CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cântecul patriotic românesc „Pe-al nostru steag e scris unire”, se cântă în Olanda sub numele de „Imnul Maastricht”, fără să se știe că a fost compus de Ciprian Porumbescu. VIDEO


 

 

 

Controverse legate de cântecul patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Există o extraordinară asemănare între „Imnul Maastricht” cântat în Olanda şi cântecul patriotic românesc intitulat „Pe-al nostru steag e scris unire”, operă a compozitorului patriot Ciprian Porumbescu, scrisă în în 1880 :

 

 

 

 

 

 

Cu toate că unele situri din Occident, inclusiv Wikipedia, pretind că  olandezul Alphonse Olterdissen ar fi autorul acestei strălucitoare compoziții, toată lumea știe că muzica acestui imn înflăcărat îi aparţine lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), iar versurile lui Andrei Bârseanu.

 

http://www.mestreechtenere.nl/guus%20olterdissen.htm  

 

 

 

Această melodie a lui Porumbescu  a fost adoptată ca imn oficial de către municipalitatea oraşului olandez Maastricht (Limburg) abia în anul 2002.  

Ea devenise încă din anul 1912  imnul naţional al Albaniei (Himni i Flamurit), albanezii recunoscând oficial atât compozitorul cât şi originea ei românească. 

 

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hymni_i_Flamurit

 

Versurile imnului Albaniei au fost scrise de poetul albanez de origine aromână Aleksander Stavri Drenova (pseudonim: Asdreni).

Oricum, asemănarea dintre cele trei variante este incontestabilă !

La 28 ianuarie 2016, jurnalistul român George Roca a publicat un articol în care afirma că imnul orașului olandez Maastricht fusese copiat din „Pe-al nostru steag e scris Unire”.

Melodia Mestreechs Volksleed, adoptată în 2002 de municipalitatea din Maastricht ca imn al acestui oraș , avea o mare asemănare cu cea a cântecului românesc, așa că Roca a comparat atât piesele, cât și imnul albanez, făcând observația că, spre deosebire de albanezii care erau mândri de originea românească a imnului lor, olandezii au „furat” imnul, deși au blocat România să intre în spațiul Schengen acuzând-o de corupție.

Controversa a avut un impact mare în presa românească și străină  precum și în Wikipedia.

 

 

 

 

 

 

 

Mai multe publicații de limba română din întreaga lume, printre care foarte documentată s-a arătat a fi https://www.gandaculdecolorado.com/o-privire-sinoptica-asupra-imnului-romaniei/, au remarcat cu satisfacţie că, referitor la paternitatea muzicală a Imnului Maastricht,  pe câteva situri importante de pe internet, precum Wikipedia, s-a făcut de curând mențiunea că acest imn popular în Olanda ar fi o copie aproximativă (loosely copy!) a cântecului „Pe-al nostru steag e scris unire”  compus de  Ciprian Porumbescu: https://en.wikipedia.org/wiki/Alphonse_Olterdissen

Iată un  text referitor la cântec, modificat recent în limba olandeză: „Vief jaor later in 1912, sjreve en componeerde de gebreurs Olterdissen e nui stök, naomelek “Trijn de Begijn”. Op ’t eind vaan dat stök woort ’t Mestreechs Volksleed gesjreve dat ‘nen ode aon Mestreech is en waor. De melodie is groetendeils gebaseerd op die vaan ’t Albaans volksleed, gecomponeerd door Ciprian Porumbescu.(1853-1883). ’t Leed is door de jaore eweg ‘nen eige leve goon leie. Guus Olterdissen1860-1942”.

Nici acasă, în România, cântecul patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire” nu a avut parte de prea multă linişte.

 

În 1975, după un concurs național pentru un nou imn, Nicolae Ceaușescu a încercat să facă din această melodie imnul național al Republicii Socialiste România, cu versurile modificate și cu titlul schimbat în „E scris pe tricolor Unire “.

 

 

 

 

 

 

Chiar dacă această compoziție era imnul Albaniei  încă din anul 1912,  Ceaușescu ar fi vrut  în 1977 ca ea să devină imnul de stat  al României și a dat ordin să-i fie schimbate titlul şi versurile, pentru a se încadra în ideologia partidului comunist.

Diplomația ceaușistă a încercat să negocieze cu conducerea comunistă de la Tirana pentru ca aceştia să-şi aleagă un nou imn de stat, dar preşedintele Albaniei, dictatorul Enver Hodja, a refuzat cu vehemenţă să renunțe la imnul compus de Ciprian Porumbescu.

 Așa se face că Ceaușescu a trebuit să opteze pentru un alt imn, compus tot de  de Ciprian Porumbescu, ”Tricolorul”, cunoscut și sub numele „Trei culori”,  care  a fost imnul național al Republicii Socialiste România din anul 1977 și până la Revoluția anticomunistă din 1989.

 

 

 

 

 

 

 

 

Textul  imnului a fost puternic împănat cu elemente ale ideologiei epocii comuniste.

Din păcate pentru calitatea muzicii, se pare că unele versuri au fost adaptate de însuși Ceaușescu, fără nici o legătură cu patriotismul fierbinte de care era însuflețit marele compozitor român care a fost Ciprian Porumbescu :

 

”Azi partidul ne unește

Și pe plaiul românesc

Socialismul se clădește

Prin elan muncitoresc.”

28/07/2020 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: