CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

18/19 iulie 1959 – Au fost executaţi partizanii anticomuniști din grupul Arnăuţoiu.VIDEO

Despre partizanii anticomunişti din munţi s-au scris cărţi întregi şi s-a vorbit mult, ai crede că s-a zis tot.

Ei au fost nebunii aceia care au pus mâna pe arme şi au plecat în munţi să-şi apere ţara de comunişti şi de nedreptate. Au fost ani, zeci de ani, luptători înverşunaţi şi demni, hăituiți de trupele de securitate, până au fost eliminaţi, pe rând, până la ultimul. Ai crede că s-a spus totul despre aceşti formidabili voinici de codru.

Din 1945 şi până în 1959, în munţii României s-au ascuns aproape 1.196 de grupuri de luptători, în 19 centre de rezistenţă.

S-au adăpostit în munți cu nădejdea că noua orânduire sovietică va fi stârpită de trupele anglo-americane, iar ei trebuiau să fie acolo, să lupte cu opresorii.

Istoricii i-au numit „partizani“ şi au reunit acţiunile lor sub numele generic „Mişcarea de rezistenţă“, iar ei şi-au spus „haiduci“, însă, indiferent cum le-am spune, toţi aveau un singur scop: să răstoarne regimul de ocupaţie slujit de trădătorii de neam și țară comuniști.

Cei mai mulţi au fost simpli ţărani, care au simţit direct nedreptăţile comunismului, căci reformele agrare ce au culminat cu colectivizarea le-au luat tot şi i-au făcut clăcaşi pe pământurile lor.

Lumea satului a devenit duşmanul comuniştilor, iar comuniştii – duşmanii ţăranilor scrie https://www.historia.ro/tragica-epopee-a-lui-toma-arnautoiu-eroul.

Primele grupuri de luptători patrioți s-au format imediat după 23 august 1944. În programul lor aveau ca obiectiv principal lupta armată în pentru răsturnarea regimului comunist. Unul dintre punctele   nevralgice ale acestei mișcări profund patriotice, a fost lipsa de coordonare.

Grupul Arnăuțoiu s-a format în primăvara anului 1949.  În luna martie 1949, în momentul plecării în munți, acesta era format din 16 membri, printre care patru femei și era  sprijinit de mai mult de 100 de persoane (printre care 30 de femei) , țărani, ciobani, preoți, învățători, muncitori forestieri.

Totuşi, mişcarea de rezistenţă care a populat Carpaţii anilor ’40, ’50 şi ’60 este aproape absentă din discuţiile confortabile despre trecutul recent, prea recent al României. 

În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, trupurile a 16 eroi ai luptei anticomuniste executați la închisoarea Jilava, au fost aruncate în gropi comune fără însemne.

Sentinţele fuseseră date de Tribunalul Militar Bucureşti, Regiunea a II-a, care condamnase la diferite perioade de detenţie peste 100 de persoane, scrie https:// buciumul.ro/ executati-la-jilava.

 

 TOMA ARNĂUŢOIU (ofiţer)                                          PETRE ARNĂUŢOIU (ţăran)

 TITU JUBLEANU (ţăran)                                               CONSTANTIN POPESCU (ţăran)
 ION SĂNDOIU (ţăran)                                                     NICOLAE ANDREESCU (preot)

 ION CONSTANTINESCU (preot)                                     NICOLAE SORESCU (cioban)

 NICOLAE BĂŞOIU (ţăran)                                             GHEORGHE TOMECI (proprietar)

 ALEXANDRU MOLDOVEANU (învăţător)                      ION MICA (învățător)                           

GHEORGHE POPESCU (învăţător)                                   ION DRĂGOI (preot)

 BENONE MILEA (ţăran)                                                NIŢU NICOLAE (proprietar)

 

 În acea noapte, începând cu orele 21, au fost duși pe rând la intervale de 15 minute cu lanţuri la mâini şi  picioare, în faţa plutonului de execuţie.

Erau legați la ochi, ca să nu-şi vadă asasinii şi moartea, dar stăteau mândri şi drepți, căci brazii se frâng, dar nu se îndoiesc.

Primul dintre ei a fost Toma Arnăuțoiu locotenent de cavalerie, conducătorul grupului de rezistență anti-comunistă de la Nucșoara.

 

Eroii nostri. Toma Arnăuţoiu, un luptător pentru libertatea si ...

 

 

 

Foto: Toma Arnăuțoiu, (n. 14 februarie 1921, Nucșoara, județul Muscel, în prezent județul Argeș – d. 18 iulie 1959) conducătorul grupului „Haiducii Muscelului”de la Nucşoara, organizatorul celei mai îndelungate rezistenţe armate anticomuniste din Europa. 

Când i s-a dat dreptul la ultimul cuvânt, afcesta a strigat: „Trăiască Armata Română!“.

La comanda dată de comandantul penitenciarului Jilava, cei trei miliţieni din plutonul de execuție au tras, dar Toma  nu a murit imediat.

L-au aruncat așa în groapă şi au pus var şi pământ peste el. Avea 38 de ani.

Dumnezeu să-i odihnească pe toți eroii noștri!

 

 

Publicitate

21/07/2020 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , | 4 comentarii

%d blogeri au apreciat: