari în România, iar democrația înseamnă în primul rând puterea majorității, minoritatea are obligația să se supună. Însă să nu avem pretenția ca urmașii comuniștilor să înțeleagă ce e democrat.

6. Biserica îi învață pe creștini să îi urască pe homosexuali atât timp cât nu susține homosexualitatea. Dacă marxismul cultural cu care suntem otrăviți din ce în ce mai puternic îl condamnă pe Dumnezeu și Biserica, această ideologie susține orice formă de decadență umană. Și ce poate fi mai simbolistic pentru decadența umană decât homosexualitatea?

Cred că la acest punct în articol e inutil să mai spun că neomarxiștii sunt atât de limitați intelectual încât dacă cineva nu e de acord cu propaganda gay în spațiul public și cu batjocorirea familiei de către activiștii homosexuali e musai să îi urască și să îi vrea morți pe aceștia. Desigur, acești comuniști ai secolului 21 se cred deștepți pentru că știu să repete ideile ce le-au fost băgate în cap.

7. Statul nu ar trebui să acorde bani Bisericii, sau să plătească salariile preoților. Când majoritatea populației din România aparține de Biserica Ortodoxă, e absolut normal ca statul să susțină financiar Biserica, căci cele mai multe taxe (care și așa sunt mari) provin de la ortodocși. Iar ateii, ca minoritari într-o democrație trebuie să respecte majoritatea.

Dacă nu le convine asta se pot muta în Danemarca unde nu va ajunge nici un ban din taxele lor la Biserică și unde bisericile sunt obligate să-i căsătorească pe homosexuali, dar cât timp sunt aici trebuie să respecte creștinismul.

De asemenea, un preot care își face datoria are foarte mult de muncă, căci pe lângă programul slujbelor e ocupat cu acțiuni caritabile. Iar cine crede că cei mai mulți preoți au salarii foarte mari se ia după ce a auzit, nu după surse sigure. Ar fi un dezastru financiar pentru familile a mulți preoți dacă statul nu ar plăti o parte din salarile acestora.

Cât timp își permit politicienii să arunce sume enorme pe paradele homosexualilor la presiunile UE, nu e nimic ieșit din comun ca o parte din buget (destul de mică în comparație cu sumele alocate în alte sectoare) să fie folosită pentru susținerea Bisericii.

Dacă neomarxiștilor le-ar păsa într-adevăr de societate, de educație și de sănătate, și-ar folosi banii și influența spre a îi ajuta pe alții, nu pentru a lovi în creștinism, răspândind minciuni și dezinformând populația prin intermediul unui terorism cultural.

Dar ipocrizia acestora nu are limite. În tot acest timp mass-media supusă intereselor politice nu are nici un interes în a prezenta adevărul despre Biserică, făcându-se complice la anti-creștinismul ce își face loc în societatea contemporană.

Cine vrea să afle adevărul trebuie să caute răspunsuri în mai multe surse și doar după ce pune în balanță informațiile poate ajunge la o părere proprie.

Altfel, oricine e bun să repete opinia altora și să se creadă deștept și educat pentru asta. 

Publicitate

Prima reuniune internaţională care a examinat într-o concepţie uni­tară legătura organică existentă între prevederile Pactului Ribbentrop-Molotov şi cele ale Protocolului său adiţional secret

 

 

Din cartea de memorii a regretatul Ambasador dr. Aurel Preda, autorul și redactorul principal al proiectului Declarației de Independență a R. Moldova, aflăm  detalii foarte interesante privitoare la Conferința internațională de la Chișinău din 26-28 iunie 1991, care a dezbătut și condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia :

 

 

„…În aceste condiții și vremuri tulburi a avut loc – nu întâmplător – Conferința internațională care a dezbătut și condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia.

Lucrările Conferinţei au fost fixate pentru perioada 26-28 iunie 1991, tocmai pentru a marca aproximativ 50 de ani de la raptul comis de guvernul comunist de la Moscova, prin notele verbale ultimative din 26-28 iunie 1940,veritabile acte calificabile drept agresiune, în urma cărora Basarabia, parte inseparabilă a pământului românesc, a fost „încorporată” la URSS.

La reuniunea de la Chişinău au participat delegaţii din principalele ţări europene, precum şi din SUA, Canada şi Israel.

Din România, din teama de a nu supăra Moscova, MAE a hotărât să participe o delegaţie condusă de directorul de atunci al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, viitorul ministru al integrării europene, Alexandru Farcaş.

Cu alte cuvinte, în caz de supărare a Moscovei, să i se răspundă că a fost vorba de o delegaţie de tehnicieni, de jurişti, care s-au reprezentat pe ei înşişi la Chişinău şi nu România! Teama viscerală de sovietici bântuia încă pe coridoarele MAE de la Bucureşti.

Moscova nu s-a lăsat înşelată de această stratagemă a laşităţii, mai ales că delegaţiei române, formată exclusiv din diplomaţi, i s-au alăturat ulterior şi parlamentari cunoscuţi, ca Ion Raţiu şi Pop Iftene.

Astfel de „amănunte” nu puteau scăpa K.G.B.-ului şi numai în închipuirea naivă a şefilor de la Bucureşti stăruia impresia că Moscova putea fi înşelată cu astfel de copilării.

La deschiderea reuniunii, preşedintele din acel timp al Republicii Moldova, Mircea Snegur, subliniind importanţa conferinţei, al cărei obiectiv a fost punerea în cauză a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, la Kremlin, în biroul lui Stalin şi, în subsidiar, a consecinţelor sale politico-juridice pentru Basarabia şi „pentru alţii”, a „remarcat” că „Europa cu adevărat nouă şi democratică nu ar putea fi edificată dacă nu vor fi înlăturate toate consecinţele celui de-al doilea război mondial, mai ales pentru unele teritorii din sud-estul Europei şi pentru ţările baltice”.

Preşedintele Snegur a subliniat că problema Basarabiei şi a ţărilor baltice – victime ale înţelegerii Hitler-Stalin, semnată de Ribbentrop şi Molotov, la Moscova, la 23 august 1939 – „nu este o problemă locală, ci o problemă de ordin internaţional”, care nu poate fi rezolvată de mişcările de eliberare naţională din aceste republici fără „ concursul comunităţii internaţionale”.

Recomandându-le participanţilor să abordeze aspectele temei în discuţie fără părtinire, riguros ştiinţific, el afirma că „două adevăruri nu există. Adevărul e unul singur.”

La rândul său profesorul dr. Alexandru Moşanu, care s-a adresat conferinţei în dublă calitate, de preşedinte al Parla­mentului Republicii Moldova şi de istoric, a prezentat o amplă comunicare ştiinţifică.

După ce a trecut în revistă etapele încor­porării, prin rapt, a teritoriului dintre Nistru şi Prut la Imperiul Ţarist în anul 1812 şi, respectiv, la URSS în anul 1940, referin-du-se în context şi la statutul Nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa, a subliniat necesitatea abordării acestei teme în spiritul principiului sine ira et studio, astfel încât, odată elucidat adevărul istoric, forţa dreptului să triumfe asupra dreptului forţei”. El a insistat asupra sintagmei că „adevărul istoric trebuie elucidat”.

Din dezbateri s-au desprins o serie de aspecte cu o semni­ficaţie politico-juridică deosebită:

a) Conferinţa de la Chişinău a fost prima reuniune internaţională care a examinat într-o concepţie uni­tară legătura organică existentă între prevederile Pactului Ribbentrop-Molotov şi cele ale Protocolului său adiţional secret, pe de o parte şi consecinţele politico-juridice ale acestora pe de altă parte, asupra Basarabiei (citeşte asupra României n. n.). Considerând prevederile înţelegerilor sus-menţionate nule ab initio, participanţii au cerut eliminarea, în practică, a efectelor lor de natură politică şi juridică pentru Basarabia;

b) în sprijinul acestei cereri, care constituie punctul central al reuniunii, Declaraţia de la Chişinău a Con­ferinţei internaţionale „Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele sale pentru Basarabia” adoptată în unanimitate, prin aplauze, participanţii au fost de acord că:

I – Moldova, adică teritoriul cuprins intre Carpaţii Orientali, Carpaţii Păduroşi, Nistru şi Marea Neagră, a fost dintotdeauna locuită de români şi strămoşii lor, făcând parte, aşadar, organic, din vatra şi etnogeneza poporului român.

II – Incorporarea Moldovei dintre Prut şi Nistru de către Imperiul Ţarist, în anul 1812, în urma Păcii de la Bucureşti, cu Turcia, a apărut în conştiinţa europeană şi naţională „ca nelegitimă”(Vezi istoricii R. W. Watson, Eduard Taxier etc.) ca rezultat al cârdăşiei dintre Poarta Otomană şi Guvernul ţarist, în legătură cu dezmembrarea arbitrară a Moldovei şi anexarea părţii sale de răsărit la Turcia „care nu putea ceda ceea ce nu-i aparţinea, pentru că Poarta n-a fost niciodată suverană asupra ţărilor române” (K. Marx citat de E. Taxier)

Actul raptului a fost discutat imediat după săvârşire, de asemenea, în forul suprem de stat din Principatul Moldovei, în Divan, care a condamnat ruperea „din trupul Moldovei” a teritoriului de la est de Prut, considerat de Divan „trupul şi inima ţării, grânarul şi imaşul Principatului”.

III – În perioada 1812-1917, cât a durat ocupaţia ţaristă, în Basarabia s-a dus o politică dură de deznaţionalizare, colonizare, deportare şi teroare, iar legătura cu Ţara a românilor din această parte a teritoriului naţional cotropit s-a menţinut cu mari dificultăţi şi sacrificii.

IV – In exercitarea Dreptului său de autodeterminare, recu­noscut şi de noile autorităţi ale Rusiei sovietice la 27 martie 1928, Sfatul Ţării, Parlamentul Republicii Democratice Moldo­veneşti Independente, a decis liber unirea „pe vecie cu Patria-mamă – România”.

V – Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie 1940, adresate României, stat independent şi suveran, membru al Ligii Naţiunilor, semnatar, alături de URSS, al Pactului Briand-Kellog şi al Convenţiilor de la Londra pentru definirea agresorului, au reprezentat, în mod clar, o expresie directă şi brutală a „dreptului forţei” în relaţiile internaţionale, o încălcare gravă a principiilor şi normelor unanim admise ale dreptului internaţional, care, împreună cu înţele­gerile sus-menţionate, constituiau legislaţia internaţională în vigoare la acea dată.

VI – Încorporarea statelor baltice, atacarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939, agresiunea URSS împotriva Finlandei din acelaşi an şi cele două ultimatumuri adresate de Guvernul sovietic Guvernului român, un an mai târziu, sunt toate consecinţe ale prevederilor Protocolului Adiţional secret la Pactul Hitler-Stalin; aceste acţiuni de forţă au precipitat şi au catalizat în fapt şi în drept cel de-al doilea război mondial.

Luând cuvântul în cadrul reuniunii, am subliniat: Sub aspect juridic, ultimatumurile sus-menţionate repre­zintă, potrivit prevederilor Convenţiei de la Haga, din 18 octom­brie 1907, o Declaraţie de război condiţionată.

În acelaşi context, Pactul şi anexa sa secretă reprezintă, totodată, o încălcare şi a dreptului internaţional pozitiv în materie, întrucât:

a) orice înţelegere internaţională produce efecte juridice numai intre părţi, iar dacă conţine prevederi referi­toare la teritoriile naţionale aparţinând unor terţe state reglementările respective produc efecte numai cu consimţământul terţilor în cauză;

b) după cum se ştie, Polonia, ţările baltice, România şi Finlanda, într-un cuvânt terţii, ale căror teritorii au fost împărţite şi, respectiv, ciuntite, au fost puşi, prin forţă, în faţa faptului împlinit;

c) ultimatumurile adresate Guvernului României de către Guvernul URSS, în contradicţie cu legalitatea internaţională, întrunesc condiţiile unei circumstanţe agravante şi reprezintă o încălcare majoră a Pactului Ligii Naţiunilor, la care ambele ţări erau membre în momentul comiterii acestora. Am subliniat în continuare că deşi URSS ar fi putut aduce diferendul în faţa organelor de jurisdicţie internaţională (Curtea Permanentă de Justiţie şi de Arbitraj), iar România şi-a declarat disponibilitatea de a negocia diferendul pe cale bilaterală sau în orice alt mod paşnic, statul sovietic a ales dreptul forţei, săvârşind, prin ocuparea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord şi permanentizarea acestei ocupaţii, o încălcare continuă a acestei legislaţii internaţionale, care atrăgea după sine, în mod evident, răspunderea internaţională a URSS.

Pentru aceste considerente, am insistat că Declaraţia de la Chişinău, care urma să fie adoptată de Conferinţă, este de natură să declanşeze procesul de anulare a consecinţelor politico-juridice ale Pactului Ribbentrop-Molotov, proces în cadrul căruia Guvernul sovietic este pasibil de a fi tras la răspundere pentru încălcarea gravă a legislaţiei internaţionale în materie.

În discordanţă cu opinia exprimată şi de ceilalţi participanţi la reuniune, reprezentantul fostei URSS, dr. V. A. Alexandrov, a arătat, în esenţă, următoarele:

I) Referindu-se la Hotărârea adoptată la 24 decembrie 1989 de Congresul deputaţilor poporului din U.R.S.S. privind aprecierea politică şi juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939, care, după cum se ştie, a condamnat semnarea Protocolului adiţional şi alte înţelegeri secrete cu Germania şi a recunoscut, totodată, că din punct de vedere juridic „acestea sunt lipsite de temei şi valabilitate din momentul semnării lor”, el a încercat să detaşeze anexele de Pactul Stalin-Hitler, procedeu pe care 1-a considerat „drept, corect şi necesar”. După cum se ştie, anexele fac parte integrantă din Pactul sus-menţionat.

II) Istoricul sovietic a recunoscut, totuşi, că problema Basa­rabiei a fost „pe nedrept neglijată” de comunitatea inter­naţională, care se ocupa insistent numai de ţările baltice, deşi, în realitate, şi într-un caz şi-n altul originea „răului” este aceeaşi: Protocolul adiţional secret la Pactul Ribbentrop-Molotov.

III) În acest context, el a încercat să arunce întreaga răspun­dere pe seama lui Stalin şi a anturajului său, care ar fi denaturat „scopurile şi idealurile socialismului”.

IV) Arătând că în urma distrugerii originalului Pactului planează încă dubii asupra conţinutului real al acestuia, că armata română a avut un rol „ocult” în anul 1918, cu ocazia unirii Basarabiei cu România, şi că din această cauză, la forţă s-a răspuns în anul 1940, cu forţa, Alexandrov a propus formarea unei Comisii internaţionale care să cerceteze, imparţial, aspec­tele sus-menţionate pentru descoperirea şi stabilirea adevărului „prin consens”.

V) Dacă rezultatul acestei investigaţii va conduce la conclu­zia că statul sovietic a „comis acte reprobabile şi ilegalităţi” împotriva Basarabiei, desprinderea Republicii Moldova de URSS trebuie să aibă loc, totuşi, potrivit dispoziţiilor Consti­tuţiei sovietice, evitându-se astfel crearea de noi fapte, care în viitor pot fi calificate de urmaşi ca „arbitrare”.

Istoricul sovietic a primit imediat replica profesorului Gh. Buzatu, care a arătat că adevărul istoric nu se stabileşte prin consens şi, făcând o paralelă cu ştiinţa matematicii, istoricul român s-a întrebat retoric ce ar însemna dacă axioma „1+1” ar fi încredinţată unei Comisii internaţionale de specialitate!

În concordanţă cu Gh. Buzatu, dr. Lorry Wyman de la Universitatea Harvard – SUA, prof. dr. Paul Michelson de la Huntington College – SUA, dr. Michael Bruchis (Tel Aviv) şi parlamentarii Curvl Stone şi Pavel Zapetal (fosta Cehoslovacie), Arthur Hainici (Polonia) şi V. Saulinas (Lituania) au subliniat că sistemul comunist care a facilitat apariţia unui Stalin este de vină pentru comiterea ilegalităţilor, în rândul cărora se includ şi cele comise împotriva Basarabiei şi că orice încercare de exonerare a regimului comunist de răspundere este lipsită de orice temei. Istoricii străini au considerat că problematica graniţei Basarabiei trebuie să fie internaţionalizată.

Referindu-se la Hotărârea Congresului deputaţilor poporului din URSS, din 24 decembrie 1989, privind Pactul Ribbentrop-Molotov, istoricii şi parlamentarii sus-menţionaţi au calificat-o ca fiind formală, întrucât acest document nu prevede nimic despre consecinţele Pactului asupra Basarabiei, ţărilor bal­tice, Finlandei şi Poloniei şi, mai ales, în legătură cu nece­sitatea eliminării acestor consecinţe ca o expresie a triumfului adevărului şi dreptăţii.

A sosit timpul – au subliniat ei – ca cel de-al doilea război mondial să ia sfârşit şi sub aspectul lichidării consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, care a permis şi a facilitat declanşarea acestuia.

Respingând ideea lui Alexandrov privind instituirea unei Comisii internaţionale, vorbitorii au arătat că propunerea aces­tuia denotă că URSS nu mai poate ignora problema graniţei cu Basarabia, care oricum după conferinţă se va internaţionaliza.

Declaraţia de la Chişinău, adoptată în unanimitate de Confe­rinţa internaţională „Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele sale pentru Basarabia”, este primul document postbelic cu carac­ter politico-juridic prin care se condamnă, fără echivoc, Pactul Ribbentrop-Molotov şi se cere lichidarea consecinţelor sale asupra Basarabiei şi, pe cale de consecinţă, asupra României.

Totuşi, „Pactul cu diavolul” este în continuare în vigoare, prin supravieţuirea consecinţelor sale.

După cum se ştie, administraţiile de la Chişinău şi Bucureşti au preferat „să uite” imediat acest document, care probabil a fost clasat în categoria ad actam; ulterior, Cancelaria diplomatică de la Bucureşti a anului 1997 condusă de dl. Adrian Severin, dând dovadă de un cinism incredibil, l-a „sfătuit” pe şeful statului român să semneze, la 2 iunie 1997, la Neptun, tratatul politic de bază cu Ucraina, prin care România a renunțat de  jurela teritoriile cotropite în vara anului 1940, adică la „ţara fagilor”, Bucovina de Nord, şi la părţile de nord şi sud ale Basarabiei istorice, ignorând totodată Conferinţa de la Chișinău la care m-am referit mai sus.

Fără consultarea poporului român din dreapta și din stânga Prutului, în dorinţa de a menaja o Rusie veşnic interesată în problemele Basarabiei şi Bucovinei şi, de ce nu, şi în ale României, conducătorii de la Bucureşti au revigorat consecinţele „pactului cu diavolul”, semnat de miniştrii de Externe ai celui de-al treilea Reich şi ai Rusiei bolşevice, „domnii” von Ribbentrop şi Molotov.

Dacă în artă, absurdul poate crea valori, în politică şi diplo­maţie este, neîndoielnic, extrem de păgubos!”…

 

 

Sursa:

 

 Ambasador dr. Aurel PREDA. MEMORIILE unui diplomat oarecare. Editura VICTOR. București-2009, p. 268-276.

 

 

 

Despre autor:

 

 

 

 

 

Aurel Preda, cunoscut și ca Aurel Preda-Mătăsaru (n. 12 iunie 1940, București, România – d. 22 octombrie 2017,  București ) a fost un ambasador, general în rezervă, profesor universitar de drept internațional public și relații internaționale la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București.

Provenea dintr-o familie de români care a dat 12 ofițeri eroi pe câmpurile de luptă,

Patronimul „Mătăsaru” provine de la localitatea cu acelasi nume, în care Aurel Preda și-a petrecut copilăria, acesta incluzând-o în numele său ca un semn de mândrie față de locurile în care s-a format.

A condus pentru o perioadă și a făcut parte din grupul care a participat la negocierile privind statutul Insulei Șerpilor.

A fost președintele Asociației Române de Politică Externă (A.R.P.E.), expert în drept internațional, membru al subcomitetului ONU pentru definirea agresiunii, și director adjunct și director al Direcției Juridice din Ministerul Afacerilor Externe.

In anul 1994 a fost consul general al României la Milano. In functiile oficiale pe care le-a detinut in diplomatie a participat la negocieri bilaterale internaționale dificile, precum cele privind Tratatul cu Ucraina, darși la alte misiuni delicate.

Este autorul mai multor lucrări de specialitate, printre care „Aspecte teoretice, practice și diplomatice românești în domeniul tratatelor politice”, „Tratat de drept internațional public” sau „Memoriile unui diplomat oarecare”

Excelența Sa, Ambasadorul AUREL PREDA-MĂTĂSARU este cel care a redactat Declarația de Independență a Republicii Moldova de la 27 iulie 1991, ca un prim pas spre reunificarea celor doua state românești.

Distinsul diplomat a purtat în aceeaşi perioadă şi negocieri secrete pentru unirea Republicii Moldova cu România, act refuzat însă de puterea de la Bucureşti, în frunte cu Ion Iliescu.

Profesorul Aurel Preda, diplomat de renume, expert în drept internațional, membru al Subcomitetului ONU pentru definirea agresiunii, participant activ la negocieri bilaterale internaționale dificile, precum Tratatul cu Ucraina, a fost  printre multe altele, autorul studiului “Aspecte teoretice, practice și diplomatice românești în domeniul tratatelor politice”, o mină de aur, pusă la dispoziția studenților de la programul de studii Relații Internaționale și Studii Europene, potențiali viitori diplomați de carieră.

Diplomatul Aurel Preda a dezvăluit cum ministrul de Externe de atunci, Adrian Severin a oferit pe tavă Ucrainei Insula Şerpilor (implicit cu tot cu platoul continental) și a cerut ulterior denunţarea acestui Tratat ticălos cu Ucraina.

Ambasadorul Aurel Preda afirma că  in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania și a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu înfăptuirea Unirii.

Aurel Preda s-a intâlnit în octombrie 1991 in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.

Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepreședinte al României în schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introducă in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepreședinte al României pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu .

Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si nu a acceptat nici propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii.

„Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci niste realitati peste care nu se putea trece. Armata a 14-a se afla pe Nistru”,  a declarat fostul presedinte al Romåniei. (http://www.ziaristionline.ro/ a-murit-aurel-preda-curajosul-diplomat-roman-care-a-negociat-unirea-cu-basarabia-si-a-denuntat-tradarea-romaniei-prin-tratatul-cu-ucraina)

 

O ISTORIE A ZILEI DE 25 AUGUST. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

25 august, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

325: Primul Sinod Ecumenic de la Niceea a  hotarat  regulile de stabilrea a datei  Pastelui pentru crestini.

 

 

 

 

                                  Icoană reprezentând Primul Sinod Ecumenic

 

 

 

Primul Sinod Ecumenic a avut loc la Niceea (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d.Hr. și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului de la Niceea și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor ( sau “Pascalia”). Sinodul a fost convocat de către sfântul împărat Constantin cel Mare.

Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman si a credintei crstine, i-a chemat pe episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra ereziei  arianismului, doctrină conform căreia Iisus Hristos  ar fi fost o creatură (prima creație a lui Dumnezeu), iar nu născut din veşnicie şi Dumnezeu adevărat.

 

 

 

 

 

357: Are loc Bătălia de la Strasbourg,  cunoscuta si  sub numele de Bătălia de la Argentoratum,  între armata romană condusa de Julian și Confederația tribală  a  Alamanilor germanici condusa de regele  Chnodomar.

 Bătălia de la Strasbourg a fost punctul culminant al unei campanii duse de Julian  in anii 355 și 357 pentru a stopa incursiunile barbare din Galia și de a restabili o linie defensivă puternică de-a lungul Rinului.

Deși s-au confruntat cu un inamic de trei ori mai numeros, trupele lui Julian au câștigat victoria cu pierderi neglijabile și i-a respins pe alemani dincolo de Rin, provocându-le  pierderi grele.  În anii care au urmat  acestei victorii, Julian a refacut  și  a consolidat garnizoanele romane de pe Rin.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Flavius Claudius Julianus (331 sau 332 la 26 iunie 363), numit si Iulian Apostatul in tradiția creștină, a fost Caesar în Galia 355-361  și împărat roman plin intre anii 361 de 363. 

 

 

 

 

 

 

 

383: A murit  împăratul roman Gratian;  (n. 359).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost fiul împăratului Valentinian I și al Marinei Severa,si s-a  născut la Sirmium, Pannonia. El a fost botezat după numele bunicului său Grațian cel Bătrân. În 367 primește titlul de Augustus. În 378, la moartea unchiului său Valens în bătălia de la Adrianopol, Grațian a fost ales împărat.  

În 379, a renunțat la tronul estic, înscăunându-l pe generalul Teodosiu I. Grațian și Teodosiu i-au alungat pe goți din Balcani. (376 – 382).

 

 

 

 

 

 

 

766: Împăratul bizantin Constantin al V- lea  umilește nouăsprezece oficiali de rang înalt, dupa ce a descoperit un complot împotriva lui.

Constantin al V-lea Copronimul (nume-murdărit) (718 – 14 septembrie, 775) a fost , fiul lui Leon III, împărat bizantin între 741 și 775 (cu întrerupere 741 – 743).

După descoperirea complotului conspiratorii au fost umiliti in fata multimii adunate pe Hipodromul din Constantinopol după care Strategios și Constantin au fost decapitați, în timp ce ceilalți au fost orbiți și exilati.

 

 

 

 

 

 

 

1270: A murit  la Tunis, în timpul celei de-a  VIII-a Cruciade, regele Ludovic al IX-lea al Franței; (n. 1214).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ludovic al IX-lea al Franței (25 aprilie 1214), cunoscut ca Sfântul Ludovic, a fost Rege al Franței din 1226 până la moartea sa.

Ludovic al IX-lea fost sanctificat de Biserica Catolica, în anul 1297.

 

 

 

 

 

1425:  Prima menţiune documentară a funcţiei de “clucer” în Ţara Românească.

In Evul Mediu românesc clucerul era un  boier dregător, a carui functie era situată ca rang între cela de medelnicer și serdar. Clucerul răspundea de magaziile și de depozitele domnești.

În Moldova exista și jitnicerul, care se ocupa de depozitele de grâne.

 

 

 

 

 

1454: Este pomenită pentru prima dată documentar localitatea Lăpuşna.

 

 

 

 

 

1530: S-a născut Ivan IV Vasilievici (Ivan cel Groaznic), mare cneaz al Moscovei şi al Întregii Rusii (1533-1547), primul cneaz moscovit care s-a intitulat  Ţar al Rusiei (1547-1584); (m. 18 martie 1584).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1580: Bătălia de la Alcantara: Spania  înfrânge Portugalia.

 

 

 

 

 

 

1609: Astronomul italian Galileo Galilei a inventat primul său telescop terestru cu refracție.

 

 În construcția telescopului său, cu care a studiat Luna văzând-o de 30 de ori mai aproape față de privirea cu ochiul liber, Galilei a folosit o serie de lentile, idee  preluată și îmbunătățită de Issac Newton, care a construit primul telescop cu oglindă.

 

 

 

 

 

 

1704: Trupe  britanice sub conducerea amiralului George Roke ocupă strâmtoarea și fortăreața Gibraltar.

 

 

 

 

 

 

                             Foto: Gibraltar

 

 

 

 

 

1744: S-a născut Johann Gottfried von Herder, scriitor,  filosof, critic literar şi estetician german, unul dintre întemeietorii curentului literar “Sturm und Drang”, alături de F.M. Klinger, Schiller, Goethe etc. (d.18.12.1803).

 

 

 

 

 

 

 

1707: S-a născut  regele Ludovic I al Spaniei.

 

 

 

 

 

Ludovic I – foto – ro.wikipedia.org

 

 

 

 

Ludovic I (Luis Felipe; n. 25 august 1707 – d. 31 august 1724) a fost rege al Spaniei, cel mai mare fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei și a primei lui soții, Maria Louisa de Savoia.

Domnia lui a fost una dintre cele mai scurte, de doar șapte luni.

 

 

 

 

 

 

1744: S-a născut Johann Gottfried von Herder, scriitor, filosof, critic literar şi estetician german, unul dintre întemeietorii curentului literar “Sturm und Drang”, alături de F.M. Klinger, Schiller, Goethe etc. 

 

 

Johann Gottfried von Herder– foto – ro.wikipedia.org

 

 

Johann Gottfried von Herder (n. 18 decembrie 1803, Weimar), este cunoscut mai ales pentru influența exercitată de scrierile sale asupra unor reprezentanți ai clasicismului german ca Johann Wolfgang von Goethe și Friedrich von Schiller și asupra dezvoltării romantismului. A fost considerat de filologul Fritz Martini cel mai de seamă “animator din istoria mișcărilor de idei germane”.

 

 

 

 

 

1758: Războiul de Șapte Ani – Frederic al II-lea al Prusiei  înfrânge armata rusă în bătălia de la Zorndorf.

 

 

 

 

 

1767: S-a nascut Louis Leon Antoine Florelle de Saint-Just, revolutionar  francez (d. 1794).

 

 

 

 

 

 

Antoine Florelle de Saint – Just-pictura de David

 

 

 

 

 

1768: Navigatorul James Cook începe prima sa călătorie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1776: A decedat  David Hume, filozof, istoric şi economist scoţian, un adept al empirismului, unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai Iluminismului scoţian 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

David Hume (n. 7 mai 1711, Edinburgh, Regatul Marii Britanii) a fost un filozof, istoric și economist scoțian, un adept al empirismului).

A fost un critic neobosit al dogmatismului metafizic și religios, devenind celebru pentru modul curajos în care a abordat, de pe poziții sceptice, o serie de subiecte filozofice cum ar fi cauzalitatea, probabilitatea, identitatea personală sau originea virtuții.

Contemporan cu Immanuel Kant, a respins și a ridiculizat valoarea ideilor abstracte, a ideilor ce nu vin din realitate, din experiență.

 

 

 

 

 

 

1786:  S-a nascut regele Ludwig I al Bavariei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Regele Bavariei Ludwig I ( d. 29 februarie 1868) rege al Bavariei, din 1825 până în 1848, când a abdicat în timpul revoluțiilor care au cuprins statele germane, în favoarea fiului său Maximilian al II-lea al Bavariei.

 

 

 

 

 

 

1814: Casa Alba, resedinta presedintilor americani, este distrusă de forțele britanice în timpul războiului din 1812.

 

 

 

 

 

1819: A decedat inginerul si inventatorul englez James Watt ; (n.1736).Este cel care a adus importante îmbunătățiri funcționării masinii cu abur  a lui Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului separată, respectiv re-proiectarea și adaptarea regulatorului centrifugal la mașinile sale cu abur.

James Watt este, de asemenea, și inventatorul și deținătorul de patent al locomotivei cu abur.       

 

                        

                                                                                       

1819 : S-a nascut  scotianul Allan Pinkerton, fondatorul primei agenţii de detectivi din SUA;  (d. 1884).

 

 

 

 

 

Allan Pinkerton

 

 

 

 

 

1822: A încetat din viaţă Sir Frederick William Herschel, astronom britanic, descoperitorul planetei Uranus; (n. 15 noiembrie 1738).

 

 

 

 

 

1841: S-a născut Emil Theodor Kocher, chirurg, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1909, pionier în fiziopatologia şi chirurgia glandei tiroide; (m. 27 iulie 1917).

 

 

 

 

1849: S-a născut folcloristul şi istoricul literar G. Dem.Teodorescu, licenţiat în litere al Universităţii Sorbona (m. 20 august 1900).

 

 

 

 

 

1859: În cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante, de la Paris, a fost recunoscută « de jure » dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite ; (25.08/6.09).

 

 

 

 

 

1860 (25.VIII/6.IX): S-a deschis la Paris, Agenţia diplomatică a Principatelor Unite.

Titularul agenţiei a fost Ioan (Iancu) Alecsandri, fratele mai mic al scriitorului Vasile Alecsandri.

 

 

 

 

 

 

1862: Au fost unificate serviciile sanitare din Principatele Române, Moldova şi din Ţara Românească, administrarea lor fiind încredinţată medicului Carol Davila. 

 

 

 

 

 

1867:  A încetat din viaţă Michael Faraday, fizician şi chimist, descoperitorul inducţiei electromagnetice; a enunţat legea conservării sarcinilor electrice şi a elaborat teoria electrizării prin influenţă (n. 22 septembrie 1791).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1873: S-a nascut  actrita Lucia Sturdza Bulandra,  una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc; din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S.Bulandra (d.19.09.1961).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1898 a debutat la Teatrul Național din București iar în 1914, împreună cu soțul ei Tony Bulandra, a întemeiat o companie particulară. Din 1941 este actriță a Teatrului Municipal din București iar din 1947 pîna la sfîrșitul vieții a fost directoarea acestui teatru, astăzi “Teatrul Bulandra“.

A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din București timp de 30 de ani.

 

 

 

 

1875: Marinarul englez Matthew Webb a devenit primul om care a traversat Canalul Mânecii, înot, de la Dover la Calais în 21 3/4 ore.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1891: Thomas Edison obține brevetul de invenție pentru filmul de 35 mm.

 

 

 

 

 

 

 1900: S-a nascut Hans Adolf Krebs, biolog germano-britanic, laureat al Premiului Nobel; (d. 1981).

 

 

 

 

 

1900: A  incetat din viata Friedrich Nietzsche, filosoful german Friedrich Nietzsche; (n. 15 octombrie 1844).

 

 

 

 

 

Friedrich Nietzsche, filosof german 

 

 

 

 

1902: S-a născut Camil Baltazar, poet şi traducător: “Reculegeri în memoria ta”, “Biblice”; (m. 27 aprilie 1977).

 

 

 

 

1908: A încetat din viaţă fizicianul francez Henri Becquerel, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1903 (împreună cu Pierre şi Marie Curie); (n. 1852).

 

 

 

 

1912: După căderea dinastiei Qing și a ultimului împărat, Pu Yi, revoluționarul Sun Yat-sen fondează în China,  Kumitangul.

 

 

 

 

1912: S-a născut Erich Honecker, politician comunist  german, preşedinte al Consiliului de Stat al fostei Republici Democrate Germane şi şef al acestui stat marioneta (1974-1989) ; a demisionat din toate funcţiile în 1989, fiind mai târziu expulzat din Germania reunită; (m. 29 mai 1994).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1917: S-a nascut Ion Diaconescu, important politician roman, Presedintele de onoare al PNTCD; (n.Boţeşti, Argeş). 

 

 

 

 

 

 

 

 

1918: S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor, prezentator al unui foarte audiat serial TV de istorie a muzicii (comedia muzicală “West side Story”); (m. 14 octombrie 1990).

 

 

 

 

1920:  Armata poloneză  condusa de Józef Piłsudski,  a reușit să  respinga  armatele bolsevice in batalia pentru  Varșovia, bătălie ce s-a dovedit a fi decisivă în războiul polono-sovietic pentru independenta Poloniei.

 

 

 

 

 

 

Foto: Eroul polonez Józef  Piłsudski

 

 

 

 

 

 

 

1929: Pe aeroportul Paris-Orly din capitala franceză, a fost experimentată prima cabină catapultabilă de avion, inventată de românul Anastasie Dragomir, o versiune timpurie a scaunului ejectabil.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Anastase Dragomir (n. 1896 – d. 1966) a fost un inventator român din domeniul aviației, cel mai cunoscut pentru invenția unei versiuni timpurii a unui scaun ejectabil,  de care a beneficiat împreună cu un alt inventator român, Tănase Dobrescu.

Invenția consta dintr-o așa numită celulă parașutată, un scaun detașabil și ejectabil vertical (prevăzut cu două parașute) dintr-o aeronavă sau din orice tip de vehicul, conceput a fi folosit doar în cazuri de urgență, și care reprezenta o versiune timpurie, dar suficient de sofisticată, a actualelor scaune ejectabile.

 

 

 

 

 

 

1930 : S-a născut  Sean Connery (Thomas Connery), scotian, cetatean de onoare al Americii, interpretul consacrat al personajului James Bond, din seria filmelor cu acelasi nume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1933 : România a semnat la  Londra, Actul final al Conferinţei ţărilor exportatoare şi importatoare de grâu (21-25.08) prin care sunt prevăzute cote pentru fiecare ţară la exportul de grâne.

A fost creat “Comitetul consultativ al grâului”, a cărui existenţă este prelungită până în august 1938.

 

 

 

 

 

 

 

1936 : S-a nascut  actorul roman Sebastian Papaiani ; (“Păcală”, “Un surâs în plină vară”, “Cu mâinile curate”); (n. Piteşti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1940 : S-a născut Mihai Pelin, istoric; a coordonat elaborarea primelor patru volume ale “Cărţii Albe a Securităţii”;  (“Opisul emigraţiei politice”, “Culisele spionajului românesc”) (d. 14 dec 2007).

 

 

 

 

 

 

 

1944:  Eliberarea Parisului de sub ocupaţia nazistă.

 

 

 

 

 

 

1946: A murit, la Londra, Arnold Josef Rose, violonist de renume mondial, născut la Iaşi (n. 24 octombrie 1863).

 

 

 

 

 

 

1954: Prima participare a României la Campionatele Europene de atletism. Iolanda Balas se claseaza pe locul secund (1,65 m).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iolanda Balaș Sőtér (în maghiară Balázs Jolán) (n. 12 decembrie 1936, Timișoara) campioană olimpică română de etnie româno-maghiară (tatăl român și mama maghiară), a dominat proba de săritură în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism.

 

 

 

 

 

 

1960:  Se desfasoară la  Roma, ediția a XVII-a a Jocurilor Olimpice moderne  (25 august-11 septembrie).

 

 

 

 

 

 

 

Roma fusese desemnată organizatoarea Jocurilor Olimpice de vară din 1908, dar după erupția Vezuviului din 1906 această onoare a revenit Londrei.

În 1955, Roma a fost aleasă să găzduiască jocurile olimpice în detrimentul orașelor: Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico și Tokyo.

Ceremonia a fost deschisă de președintele Italiei, Giovanni Gronchi. Pentru prima oară, competiția a fost transmisă în direct sau înregistrat de peste 100 de canale de televiziune din întreaga lume. Au participat 83 de țări și 5.348 de sportivi.

 

 

 

 

 

1966: Lansarea misiunii “Apollo 3″. A fost experimentată etapa finală a zborului selenar.

 

 

 

 

 

 

 

1971: S-a nascut top-modelul german de succes, Claudia Schiffer.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1980: A încetat din viaţă filosoful Dumitru D. Roşca, membru al Academiei Române. Este autorul lucrarii “Existenţa tragică.Încercare de sinteză filosofică”; (n. 29 ianuarie 1895).

 

 

 

 

 

 

 

1984:  A încetat din viaţă scriitorul  american Truman Capote (Truman Streckfus Persons), (Cu sânge rece”, “Alte glasuri alte încăperi”, “Breakfast at Tiffany’s”)” ; (n. 30 septembrie 1924).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1988: Centrul istoric al Lisabonei este distrus de un incendiu.

 

 

 

 

 

1989: Sonda  americana Voyager 2 a ajuns la maxima apropiere de Neptun, ultima planetă pe care a vizitat-o înainte de a părăsi sistemul solar.

 

 

 

 

 

 

1990: A fost adoptata declarația privind suveranitatea de stat în  fosta republică sovietica Tadjikistan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1991:   Parlamentul de la Minsk adoptă Legea privind independenţa de stat a Republicii Belarus. Primele alegeri prezidenţiale au avut loc în 1994, iar cele mai recente, la data de 11 octombrie 2015.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Controversatul Alexandr Lukaşenko, considerat ultimul dictator din Europa,este  singurul care a îndeplinit în tot acest timp  funcţia de preşedinte al ţării.

 

 

 

 

 

1991: Debutul pilotului german de curse automobilistice de  Formula 1 Michael Schumacher, în Marele Premiu al Belgiei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Statistic, prin prisma celor șapte titluri mondiale câștigate, a celor 91 de victorii, 68 de pole position-uri și 76 de cele mai rapide tururi, Michael Schumacher este considerat drept cel mai bun pilot de Formula 1 din toate timpurile.

In decembrie 2013,  a suferit o traumă serioasă la cap în timp ce schia în stațiunea Meribel, din alpii francezi. El a fost transportat pe cale aeriană la spital, operat și indus în stare comă artificială.

După ce s-a aflat în comă din 29 decembrie 2013 până pe 16 iunie 2014, el a părăsit spitalul din Grenoble pentru a se reabilita în continuare la Spitalul Universității (CHUV) din Lausanne, Elveția.

 

 

 

 

 

 

1994: Ioan Stoica, patronul  structurii piramidale ” Caritas” , a fost reținut la Direcția Cercetări Penale a IGP pentru audieri, sub acuzația de bancrută frauduloasă, fals și înșelăciune în dauna avutului particular.

 

 

 

 

 

 

1997:  Ultimul dictator al RDG, , comunistul Egon Krenz , a fost  condamnat pentru pentru rolul său în crimele săvârșite de regimul  comunist est-german.

Egon Rudi Ernst Krenz (născut la 19 martie 1937) a fost ultimul lider comunist al Germaniei de Est în   1989 . El i-a succedat lui Erich Honecker în funcția de secretar general al Partidului Socialist Unit din Germania dar a fost forțat să demisioneze doar câteva luni mai târziu, când a căzut Zidul Berlinului . 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După reunificarea germană din 1990, a fost condamnat la șase ani și jumătate de închisoare pentru omor și pentru rolul său în crimele regimului comunist. S-a retras în micul oraș Dierhagen din Mecklenburg-Vorpommern, după eliberarea din închisoare la sfârșitul anului 2003. De la eliberarea din închisoare și-a exprimat sprijinul pentru Vladimir Putin.

 

 

 

 

 

 

 

1998: Guvernul României  a adoptat o ordonanţă prin care ansamblul din perimetrul central al Municipiului Bucureşti, format din “Centrul istoric” şi Noul Centru Civic – “Bucureşti 2000” – a fost declarat zonă de interes naţional.

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit Carl Barks, creatorul personajului Ratoiul Donald din filmele de desene animate americane; (n.1901).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2001: A încetat din viaţă Philippe Leotard, actor şi cântăreţ francez care a jucat în peste 60 de filme şi a câştigat, în 1983, Premiul Cesar; (n. 28 august 1940).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2009: A încetat din viaţă senatorul american Edward “Ted” Kennedy, unul dintre frații preşedintelui John F. Kennedy;  (n. 22 februarie 1932).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Edward Moore „Ted” Kennedy a fost un politician american membru al Partidului Democrat din SUA care s-a aflat in în funcția de senator  din  noiembrie 1962   fiind ales pentru 9 mandate succesive.

 

 

 

 

 

 

2010: A murit scriitorul Baruţu T. Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi; (n. 1925).

 

 

 

 

 

 

 

2012: Astronautul american Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună, a incetat din viață la varsta de 82 de ani, din cauza unor complicatii survenite dupa o operatie cardiovasculară.

La 20 iulie 1969, Neil Armstrong și colegul sau Buzz Aldrin, au devenit primii oamenii care au pus piciorul pe Luna.

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

Neil Armstrong este “un erou american impotriva vointei lui”, un om  care “si-a servit natiunea cu mandrie, ca pilot de marina, pilot de incercare, apoi astronaut”, se arata intr-un comunicat difuzat de familie dupa deces.

Neil Armstrong fusese supus unei interventii chirurgicale pe cord la inceputul lunii, iar decesul a survenit in urma complicatiilor dupa operatie, potrivit NBC News.

Astronautul s-a nascut la 5 august 1930, in Wapakoneta, statul Ohio (nordul SUA). Si-a inceput cariera la NASA, agentia spatiala americana, in 1955.

Armstrong a fost insarcinat sa conduca prima misiune lunara americana, la bordul capsulei Apollo 11, alaturi de astronautii Buzz Aldrin si Michael Collins.

Acesta a ajuns pe Luna la bordul modulului Eagle in 20 iulie 1969 si si-a asigurat locul in istorie declarând, in momentul in care a pasit prima data pe solul selenar: “Este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Echipajul Apollo 11 isi indeplinise misiunea si aselenizase cu succes pe suprafata lunara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

600 de milioane de oameni au urmarit in direct în întreaga lume aselenizarea și au auzit faimoasa replica a lui Armstrong.

 

 

 

 

 

 

 

  2012: Nava spaţială americana Voyager 1 intră spațiul interstelar, devenind cel mai îndepărtat obiect creat de om aflat în spatiul extraterestru.

 Voyager 1 este o sondă spațială lansată de NASA la 5 septembrie 1977, în prezent (2015) încă în funcțiune.

A trecut pe lângă  planetele Saturn și Jupiter, fiind prima sondă care a transmis imagini cu sateliții acestor planete.

 

 

 

 

 

 

 

 Nava a intrat în spațiul interstelar pe 25 august, 2012, ceea ce face din ea  prima navă spațială care a realizat  acest lucru.  Misiunea Voyager 1 este de așteptat să continue până în jurul anului 2025, atunci când nu va mai avea  energie suficientă  si  instrumentele sale științifice vor inceta sa functioneze.

 

 

 

 

 

 

 

 2016: A murit designerul francez  Sonia Rykiel, supranumită „Regina Tricotajelor”; (n. 1930).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Sonia Rykiel s-a născut la Paris, într-o familie de evrei cu rădăcini în România, pe 25 mai 1930 și a devenit celebră pe scena modei din Paris.

Marca Sonia Rykiel a fost fondată în 1968 la deschiderea primului său magazin, realizând îmbrăcăminte, accesorii și parfumuri.

 Ea a creat puloverul Poor Boy, care a fost prezentat pe coperta revistei franceze  Elle și modele inovatoare de tricotaje . Noile sale tehnici de modă i-au adus supranumele de „Regina tricotajelor”.  

Printre primii săi clienţi s-au numărat Brigitte Bardot, Catherine Deneuve şi Audrey Hepburn.

Rykiel a fost, de asemenea, scriitoare, iar prima ei carte a fost publicată în 1979. În 2012, Rykiel a dezvăluit că suferea de Parkinson. Ea a murit din cauza complicațiilor bolii pe 25 august 2016.

În anul 2009, a primit Ordinul Legiunii de Onoare, în semn de recunoaştere a celor 40 de ani de serviciu în industria modei franceze.

 

 

 

 

 

 

2017: Uraganul Harvey face devastează statul american Texas. A fost  cel mai puternic uragan înregistrat în Statele Unite din 2004 . În următoarele zile, furtuna a provocat inundații catastrofale în mare parte din estul Texasului, ucigând 106 persoane și provocând daune de 125 miliarde de dolari.

 2018: A murit la Livorno, în Italia, coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp.

Kemp s-a născut în Birkenhead în Anglia pe 3 mai 1938. Tatăl său, un marinar, s-a pierdut pe mare în 1940, fiind declarat mort. 

 În anii 1950, el a făcut serviciul militar în forțele aeriene britanice (RAF). Și-a format propria companie de dans la începutul anilor șaizeci și a atras pentru prima dată atenția în timpul apariției sale la Festivalul de la Edinburgh în 1968.

 Kemp, care a fost gay, a părăsit Anglia în 1979 pentru Spania și apoi pentru Italia. Până în 2002 a  locuit în Roma și Todi.

David Haughton, cel mai apropiat prieten și colaborator de 45 de ani, a declarat că Kemp a rămas ocupat și activ până la sfârșitul vieții , spunând că „dintr-o dată a spus că s-a simțit bolnav, iar după un minut și jumătate a dispărut”. 

David Bowie  a studiat teatrul de avangardă și arta mimei cu Lindsay Kemp .

25 august este:

 

 

 

 

 

 

În Uruguay – Ziua naţională. Proclamarea independenţei fașă de Spania; (1825)

 

Republica Orientală a Uruguayului  este o țară din sud-estul Americii de Sud  care se învecinează cu Argentina la vest și sud-vest și cu Brazilia la nord și est, cu Río de la Plata (Râul de Argint) la sud și Oceanul Atlantic la sud-est.

Descoperit în 1516 de spaniolul Juan Dίaz de Solίs, actualul teritoriu uruguayan a fost colonizat abia după aproape două secole. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Uruguayul are o populație de aproximativ 3,51 milioane de oameni, dintre care 1,8 milioane locuiesc în zona metropolitană a capitalei și a celui mai mare oraș al său, Montevideo.

Cu o suprafață de aproximativ 176.000 de kilometri pătrați, această țară este geografic a doua cea mai mică din America de Sud , după Surinam .

În 1811, José Gervasio Artigas , eroul național al Uruguayului, a condus o revoltă de succes împotriva stăpânirii spaniole.

La momentul independenței, Uruguay avea o populație estimată de puțin sub 75.000 locuitori. 

Prima constituție a acestei țări ii a fost adoptată la 18 iulie 1830.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Bartolomeu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Sfântul Apostol Bartolomeu este unul din cei doisprezece Apostoli. Impreuna cu Sfantul Apostol Filip si Mariami, sora acestuia, au fost prezenti in cetatile din Siria si Asia de Sus, vestind invatatura lui Hristos.

Mai tarziu va ajunge in Arabia, Persia, India si apoi in Armenia, locul in care va fi  ucis. Moastele sale au fost asezate intr-o racla si au adus multe tamaduiri.

Datorita minunilor care se petreceau la mormantul acestuia, paganii au aruncat in mare racla in care se aflau moastele Sfantului Bartolomeu.

Ele au ajuns in Liparia, unde, prin vedenie dumnezeiasca, episcopul Agaton insotit de cler si popor, le-a asezat intr-o biserica inchinata Sfantului Bartolomeu. Aici au ramas pana in vremea imparatului Teofil.

Din cauza atacurilor venite din partea musulmanilor, moaştele sale au fost duse in cetatea Venend.

 

 

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse): Crestin Ortodox.ro; Istoria md.; Istoricul zilei blogspot.com; Mediafax.ro; Wikipedia.ro; Rador.ro; https://www.cinemagia.ro.