CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 29 IULIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

29 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

În  România  ziua de 29 iulie este  Ziua Imnului Naţional  – “Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită anual  începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României  din 18 mai 1998.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Timp de câţiva ani, „Deşteaptă-te, române! ” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, fiind înlocuit în 1994 cu imnul  „Limba noastră”.

România a avut  de-a lungul  istoriei ca imnuri naţionale  si alte  cântece, incepand cu  „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948.

Odata cu venirea comuniştilor la putere în România,  Imnul “Desteaptă-te române”, acest simbol vechi al libertăţii românilor  a fost  interzis, deoarece, în condiţiile ocuparii tarii de catre armatele sovietice,  cântecul   aducea mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată,  asa cum pretindea propaganda tradatoare comunista.

 O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947 multe alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.

In perioada  1948-1953 imnul tarii a fost „Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor.

 Dupa 1953 si pana in 1977, imnul  tarii  a fost „Te slăvim Românie” , care proslavea  “infratirea” dintre Uniunea Sovietică şi statul român, dupa care a urmat   imnul  „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.

 Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989,  a impus  practic instantaneu şi generalizat,cântecul „Deşteaptă-te, române!”,  care  a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori”  compus de Ciprian Porumbescu , dar mutilat de versurile impuse de Ceausescu.

 Astfel, “Desteapta-te romane” a devenit  Imn Naţional de la sine, impunându-se  sub formidabila presiune a manifestanţilor anticomunisti  si a fost  consacrat prin Constituţia Romaniei din 1991.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

587 î.Hr.:  Armata Imperiului  babilonian  condusă de împăratul  Nebucadnețar al II-lea a asediat Ierusalimul l-a ocupat și a distrus Primul Templu .

 

 

 

 

 

238:  Soldati ai  Garzii  Pretoriene au luat cu asalt palatul imperial de la Roma  şi  i-au capturat  pe Pupienus Marcus Clodius Maximus şi Decius Caelius Calvin Balbinus, co-imparati romani alesi de Senatul Romei pe 22 aprilie. Acestia sunt  târâti pe străzile  Romei şi executati.

În aceeaşi zi, Gordian al III- lea, in  vârsta de 13 ani, este proclamat împărat.

 

 

 

Pupienus Musei Capitolini MC477.jpgBalbinus Hermitage.jpg

Foto: Marcus Claudius Pupienus Maximus (c.178 – 29 iulie 238) 

 și   Decimus/Decius Caelius Calvinus Balbinus (c.165 – 29 iulie 238)

 

 

Gordian iii.jpg

Bustul lui Gordian  al III- lea, fost împărat roman între 238 – 244. 

 

 

 

 

 

  615: : Pakal ( K’inich Janaab ‘Pakal ) urcă pe tronul Palenque   la 12 ani (martie 603 – august 683).

A fost conducător al mayasilor  Palenque în perioada clasică târzie  precolumbiana.

A avut o domnie de 68 ani, in timpul careia s-au  construit numeroase edificii si s-a  extins  arhitectura  monumentală mayasa.

După moarte a fost zeificat   și s-a spus ca putea comunica cu urmașii săi. Pakal a fost îngropat în Templul Inscripțiilo, iar mormântul său, închis cu o lespede de piatră, a fost descoperit de arheologul mexican Alberto Ruz în 1948.

Rămășițele sale  poarta o mască de jad și coliere cu șiraguri de mărgele, fiind înconjurate de sculpturi și reliefuri din mitologia Maya, care descriu trecerea domnitorului la divinitate .

 

 

 

 

 

 

869: S-a nascut Muhammad al-Mahdi, considerat de șiiții musulmani, unul din salvatorii finali al omenirii si unul din cei doisprezece imami, care vor veni cu Isa  (Isus Hristos), pentru a-și îndeplini misiunea de a aduce pace și dreptate în lume.

 

 

 

 

 

 

1014:  Are loc batalia de la Kleidion in care Imparatul bizantin Vasile al II-lea  a înfrânt  decisiv  armata  bulgarilor  și a facut  15.000 de prizonieri pe care i-a  împărțit  în grupuri de 100 de oameni, orbind  99 din fiecare grup și lăsand un singur om cu un ochi, astfel încât  sa-i   poata  conduce pe ceilalti   inapoi in tara lor. Tarul bulgar Samuel I a reusit sa fuga, dar a murit cateva luni mai tarziu, in ziua de  6 octombrie 1014.

 

 

 

 

Bătălia de la Kleidion: Bizantinii înving bulgarii, Triumfele Vasile „Bulgarul-Slayer”

 

„Bizantinii sub împăratul Vasile al II-lea îi înving pe bulgari”
           Ilustrație în Cronica Manasses din secolul al XIV-lea; manuscris                 din Biblioteca Vaticanului, Roma

 

 

 

 

 Acesta a fost punctul culminant al aproape o jumătate de secol de lupte intre bulgari si bizantini, desfasurate la  sfârșitul secolului  10 și începutul secolului 11.

 

 

 

 

 

 

1095 : A murit regele Ladislau I al Ungariei; (n.27 iunie  1040).

 Cunoscut și sub numele de  Ladislau cel Sfânt a fost rege al Ungariei din 1077,  până la moartea sa, în 1095.

 

 

 

 

 

 

 

A dus o politică de expansiune teritorială în Croația. Învingător împotriva pecenegilor  și cumanilor (în ungurește: kunok), a cucerit Slovenia și Croația, iar prin fondarea episcopatului de la  Zagreb sub  control maghiar, Ungaria a obținut acces la Marea Adriatică.

A murit în timp ce se pregătea să participe la Prima Cruciadă. Papa Grigore al VII-lea i-a a cerut să fie comandantul armatei cruciate  si a acceptat însărcinarea, dar înaintea campaniei, i-a atacat pe cehi. În timpul războiului s-a îmbolnăvit și a murit în cetatea de la  Nitra.

A fost canonizat de Biserica Catolică în timpul domniei  Bela al III-lea  în anul 1192.

 

 

 

 

 

 

 

 

1099:  A murit papa Urban al II-lea; (n. 1042).

 

 

 

Deflecting Chaos: Pope Urban II and the First Crusade – Brewminate

 

 

 

 

A rămas în istorie ca  inițiator al Primei Cruciade  (1096-1099) și pentru  înființarea Curiei Romane, ca  organ central de conducere împreună cu Papa, al întregii Biserici Catolice.

 

 

 

 

 

 

 

 1108: A murit regele Filip I al Franţei; (n. 1081).

 

 

 

 

Filip i.jpg

 

 

 

  A domnit între 1060-1108, fiind reprezentant al dinastiei Capetienilor , fiul regelui Henric I al  Frantei si al printesei Anna de Kiev, fiica Marelui Cneaz  Iaroslav cel Intelept al Kievului.

In timpul domniei sale s-a petrecut cel mai mare eveniment din mijlocul secolului – cucerirea Angliei de către William de Normandia, vasalul sau, care a  devenit rege al Angliei.

 

 

 

 

 

 

 

1148: Batalia de la Damasc se termină cu  înfrângerea decisiva a  cruciatilor  și  dezintegrarea celei de-a doua Cruciade.

 

 

 

 

 

1565: Regina Maria a Scotiei ( n.7/8 decembrie  1542 – d.8 februarie 1587), ramasă vaduvă, s-a casatorit cu Henry Stuart, lord Darnley si duce de Albany, la Edinburgh, capitala Scoției.

 

 

 

Mary Stuart James Darnley.jpg

 

 

Maria Stuart  (Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână de la naștere. Mary a sfârșit  decapitată în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. A fost  una dintre reginele cu cel mai tragic destin din istorie.

Tatăl ei, Iacob al V-lea (engleză James) era nepot a lui Henric al VIII-lea, ceea ce a încurajat-o pe catolica Maria să emită pretenții la tronul Angliei. Mary fusese educată în Franța și se căsătorise cu moștenitorul tronului Franței în 1558. După moartea acestuia, în 1560, Maria s-a întors în Scoția, unde nu a fost agreată de popor.

S-a căsătorit cu Henric Stuart, Lord Darnley, care a fost însă  ucis, probabil de bărbatul cu care Maria s-a remăritat , James Hepburn Bothwell. În 1568 a abdicat în favoarea fiului ei Iacob al VI-lea, și s-a refugiat în Anglia.

 

 

 

 

1567: James al VI-lea este incoronat rege al Scoției.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru James al VI-lea rege al Scotiei photos

 

 

 

 

 

 Iacob al VI-lea și I (James VI and I) ( 19 iunie 1566 –  27 martie 1625) a fost rege al Scotiei sub numele de Iacob al VI-lea, și rege al Angliei si Irlandei  ca Iacob I.

 

 

 

 

 

 

1588: Are loc batalia navala de la Gravelines, in largul coastelor Frantei, intre flota engleza comandata de lord Charles Howard si sir Francisc Drake, care infrange Armada spaniolă.

 

Armada Spaniola si flota engleza in august 1588 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

 

Invincibila Armada (în spaniolă Armada Invencible) este numele flotei care, în anul 1588, a fost trimisă de Filip al II-lea, regele Spaniei, pentru a transporta și sprijini acțiunea de debarcare a armatei spaniole în Anglia. Bătălia navală care a urmat s-a înscris în contextul mai larg al conflictului dintre Spania și Anglia, determinat de lupta pentru exploatarea bogățiilor Lumii Noi.

 

 

 

 

 

 

 1644:  A murit Papa Urban al VIII-lea; (născut in 1568,  Maffeo Barberini) , conducator al Bisericii Catolice  de la 6 august 1623 la moartea sa în 1644.

A fost ultimul papă  care a  extins  teritoriul statului papal prin forța armelor, și a fost un patron proeminent al artelor și reformator al misiunilor Bisericii. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu toate acestea, datoriile masive contractate în timpul pontificatului său, au slăbit foarte mult statul condus de succesorii săi, care au fost in imposibilitate de a menține lungă durată influența politică și militară a papalității din Europa.

A  fost, de asemenea, implicat în procesul impotriva lui Galileo Galilei  impotriva caruia Inchizitia a obtinut condamnarea si obligarea acestuia sa-si renege teoriile. 

 

 

 

 

 

 

 

1805 : S-a nascut  Alexis de Tocqueville, istoric si om politic francez (“Democratia in America”, “Vechiul regim si revolutia”);  (d. 16.04.1859).

 

 

 

 

 

 

 

Alexis de Tocquilaeville s-a născut într-o familie din vechea nobilime normandă. Educat de un abate jansemist, el a absolvit colegiul din Metz, a studiat dreptul și a luat parte la cursul de istorie a a lui François Guizot.

În tinerețe, Tocquilaeville a petrecut nouă luni în Maeica, călătorie care a reprezentat sursa de inspirație a celor două volume ale operei sale „Despre democrația în America”(1835, 1840).

Primul i-a adus o largă cunoaștere și alegerea sa ca membru al academiei franceze.

Proieminent om de litere,deputat în monarhia din iulie, și participant important la ccea de-a Doua Republică, Tocquilaeville, s-a retras din politică după lovitura de stat a lui Louis Bonaparte. 

Vechiul regim și revoluția a fost publicată, însoțită de laude, în 1856, cu trei ani înainte de moartea sa, survenită la vîrsta de 54 de ani.

Versiunea lui Tocqueville despre liberalismul politic a influențat profund opoziția în timpul imperiului.

Această influență a slăbit odată cu crearea celei de-a Treia Republici, întrucît lucrările lui Tocquilaeville au eludat canoanele disciplinare și crezurile politice ale pozitivismului și etaismului specifice acelui regim.

 A avut o contributie importanta  și la dezvoltarea sociologiei.

Opera sa s-a bucurat de o puternică renaștere în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special după declinul marxismului.

Tocqueville folosește, în general termenul de „democrație” ca un termen mai degrabă social decît politic, pentru a se referi la o societate caracterizată de egalitatea condițiilor sociale decît politic(fără o aristocrație privelegiată, cu cariere deschise tuturor cetățenilor) și de diferite sentimente la care acesta dă naștere.

 

 

 

 

 

 

 

1834: A fost înregistrat primul accident rutier. Diligenţa  cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă  în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane.

 

 

 

 

 

 

 

 

1836: Inaugurarea Arcul de Triumf  din Paris.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Construit la ordinul  imparatului  Napoleon I  in 1806,  a fost inspirat de arhitectura  romană, fiind  înalt de cincizeci de metri. 

Poartă patru statui, câte una pe fiecare stâlp :

  • Triumful din  1810

  • Rezistența

  • Pacea

  • La Marseillaise

Pe zidurile interioare sunt înscriși cei 558 de generali ai Imperiului. Numele celor care au murit în luptă sunt subliniate.

Arcul face parte acum din monumentele naționale franceze cu o mare însemnătate istorică.

La picioarele sale se află Mormântul soldatului necunoscut din Primul Război Mondial .

 

 

 

 

 

 

 1844 : A murit  Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor austriac, fiul genialului muzician  austriac Wolfgang Amadeus  Mozart; (n. 1791).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A  fost cel mai mic copil dintre copiii lui Wolfgang Amadeus Mozart  și  ai soției  sale Constanze , compozitor, pianist, dirijor si profesor, al carui stil muzical romantic timpuriu a fost  puternic influențat de stilul  tatălui său.

 

 

 

 

 

1846:  S-a născut la Rio de Janeiro, dona  Isabel, Prințesă Imperială a Braziliei fiica cea mare a împăratului Pedro al II-lea al Braziliei și a soției acestuia, Teresa Cristina a celor Două Sicilii ; (d. 1921).

 

 

 

 

 

Isabella von Brasilien

 

 

 

Dona Isabel a fost moștenitoarea a tronului Braziliei și a purtat titlul de Prințesă Imperială. Isabel s-a născut la Rio de Janeiro, ca fiica cea mare a împăratului Pedro al II-lea al Braziliei și a soției lui, Teresa Cristina a celor Două Sicilii.

 

 

 

 

 1848:  Poarta Otomana  a recunoscut Locotenenţa Domnească a Ţării Româneşti drept legitimă, insa sub presiunea Rusiei şi la intervenţia boierilor munteni,  va refuza confirmarea oficiala a acestei recunoaşteri.

 

 

 

 

 

 

 

1848: În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat  imnul Revoluţiei paşoptiste “Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României.

 Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).

Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 – 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

 

 

 

 

 

1856: A murit compozitorul german Robert Schumann, unul dintre cei mai celebri romantici ai primei jumătăţi a secolului XIX; (n. 8 iunie 1810).

 

 

 

 

 

Robert Schumann - compozitorul săptămânii la Radio România Muzical ...

 

 

 

 

 

 Introspectiv și adesea capricios, începuturile muzicale ale marelui compozitor au fost o încercare de a se desprinde de tradiția formelor și structurilor clasice pe care le considera prea restrictive.

Puțini l-au înțeles în timpul vieții sale, însă o mare parte din muzica sa este considerată acum îndrăzneață în originalitatea armoniei, ritmului și formei. Locul său este printre fruntașii romantismului german.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1857: Carol Davila, medic roman de orgine franceza, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a pus bazele invatamantului medical din tara noastra, inființănd în 1857,  Scoala națională de medicina si farmacie.

 

 

 

 

 

Carol Davila (1828-1884) | Federatia Sanitas din Romania

 

 

 

 

Carol Davila, pe numele de naștere Carlo Antonio Francesco d’Avila (în franceză Charles d’Avila) (n. 1828, Parma, Italia – d. 24 august 1884, București) medic și farmacist român, de origine franceză, născut în Italia, cu studii în Germania și Franța.

 

 

 

 

 

 

 

1877: Carol I, principe (1866–1881) şi rege (1881–1914) al României, comandatul Ostirii  romne, a ordonat construcţia unui pod de pontoane peste Dunare, în zona Siliştioara–Măgura, care a fost construit sub comanda directă a colonelului Eracle Arion.

 

 

Carol i si_cucerirea_independentei_romaniei

 

 Trupele române trec Dunărea si alungă turcii din Nicopole.

 

Conducerea operaţiunilor ruso-române pentru a treia bătălie pentru Plevna a fost încredinţată domnitorului Carol I (1866 – 1914), şef al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov.

Garnizoana otomană de la Plevna ocupa o poziţie strategică deosebită, aici încrucişându-se căile de comunicaţie care făceau legătura între Nicopole, Rusciuk, Sofia, Târnovo şi Filipopol.

Terenul din jurul Plevnei era în mare parte accidentat, cu dealuri în amfiteatru, cu numeroase văi.

 

 

 

 

 

1883:  S-a născut Benito Mussolini, “Il Duce”, primul dictator fascist al Europei; ( executat pe  28 aprilie 1945).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943.

A creat un stat fascist utilizând propaganda și teroarea de stat. Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent.

Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Germania lui Adolf Hitler a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliaților, ceea ce a dus în final la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moartea lui. În noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV.

 

 

 

 

 

1890: A încetat din viaţă pictorul  olandez Vincent van Gogh;   (“Tarani mancand cartofi”, “Lan de grau cu chiparosi”, “Autoportret”); (n. 30.03.1853.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vincent Willem van Gogh (n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional.

A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.

 

 

 

 

1893 : S-a născut, în satul Hulub, comuna Dângeni, judeţul Botoşani, scriitorul Demostene Botez; (m. 18 martie 1973).

 

 

 

 

 

 

1895: S-a născut  Victor Ion Popa, dramaturg, prozator, publicist şi eseist român; (d.30.03.1945).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1898: S-a născut fizicianul american Isidor Isaac Rabi .

 

 

 

 

Rabi, I. I. (Isidor Isaac), 1898-1988

 

 

 

 

Isidor Isaac Rabi (29 iulie 1898 – 11 ianuarie 1988) a fost un fizician evreu-american laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru cercetările sale privind natura forțelor care leagă protonii de nucleu, cercetări care au condus la dezvoltarea metodei de detecție bazată pe rezonanța magnetică nucleară.

 

 

 

 

 

 

1900: În Italia, regele Umberto I a fost  asasinat de  anarhistul  italian, Gaetano Bresci.

Umberto I de Savoia (n. 14 martie 1844, Torino, d. 29 iulie 1900, Monza), fiu al lui Vittorio Emanuele II de Savoia și al Mariei Adelaide de Ranieri, a fost rege al Italiei din 1878 până în 1900.

Numele său complet este Umberto Rainerio Carlo Emanuele Giovanni Maria Ferdinando Eugenio, Principe de Piemont.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Regele Umberto I de Savoia (n.14 martie 1844 ), a fost rege al Italiei  din 1878 până în 1900.

A avut încă din copilărie o educație preponderent militară, care i-a format caracterul și ideile pe care le-a susținut în timpul domniei.

A luat parte la al treilea război de independență italiană în fruntea celei de a XVI-a Divizii. Cu acest rol a participat la înfruntarea de la Villafranca (24 iunie 1866) în cadrul înfrângerii forțelor italiene la Custoza.

Umberto I a fost un aprig susținător al  Triplei Alianțe mai ales după ocuparea franceză a Tunisiei în 1881, unde Italia avansa pretenții, și al guvernului lui Francesco Crispi în proiectul său de întărire a statului în interior (în această perioadă se definește figura președintelui consiliului (1890) și a expansiunii coloniale și de putere internațională externă.

În ideea de a obține vizibilitate și importanță internațională, a sprijinit lansarea colonială în Africa cu ocuparea Eritreei (1885-1896) și a Somaliei (1889-1905).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1907: Ia nastere in Marea Britanie miscarea “Scout” (“Cercetașii”), care se va răspandi  apoi în întreaga lume.

 

Iniţiată de lordul englez Robert Baden Powell, această mişcare organizează în întreaga lume evenimente, tabere, întâlniri şi alte proiecte speciale.

Membrii mişcării, practicăun stil de viaţă în aer liber, învaţă să se bazeze pe propriile resurse, aşa cum recomanda Baden Powell în cartea sa „Scouting for Boys“.

Termenul „scouting“ (scout # cercetăşie) făcea referinţă la soldaţii de frontieră şi, în mod simbolic, este aplicat tinerilor ce se pregătesc pentru viaţă, formându-şi prin „metoda Scout“ caracterul, abilitatea manuală, sănătatea fizică şi capacitatea de a sluji.

La prima tabără de cercetaşi, organizată de Baden-Powell în anul 1907, au participat 20 de tineri, iar în zilele noastre umărul participanţilor a ajuns la zeci de mii . 

 

 

 

 

 

1912: S-a născut scriitorul Nicolae Steinhardt (“Jurnalul fericirii”, “Prin alţii spre sine. Eseuri vechi şi noi”, “Dumnezeu în care spui că nu crezi…” ).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost închis la Jilava, după care s-a călugărit, luându-şi numele de fratele Nicolae; (m. 30 martie 1989).

 

 

 

 

 

 

 

 1921: Adolf  Hitler devine liderul Partidului Naţional – Socialist  al Muncitorilor din Germania (Partidul nazist).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1925: S-a nascut  Mikis Theodorakis, compozitor grec; a compus muzica pentru filmul  de mare succes international “Zorba grecul”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1938: Japonia a atacat URSS în regiunea lacului Hassan, de lângă Vladivostok.

 Aproximativ 35.000 de soldaţi din ambele tabere au participat la acest conflict de frontieră care s-a încheiat peste 12 zile cu înfrângerea completă a japonezilor.

Lacul Hasan este situat la 130 km sud-vest de Vladivostok, în apropiere de coasta Oceanului Pacific, la intersecţia cu frontierele chineze şi coreene .

Acest conflict de frontieră a fost o consecinţă a acaparării Manciuriei chineze de către Japonia şi creării pe teritoriul ocupat a statului Manzhou-Go. Acolo a fost dislocată o armată japoneză formată din 130.000 de soldaţi.

Nu a fost un război propriu-zis iar  relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost păstrate, spune istoricul Vadim Roghinski. „A fot un scandal diplomatic.

A fost convocat ambasadorul nipon la Moscova căruia i-au fost prezentate documentele potrivit cărora acest teritoriu aparţine URSS. Japonezii, la rândul lor, au trimis documente conform cărora teritoriul aparţine Manzhou-Go”.

 Pe 11 august a fost semnat un armistiţiu, conform căruia se revenea la vechea graniţă, consfinţită în 1886 prin acordul de la Hunchunskim dintre Rusia şi China.

 

 

 

 

 

 

 

1946: Începe Conferinţa de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria (se va încheia la 15 octombrie acelaşi an).

 

 

 

 

 

Delegația României în apărarea hotarelor Transilvaniei în fața Atlasului Antonescu, Conferința de Pace de la Paris 19 iulie - 15 octombrie 1946, sursă:ziaristionline.ro

 

Delegația României în apărarea hotarelor Transilvaniei în fața Atlasului Antonescu, Conferința de Pace de la Paris 19 iulie – 15 octombrie 1946, sursă:ziaristionline.ro

 

 

 

Dupa  încheierea sa la 15 octombrie 1946, Conferinta a fost urmată de semnarea Tratatelor de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 (tratate dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial).

Conform procedurii adoptate, Conferinţa nu putea lua hotărîri, ci avea doar competenţa de a face recomandări asupra proiectelor Tratatelor de pace, care erau trimise spre examinarea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe. Statele foste inamice au fost invitate să-şi expună poziţia faţă de proiectele Tratatelor de pace, în scris sau oral, în comisii sau în plenul Conferinţei. Ele puteau participa la lucrările comisiilor sau la şedinţele în plen numai atunci cînd erau invitate.

În ziua de 30 iulie 1946 s-a dat publicităţii proiectul tratatului de pace cu România, simultan la Londra, Paris, Moscova şi Washington. Preambulul Tratatului consemna încetarea stării de război între România şi Naţiunile Unite, deşi această situaţie data de aproape trei ani de zile, interval în care România luptase timp de 7 luni alături de Naţiunile Unite pentru înfrîngerea Germaniei. În document se aprecia că România intrase în război alături de Naţiunile Unite la 12 septembrie 1944.

De asemenea, nu se preciza că România a participat la războiul împotriva Ungariei, ceea ce ar fi impus, desigur, despăgubiri din partea acesteia. Cu toată jertfa de sînge adusă de armata română, României nu i se recunoştea calitatea de cobeligerant, fiind considerată un stat învins de Naţiunile Unite. Frontierele României erau cele din 1 ianuarie 1941, cu excepţia graniţei cu Ungaria. Aceasta însemna că Basarabia şi Nordul Bucovinei rămîneau sub ocupaţia Uniunii Sovietice, iar Cadrilaterul sub cea a Bulgariei.

Pe de altă parte, se anula dictatul de la Viena, din 30 august 1940, frontiera între România şi Ungaria fiind cea din 1 ianuarie 1938. Tratatul stabilea un termen de 90 zile pentru retragerea trupelor Aliate, cu excepţia celor sovietice, care rămîneau în continuare în România, pentru menţinerea liniilor de comunicaţie ale Armatei Roşii cu zona de ocupaţie sovietică din Austria. Clauzele economice stabileau despăgubiri, restituiri şi compensaţii foarte grele pentru statul român. De asemenea, proiectul de Tratat prevedea multiple restricţii privind armata română şi dotarea ei.

La 8 august 1946, guvernul Franţei, în numele Naţiunilor Unite, a adresat guvernului României invitaţia de a participa la Conferinţa de pace de la Paris. A doua zi, 9 august, Consiliul de Miniştri, întrunit în Bucureşti, a aprobat poziţia României faţă de problemele dezbătute la Conferinţa păcii şi a stabilit componenţa delegaţiei care urma să se deplaseze la Paris.

Delegaţia a primit mandat să militeze pentru anularea dictatului de la Viena, recunoaşterea cobeligeranţei României, anularea clauzelor economice, a celor privind restricţiile la armament şi forţele armate necesare apărării ţării etc.

Deşi problemele cele mai grave – mai ales de ordin teritorial şi economic – priveau relaţiile cu Uniunea Sovietică, delegaţia nu avea dreptul să ridice obiecţii care puteau leza relaţiile cu marele vecin de la Răsărit.

Consiliul de Miniştri a decis că ele se vor rezolva pe cale bilaterală între guvernele de la Bucureşti şi de la Moscova. Astfel, aproape toate ameliorările solicitate de România vizau relaţiile cu statele Occidentale.

Delegaţia guvernamentală română era condusă de Gheorghe Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul de Externe; din delegaţie mai făceau parte: Gheorghe Gheorghiu-Dej – ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, Lucreţiu Pătrăşcanu – ministrul Justiţiei, Ştefan Voitec – ministrul Educaţiei Naţionale, Lothar Rădăceanu – ministrul Muncii, Ion Gheorghe Maurer – subsecretar de Stat, Mihai Ralea – ambasadorul Românei la Washington, Richard Franasovici – ambasadorul României la Londra, Simon Stoilow – ambasadorul României la Paris, generalul Dumitru Dămăceanu, Elena Văcărescu, Florica Bagdasar, Şerban Voinea ş.a. ” (Extrase din articolul ”România la Conferința Păcii de la Paris”, Autor Profesor Universitar, Doctor, Ioan Scurtu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1945: S-a născut  fotbalistul  şi antrenorul  român Mircea Lucescu.

 

 

 

 

 

 Imagini pentru Mircea Lucescu.photos

 

 

 

 

1947: În  România, este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri  comunist, Partidul Naţional Ţărănesc.

 

 

 

 

 

 

 1948: După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel ce-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.

 

 

 

 

 

 

 

 

Poster Olympic Games 1948 London

 

 

 

 

 

A XIV-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Londra, Marea Britanie în perioada 29 iulie – 14 august 1948. După o pauză de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial sunt primele Jocuri Olimpice de vară care au loc de la Olimpiada din 1936 de la Berlin. Ceremonia a fost deschisă de regele George al VI-lea al Marii Britanii pe Stadionul Wembley.

Au participat 59 de țări și 4.099 de sportivi care s-au întrecut în 136 de probe din 17 sporturi.

Considerate răspunzătoare pentru declanșarea celui de-al doilea război mondial, Germaniei și Japoniei li s-a interzis să participe. România s-a aflat și ea printre țările care n-au fost prezente, motivul invocat de autorități fiind starea dezastruoasă a economiei naționale, secătuită de război.

La aceste Jocuri Olimpice este pentru prima dată când țara gazdă nu s-a clasat în topul primelor zece țări câștigătoare.

 

 

 

1950: S-a născut atleta română Maricica Puică, campioană olimpică, europeană şi mondială.

 

 

 

 

 

 

Imagine similară

 

 

 

 

 

 

 

1952: La J.O. de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Este prima medalie de aur olimpică  obtinuta de un sportiv reprezentand  România.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iosif Sîrbu (n. 21 septembrie 1925, Șibot, Alba – d. 6 septembrie 1964) a fost primul campion olimpic român din toate timpurile, la disciplina tir, în cadrul JO Helsinki – 1952 (proba de tir, armă liberă, calibru redus, 40 focuri, poziția culcat). Multiplu campion național și balcanic.

După victoria de la olimpiadă, a fost nevoit să schimbe arma și poziția de tragere, în urma unei afecțiuni la ochiul drept; reușește, totuși, un loc 5 la JO din Melbourne – 1956. Din motive încă neelucidate, s-a sinucis, la 6 septembrie 1964.

 

 

 

 

 

1957:  Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, și-a început activitatea la Viena, dupa infiintarea sa  la data de 26 octombrie 1956

 

 

 

 

 

Agenția Internațională pentru Energie Atomică este o organizație internațională creată în 1957, sub egida ONU, cu sediul la Viena, care are ca principală sarcină să contribuie la dezvoltarea și folosirea practică a energiei atomice în scopuri pașnice și la dezvoltarea cercetărilor științifice în acest domeniu - foto - ro.wikipedia.org

 

 

 

 

 

Agenția Internațională pentru Energie Atomică este o organizație internațională creată în 1957, sub egida ONU, cu sediul la Viena, care are ca principală sarcină să contribuie la dezvoltarea și folosirea practică a energiei atomice în scopuri pașnice și la dezvoltarea cercetărilor științifice în acest domeniu.

Organele principale ale agenției sunt conferința generală, consiliul guvernatorilor și secretariatul. România este membră a acestei organizații chiar din momentul înființării sale. În 2005, agenția, împreună cu directorul ei de atunci, Mohammed El Baradei, au primit Premiul Nobel pentru Pace.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică are 151 de țări membre, printre care se numără majoritatea membrilor ONU, precum și Sfântul Scaun de la Vatican.

 

 

 

 

 

 

 1958: Președintele SUA Dwight Eisenhower  a promulgat Legea Națională pentru Aeronautică și Spațiu, prin care s-a înființat Agenția spațială federală civilă americana  NASA.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1970: A murit marele compozitor  şi dirijor  român, Ionel Perlea; (n. 1900).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ionel (Jonel) Perlea (n. 13 decembrie 1900, Ograda, județul Ialomița, România – d. 29 iulie 1970, New York City, SUA) a fost un dirijor și compozitor român, din tată român (Victor Perlea) și mamă germană (Margarethe Haberlein).

Printre compozițiile sale se numără un concert pentru vioară și orchestră, piese de muzică de cameră, muzică simfonică.

A lăsat numeroase înregistrări pe discuri din repertoriul simfonic sau de operă. Este de mentionat faptul că Ionel Perlea a fost cumnatul lui Mircea Eliade. El a fost casatorit cu Lizzete Cotescu, sora lui Georgette (Christinel) Eliade. Amandoua surorile provin pe linie de mama din familia Șendrea, una dintre cele mai vechi familii aristocratice din Moldova. Unicul copil al familiei Perlea este Jenica, care trăieste in Franta.

 

 

 

 

 

 

1981: Charles, Prinţ de Wales, se căsătoreşte  la Catedrala Saint Paul  din Londra, cu Lady Diana Spencer.

 

 

 

 

 

 

1981 - Charles, Prinţ de Wales se căsătoreşte cu Lady Diana Spencer - foto - istoriculzilei.blogspot.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1983: A decedat  Luis Buñuel, regizor spaniol, detinator al premiului Oscar (“Cîinele andaluz”, “Pămînt fără pîine”, “Simon din deşert”, “Farmecul discret al burgheziei” – Oscar, 1972).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Luis Buñuel (n. 22 februarie 1900, Calanda, Spania — d. 29 iulie 1983, Mexic) a fost un regizor spaniol de film. Deși spaniol, inițial studiile, apoi războiul civil și legăturile cu partidul comunist l-au determinat să-și exercite profesia de regizor în Franța, SUA și Mexic (unde și moare în 1983).

Este considerat unul dintre cei mai importanți cineaști ai lumii.

 

 

 

 

 

 

1983: A murit actorul britanic David Niven; (n.01.03.1909).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

David Niven a  jucat în peste 90 de filme, interpretînd rolul gentlemanului elegant şi plin de umor. A primit Premiul Oscar în 1958 (“Pantera roz”, “Ocolul pămîntului în 80 de zile”).

 

 

 

 

 

 

 1984: La cea de a XIII–a ediţie a Olimpiadei de vară organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz (29 iulie–12 august).

 

 

 

Los Angeles 1984 - Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

 

 

A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Los Angeles, California, Statele Unite în perioada 28 iulie – 12 august 1984. Los Angeles a fost desemnat la 18 mai 1978, la cea ce-a 80-a sesiune a CIO de la Atena, Grecia fără să se voteze, deoarece a fost singurul oraș care și-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984. Los Angeles a mai fost gazda unei ediții a JO, în 1932.

Au participat 140 de țări și 6.797 de sportivi iar ceremonia a fost deschisă de președintele Ronald Reagan. Ca răspuns la boicotul american al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, 14 țări est-europene și altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba și Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepții: România, China și Iugoslavia.

România a fost reprezentată de 127 de sportivi și a obținut un record de medalii (53). În timpul ceremoniei de deschidere pe stadionul „Memorial Coliseum” din Los Angeles, la defilarea pe națiuni sportivii români au fost întîmpinați prin ridicarea de pe scaune și aplauze, ca reacție la decizia de a sfida boicotul țărilor socialiste sub influența URSS.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1990: A murit  Bruno Kreisky, politician austriac, fost presedinte al Austriei; (n. 1911).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost primul cancelar federal social-democrat al Austriei, în perioada 1970-1983.

Prin angajamentul său în politica de promovare a păcii în Orientul Apropiat şi în relaţiile Est-Vest, a atras respectul întregii comunităţi internaţionale asupra ţării sale, o apreciere care s-a materializat prin alegerea capitalei Austriei, Viena, ca unul dintre sediile oficiale ale ONU; (n.22.01.1911).

 

 

 

 

 

 

 1992: A murit  Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare şi autoare dramatică română; (n. 1910).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1994: Este adoptată prima Constiţutie a Republicii Moldova.

 

 

 

 

Drapelul Republicii Moldova - foto - ro.wikipedia.org

 

 

 

 

Constituția Republicii Moldova este legea supremă și principală a Republicii Moldova și a societății statului și determină principiile generale după care se ghidează societatea, drepturile și îndatoririle omului.

 

 

2001: A murit politicianul comunist polonez  Edward Gierek ; (n. 1913). 

 

 

 

 

 2005:  Astronomii anunță descoperirea planetei pitice Eris .

 Inițial denumită 2003 UB313), este cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar.

După masă este al nouălea corp ceresc cunoscut din  Sistemul Solar  care se rotește direct în jurul Soarelui.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Are cel puțin un satelit, numit Dysnomia.  Deoarece diametrul său este mai mare decât cel al lui  Pluton, a fost considerat de mulți ca fiind Planeta X, cea despre care se credea că este cauza unor perturbări în rotația planetelor Uranus și Neptun.

Pe 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internationale, 2003 UB313 a primit statulul de planeta pitica.

 

 

 

 

2009: A decedat matematicianul german Thomas von Randow; (n. 1921).

 

 

 

2011: A decedat la Kittery Point SUA, cântărețul și compozitorul  american  de rhytm and blues  Gene McDaniels   ( n.12 februarie 1935 la kansas City).

 

 

 

 

Gene McDaniels* - The Facts Of Life | Releases | Discogs

 

 

 

 

 

 

A obținut un mare succes cu melodia A Hundred Pounds of Clay, care s-a clasat pe locul 3 în topurile americane (Billboard magazine).  .

Piesa a fost un succes și în Franța sub titlul ”Pour une handle de terre” în interpretarea starului francez Johnny Hallyday.

 

 

 

 

 

 

2019: Un conflict sângeros între bande de droguri rivale, izbucnit  în închisoarea din Altamira din statul brazilian Para,  a lăsat în urmă 62 de morți, au anunţat autorităţile locale, precizând că 16 dintre aceștia  au fost decapitaţi. 

Cu aproape 727.000 de deţinuţi înregistraţi în 2016, Brazilia are cea de a treia populaţie penitenciară din lume, adesea zguduită de drame.

Capacitatea închisorilor este de două ori mai mică, de circa 368.000 de locuri, într-o ţară de aproape 210 milioane de locuitori care este una dintre cele mai violente din lume.

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/29/ziua-de-29-iulie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Mucenic Calinic

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Calinic

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Calinic s-a nascut in Cilicia. In anul 290, prezent in cetatea Ancira din Galatia, a fost arestat de pagani si dus inaintea dregatorului Sacerdon.

Cand i s-a spus ca va fi spus la chinuri daca nu va lepada credinta in Hristos, Sfantul Mucenic Calinic a zis: “Mie dorit imi este a suferi pentru Domnul meu, precum ii este painea celui flamand.”

I s-au pus in picioare incaltari de fier, ce aveau cuie pe interior, si asa a fost fugarit in cetatea Gangra. Dar sfantul umbla ca si cum nu simtea durerea din ranirea picioarelor si canta psalmul lui David: “Asteptand, am asteptat pe Domnul, si a cautat la mine si a auzit rugaciunea mea.

 

Si m-a scos din groapa patimilor si din tina noroiului, si a pus pe piatra picioarele mele si a indreptat pasii mei”. Pe drumul spre executie i s-a facut sete.

Prin rugaciune, Dumnezeu i-a daruit apa dintr-o stanca, iar izvorul acela n-a incetat de atunci a darui apa, spre pomenirea minunii lui Dumnezeu, care s-a facut cu rugaciunile mucenicului.

A fost aruncat in foc, loc in care si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Cei ce l-au persecutat, au gasit trupul Sfantului Mucenic Calinic neatins de flacari.

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ISTORIA ZILEI DE 29 IULIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

  1. ioanscurtu.ro/content/view/22/1/;

  2. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

  4. Istoria md.

  5. Istoricul zilei blogspot.com;

  6. Mediafax.ro;

  7. Wikipedia ro.

  8. Rador.ro

 

29/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Le Monde: Tratatul de la Trianon, o obsesie maghiară

 

 

 

 

Ştiaţi că… Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie ...

 

 

Harta: Ungaria după Trianon

 

 

 

 1920-2020: memoria vie a tratatelor încheiate la sfârșitul  Marelui Război .

 

  La 4 iunie 1920, Ungaria a semnat Tratatul de la Trianon cu țările învingătoare ale Primului Război Mondial.  O sută de ani mai târziu, Viktor Orban, primul ministru al acestei țări  cultivă memoria acestui „diktat”.

A fost odată un teritoriu muntos,  în spatele câmpiei nesfârșite a Dunării, un pământ bogat în „comori naturale” pe care „Occidentul l-a rupt de Ungaria”, „încălcând granițele ei vechi de mii de ani”pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, împingând  naţiunea într-un „culoar al morţii“ spune premierul ungur.

Prestigioasa publicaţie franceză mai scrie că Viktor Orbán  a construit cea mai mare maşină de propagandă din Europa pentru a-și „galvaniza electoratul” căruia îi vorbește despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“ de la Trianon care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.    

Astfel a vorbit primul dintre unguri, Viktor Orban, într-un discurs ținut sâmbătă, 6 iunie a.c., în care a comemorat „tragedia națională” reprezentată de Tratatul de la Trianon, care reprezintă încă, după 100 de ani de la tragicul moment, o rană sângerândă  pentru o bună parte a maghiarilor .

Semnat între puterile victorioase ale Primului Război Mondial și reprezentanții Ungariei învinse, aliate cu Reichul  German în timpul conflictului, Trianon a dus la pierderea a două treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar.

Acesta a lăsat o treime din populația de limbă maghiară în noile țări vecine,  Austria, Cehoslovacia, Serbia, Ucraina, Iugoslavia și România.
„Acest lucru îi este favorabil lui Orban. La fiecare scrutin, ungurii din afara Ungariei votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez.

Acum  „minorităţile“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orban, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. El a permis unui număr de peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare.

„Viktor Orban ne apără. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului din România. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi”.

Dacă nu ar fi apărut epidemia de coronavirus , Viktor Orban plănuise să comemoreze împlinirea a 100 de ani de la Trianon prin inaugurarea unui nou monument controversat în inima Budapestei pe care sînt inscripționate numele municipalităților pierdute și unde arde  o flacără eternă simbolizând Ungaria mai mare.

Ceremonia a fost amânată până în august. 

 
 

 

 Surse: 

  https://www.lemonde.fr/series-d-ete/article/2020/07/24/le-traite-de-trianon-une-obsession-hongroise 

NapocaNews ro.

29/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , | Lasă un comentariu

Cum au ajuns ungurii, nişte ”barbari asiatici însetaţi de sânge“, apărătorii Occidentului creştin ?

Ucenicie literară: mai 2013

 

Izvoare istorice incerte ?

 

Existenţa, chiar supravieţuirea poporului şi a statului naţional ungar în bazinul Carpaţilor sunt un miracol al istoriei europene.

Sunt puține popoarele a căror imagine de-a lungul veacurilor şi al epocilor să fie  învăluită de atâtea clișee contradictorii cum este cea a maghiarilor.

Cum se face că nişte „canibali mâncători de copii“ şi nişte „huni însetaţi de sânge“ au devenit…in literatură apărători ai Occidentului creştin şi luptători eroici pentru libertate împotriva mongolilor, turcilor şi…uneori ruşilor?

 Cine au fost „barbarii asiatici” care în incursiunile lor de pradă au răspândit spaimă şi oroare din Elveţia până în Franţa, din Germania până în Italia şi care totuşi, ca ultime valuri migratoare dinspre Asia, nu au dispărut de pe scena istoriei?

Patria lor originară, obârşia lor şi rădăcinile limbii lor, cauzele migrării şi aşezării lor pe alte meleaguri sunt controversate şi în ziua de azi. însă faptul că în Europa maghiarii  formează poporul cel mai solitar, cu o limbă şi o istorie… unice în felul lor, cu greu poate fi pus la îndoială.

Arthur Koestler, care visa în ungureşte, dar îşi scria cărţile în nemţeşte, a spus odată: 

„Poate că prin această singurătate excepţională se explică intensitatea ciudată a existenţei sale. A fi ungur este o nevroză colectivă.”
De la descălecatul incert de pe la 896, această „singurătate” cu multele ei faţete a rămas factorul determinant în istoria ungară. 

Spaima pe care o inspirămoartea lentă a unei mici naţiuni,rarefierea rândurilor ungurimii şi efectul războaielor pierdute tradus prin diluarea forţată” a unor întregi grupuri umane (fiecare al treilea etnic maghiar trăieşte în… străinătate) constituie explicaţia de fond a faptului că imaginile funebre abundă în poezie şi în proză.

Poveştile, legendele şi tradiţiile populare au acoperit sau au deformat realităţile.In acelaşi timp, aceste mituri in care cred ,uneori prosteste milioane de unguri  au creat însă si o alta istorie in acest spaţiu şi au marcat conceptul de naţiune.

Sub coroana…mult prea”stralucitoare”a regelui Ştefan, percepută ca simbol al aşa-zisei „naţiuni politice”, şi-a făcut loc un anumit raport între băştinaşi şi cuceritori, între cei veniţi din alte părţi şi cei dislocaţi din mediul lor existenţial: un raport foarte schimbător, încununat uneori de succese strălucite,dar marcat de multe ori de conflicte tragice. Jocul dintre deschidere şi închistare,

intre cosmopolitism şi naţionalism, dintre sentimentul singurătăţii şi conştiinţa unei false „misiunii istorice”, dintre spaima de moarte şi cutezanţa de a se opune puternicilor vremii şi-a găsit o oglindire impresionantă în avatarurile culturii şi istoriei Ungariei.

 Un lung lanţ de înfrângeri fatale a întărit sentimentul de popor trădat („, A spus-o poetul naţional Petofi…un  geniu al cuvantului,dar si un agitator fara necesara eruditie!)  a făcut ca pesimismul în faţa vieţii să prindă rădăcini în aproape toate generaţiile maghiarimii.

Catastrofa de la Mohâcs din 1526 urmată de un secol şi jumătate de ocupaţie turcească, momentul 1848/49, când lupta pentru libertate, dar si nejustificata…ambitie de cuceritori a altor neamuri)  a fost înăbuşită de armatele unite ale Habsburgilor şi ale ţarului Rusiei, apoi distrugerea Ungariei istorice(?!) prin dictatul (?) de la Trianon din 1920, cele patru decenii de dominaţie sovietică şi de comunism împreună cu reprimarea sângeroasă a răscoalei din octombrie 1956 au fost catastrofe care au acutizat în permanenţă conştiinţa de popor părăsit.

(Dar oare,numai ei au fost atunci  victime?)

 Cine ar putea să conteste însă vreodată incredibila capacitate de a rezista şi desăvârşita artă de a „supravieţui” a acestui popor? în ciuda faptului că ţara a fost împărţită (în trei mari etnii!) şi în ciuda secolelor de dominaţie străină(daca Habsburgii puteau fi considerati…asupritori, ungurii au fost capabili să-şi păstreze identitatea naţională.

Dragostea fierbinte de patrie(Marea lor Ungarie ,in care ungurii erau mai putin de… jumatate!) a fost aceea care le-a dat forţa ca, strânşi între germani şi slavi,(dar unde erau cei aproape 4 milioane de romani?) lipsiţi de rude şi izolaţi de restul lumii prin „zidul chinezesc” al limbii lor singulare, să supravieţuiască şi să treacă de catastrofe.

 Una dintre cheile pentru înţelegerea ascensiunii şi prăbuşirii Ungariei, de la descălecat până la sfârşitul Primului Război Mondial, dar şi pentru înţelegerea succesiunii precipitate a răsturnărilor de situaţie dintre 1920 şi 1990, o furnizează învăţăturile din jurul anului 1030 (redactate probabil de un preot german) ale primului rege creştin din dinastia de Arpâd, Ştefan cel Sfânt, către fiul său:
„O ţară care are limbă numai de un fel şi obiceiuri numai de un fel este slabă şi neputincioasă. De aceea, fiul meu, îţi poruncesc să te întâlneşti cu ei şi să te porţi cuviincios cu ei, pentru ca lor să le fie mai plăcut a zăbovi la tine decât altundeva, căci de vei distruge cele construite de mine, de vei împrăştia cele adunate de mine, atunci, fără îndoială, stăpânirea ta de mare pagubă va avea parte.”

Astfel, încă din secolul al Xl-lea, la invitaţia dinastiei, au venit germani în Ungaria de Sus şi în Transilvania. De-a lungul secolelor, ungurimea a absorbit, ca să zicem aşa, nu numai popoarele nomade ca, de pildă, pecenegii şi cumanii, ci şi nemţi şi slovaci, români şi croaţi, sârbi şi evrei.

Unul dintre cele mai uluitoare fapte ale istoriei ungare —  trecut sub tăcere de istoriografi naţionalişti — este acela că făuritorii mitului naţional, mult cântaţii eroi ai războaielor cu turcii, conducătorii politici şi militari ai luptei pentru libertate împotriva Habsburgilor, unele figuri proeminente ale literaturii şi ştiinţei au fost, în întregime sau parţial, de origine germană sau croată, slovacă, română sau sârbă.
In vremea împăratului Iosif II,maghiarii de-abia de formau o treime din populaţia de-atunci a Ungariei,dar…brusc,in cateva decenii până în 1910 au atins o pondere de 54,5 la sută, ceea ce, fără îndoială, înseamnă că putem vorbi de o… dinamică de-a dreptul senzaţională a asimilării lingvistice şi politice în vechea Ungarie…Daca nu cumva…au fost umflate recensamintele!

Potrivit datelor statistice, numărul germanilorproaspăt convertiţi la hungarism depăşea 600 000, iar cel al slovacilor asimilaţi şi al evreilor deveniţi maghiari pare să fi fost de peste o jumătate de milion,!! In general, se apreciază că, încă înainte de Primul Război Mondial, ponderea in Ungaria a germanilor, slavilor şi evreilor asimilaţi,reprezenta mai mult de un sfert din maghiarimea certificată statistic.

 Ideea ungurească de stat, inclusiv presiunea asupra naţionalităţilor, făcută sub semnul unei viziuni total nerealiste despre rolul viitor al unui… mare imperiu al coroanei lui Ştefan în spaţiul dunărean, nu ar avea un caracter rasist, ci doar unul…  cultural.

 Oricarui om care… se declara ungur i se promitea ca avea …aceleaşi şanse de a promova.( In aceasta a constat, desigur, şansa acelor evrei care, ca unguri evrei , s-au identificat încă din timpul revoluţiei de la 1848 cu… mişcarea naţională maghiară (O Doamne!) şi în deceniile următoare, cu limba şi cultura maghiară.

Pe de altă parte, Ungaria avea nevoie de oameni loiali, care să mărească ponderea elementului unguresc în interiorul… provinciilor coroanei lui Ştefan şi în acelaşi timp să fie gata (împreună cu germanii şi cu grecii) să preia conducerea în domeniile economiei şi al finanţelor, precum şi în profesiunile liberale!

 Raportul (unic în felul lui!) cel putin10% dintre evrei, erau şi maghiari…a marcat revirimentul economic şi cultural din deceniile de după compromisul cu Austria. Destinul evreimii dispuse să se lase asimilată ţine de capitolele strălucite şi apoi, mai ales după ocupaţia germană din 1944/45, de capitolele cele mai întunecate ale istoriei ungare.

A fost una dintre consecinţele absurde şi totuşi logic de asteptat ale legislaţiei antievreieşti promovate de stat faptul că multe dintre marile talente, printre care vreosapte-opt laureaţi ai Premiului Nobel, şi-au conirmat repurtatia  nu în patria lor „natala„, ci mai ales în Marea Britanie sau Statele Unite care si-au valorificat acolo succesele lor  în ştiinţă şi artă, în finanţe şi industrie.

Revenind , după căsătoria în anul 996 a lui Ştefan cu prinţesa bavareză Gisela, sora viitorului împărat Henric II, raportul dintre unguri şi germani a fost şi el în unele privinţe un unicat.

La Curtea primului rege al Ungariei, preoţii, cavalerii şi nobilii germani veniţi în suita Giselei au jucat un rol de prim-plan, iar regele visa la instituţiile germanice ca la nişte modele. Succesorii săi din dinastia arpâdiană au încurajat şi ei sistematic formarea de mari colonii germane, ceea ce l-a făcut pe un istoric maghiar din secolul al XlX-lea să spună:

„Ungurii au creat statul; germanii, oraşele.”

Sentimentele stratului conducător maghiar oscilau între admiraţie fără rezerve şi neîncredere profund înrădăcinată.

Oraşele libere regale dominate de burghezia germană au rămas neatinse de războaiele cu turcii.

În timp ce regii unguri au implantat primele grupuri mari de germani în părţile de nord ale ţării şi pe saşi în Transilvania, Habsburgii aduc în secolul al XVIIl-lea colonişti mai ales în regiunile Backa şi Banat din sudul Ungariei. Privilegiile acordate cetăţenilor germani au trezit suspiciuni în rândul ungurilor dezavantajaţi.

Mai importantă din punct de vedere politic a fost însă mişcarea condusă la începutul secolului al XlX-lea de nobili şi literaţi însufleţiţi de sentimente naţionale şi desfăşurată sub semnul păstrării şi înnoirii limbii maghiare ameninţate de germanizare. în multe familii ungureşti se considera pe atunci că nu este de bonton să conversezi în limba maternă sau să aduci vorba despre poezii şi romane ungureşti.

Poetul Kâroly Kisfaludi, care la început el însuşi corespondase în germană cu fratele său şi care a trebuit, ca să spunem aşa, să reînveţe limba maternă, avertiza: „Poporul care nu posedă o limbă maternă nici patrie nu are.“ în ajunul revoluţiei din anul 1848, scriitorul Jozsef Bajza a ţinut o cuvântare înflăcărată la Academia de Ştiinţe din Budapesta:

Limba şi cultura germană reprezintă un pericol pentru naţiunea noastră. Ar trebui în sfârşit să ne venim în fire şi să înţelegem că această modă ne duce la pierzanie şi că în special prin pătrunderea limbii germane ni se pregăteşte sfârşitul. […] Nu trebuie să-l urâm pe german, ci să ne ferim de el. […] Eu nu sunt barbar şi nu vreau să mă ridic împotriva civilizaţiei. […] Dar consider că este un păcat ca un popor să plătească civilizaţia cu propria lui existenţă.

Sursa: Pal Lendvay (extras din Volumul UNGURII)

 

 

 

 

Volumul lui Paul Lendvai, „Ungaria lui Orbán”, primeşte Premiul ...

 

 

Paul Lendvai (născut Lendvai Pál pe 24 august 1929, la Budapesta din părinți evrei) este un jurnalist care a devenit cetățean austriac. S-a mutat în Austria în 1957 după revoluţia anticomunistă din Ungaria  din 1956 și lucrează ca autor și jurnalist.

A scris mai multe cărţi despre istoria ţărilor central‑ şi est‑europene.

A fost corespondent pentru Europa de Est al Die Presse și Financial Times în perioada 1960-1982.  

Între 1982 şi 1987 a fost redactor‑şef pentru Europa Centrală şi de Est al postului de televiziune Österreichischer Rundfunk (ORF), iar între 1987 şi 1998, director la Radio Österreich International (RÖI). În prezent este coeditor şi redactor‑şef al revistei Europäische Rundschau.

 Printre numeroasele decorații și premii primite de Paul Lendvai se numără:

 

1974: Medalia de onoare de aur pentru servicii pentru Republica Austria

1990: Marea Cruce a Meritului Republicii Federale Germania 

1994: Premiul Bruno Kreisky

1998: Premiul Axel Corti

1999: Crucea Ordinului de Merit al Republicii Polone

2001: Premiul Institutului Corvinus Europe de la Budapesta

2003: Steaua Ordinului de Merit al Republicii Ungaria

2005: Premiul austriac de stat pentru jurnalism cultural

2008: Premiul onorific al comerțului austriac de carte pentru toleranță în gândire și acțiune

29/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: