CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT?…


 

 

 

 

Grupul Carpatin Făgărășan, o incursiune în istorie

 

Grupul era format din 11 persoane, tineri, elevi de liceu sau studenți, și chiar unul din eroii noștri, Gheorghe Șovăială, este cel care propune grupului, să plece în munți. Pe parcurs numărul membrilor grupului, va spori la 25 – 30 de persoane.

Timp de șapte ani de zile, grupul va fi printre primele trei formațiuni de partizani din România.

Longevitatea grupului s-a datorat unei foarte bune organizări: era foarte mobil, având zone de acṭiune foarte întinse, folosea tactici de gherilă, nu avea un cartier general care să-l facă detectabil.

Obiectivul lor era să reziste în munți până la izbucnirea unui război, considerat a fi inevitabil, între forțele militare anglo-americane și cele sovietice. În acele momente Grupul Carpatin Făgărășan s-ar fi angajat, alături de anglo-americani în  războiul pentru eliberarea României.

La 6 august 1954, au căzut în luptă cu forţele Securităţii, la Obreja, jud. Alba, partizanii anticomuniști Gheorghe Şovăială şi Gelu Novac, membri ai Grupului Carpatin Făgărăşan condus de Ion Gavrilă Ogoranu.

Rămânând fără provizii, ei au apelat la doi localnici Octavian Bobițan și Vasile Ciungu sau Răzăilă, de etnie rromă, neștiind însă că aceștia sunt informatori ai Securității de Stat.

După discuția avută cu partizanii, cei doi trădători au plecat direct la sediul Primăriei și al Miliției din sat, pentru a raporta.

Pentru prinderea și arestarea celor doi partizani, au fost dislocate unități de Securitate și Miliție, din Alba, Brașov și Hunedoara (2 plutoane aparținând Securității din Orăștie).

Întreaga operațiune a fost comandată de col. Gheoghe Crăciun – șeful al Grupului operativ din Munții Făgăraș, maiorul Ioan Cernea – locțiitor, locotenentul – major Alexandru Marina și maiorul Iacob Boscu – din partea trupelor operative.

 Cei doi au căzut în luptă cu organele de represiune, la marginea unui lan de porumb de lîngă satul  Obreja, aparținător comunei Mihalț, după ce au rezistat eroic aproape două zile asaltului securiștilor din „Serviciul Bande” condus de colonelul Pavel Aranici, unul dintre cele mai criminale departamente ale Securităţii, alcătuit din brute lipsite de scrupule, unii dintre ei foşti combatanţi în forţele comuniste din Spania şi Franţa.

La finalul acțiunii, pentru trădarea lor, odioșii informatori au fost recompensați cu hainele și încălțămintea celor doi partizani și un ceas.

La finalul luptei, cadavrele celor doi partizani,sunt aruncate într-o groapă comună pe malul râului Târnava, în locul numit de către săteni „Lunca Stânii”.

Însă, în noaptea următoare, trupurile neînsuflețite au fost dezgropate și transportate prima dată la Morga din Alba Iulia.

Aici sunt aduși pentru identificarea cadavrelor celor doi partizani, membrii familiei lui Gelu Novac: tatăl său – profesorul Mihai Novac, fratele și sora acestuia: Petru Novac(membru al Grupului condus de Ioan Gavrilă Ogoranu) și Gema Novac.

De aici, trupurile celor doi partizani, sunt transportate la Cugir, unde au fost folosite   pentru simularea unui atac terorist asupra fabricii de armament din localitate.

Ele au fost expuse pentru scurt timp într-un loc public, pentru a fi văzute de localnici, scopul fiind acela de inducere intenționată a fricii în rândurile populației și mai ales a tinerilor.

În veci pomenirea lor…

 

 

 

 

 

 

 

 

Povestea membrilor grupului din care au făcut parte și cei doi eroi, a fost ecranizată în anul 2010, în lungmetrajul „Portretul luptătorului la tinerețe”, în regia lui Constantin Popescu.

Pelicula a primit premiul pentru cea mai bună regie, la Festivalul de Film de la Bratislava – Slovacia.

 

 

Cazul celor doi luptători anticomuniști a fost descris de istoricul Gheorghe Petrov, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, pentru reporterul publicației Alba24.

 

SURSA FOTO: Arhivele Securităţii, CN

 

07/08/2020 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe Octavpelin's Weblog.

    Apreciază

    Comentariu de octavpelin | 07/08/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: