O ISTORIE A ZILEI DE 15 IULIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

15 iulie, istoricul  zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

998: A decedat matematicianul și astronomul  persan Abū al-Wafā „Būzjānī; (n. iunie 940.).

S-a născut la Buzghan (astăzi Torbat – e Jam, Iran). La 19 ani s-a mutat la Bagdad, unde va rămâne tot restul vieții.

A fost contemporan cu mulți alți savanți printre care: Al Biruni, Al-Quhi, Al-Sijzi, Abu Nasr ibn Iraq, Abu-Mahmud Khojandi, Kushyar ibn Labban.

A  făcut inovații importante în trigonometrie si a utilizat pentru prima data  numerele negative într-un text islamic medieval.

A formulat regulile de adunare a fracțiilor prin aducere la numitor comun, a formulat regulile de aproximare a fracțiilor și regulile de descompunere a fracțiilor ordinare în fracții sexagesimale.

În domeniul astronomiei, a descoperit așa-zisele variații în mișcarea Lunii.

Abul Wafa a tradus și comentat operele unor matematicieni greci sau islamici (cum ar fi Al-Khwarizmi, Diofant, Euclid) din domeniul geometriei și trigonometriei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Opera sa a fost pe larg studiată de savanţii medievali arabi în secolele de după moartea sa, foarte apreciate fiind: 

– Cartea despre ceea ce trebuie să cunoască grămăticii, oamenii de afaceri și alții în știința matematică.
– Cartea despre ceea ce îi este necesar unui meseriaș care lucrează cu construcții geometrice, consacrată geometriei practice (construcții în topometrie, geodezie, arhitectură, construcții geometrice cu rigla și compasul);
– Cartea perfectă (Kitab ab Kamil), tratat de astronomie în care sunt expuse bazele trigonometriei.

 

 

 

 

 

 

1099: Ierusalimul este cucerit după lupte sângeroase, de  armata cruciaţilor crestini conduşi de  Godefroy de Bouillon.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La 15 iulie 1099 trupele crestine ale Primei Cruciade au cucerit Ierusalimul aparat  de musulmanii  califului Egiptului.

Începutul primei cruciade este legat de cuvîntarea papei Urban II la sinodul de la Clermont (noiembrie 1095). Însă rolul papei pentru declanşarea cruciadei a fost destul de putin important: el a promis că biserica va proteja proprietatile cruciaţilor, a cerut să fie încetate războaiele interne şi a poruncit episcopului Ademar (+1098, în timpul asediului Antiohiei) să fie legatul papal în Cruciadă.

Ideea unei cruciade a devenit foarte populară, atît printre oamenii din clasele superioare, cît şi printre oamenii simpli – unii ademeniţi de bani şi putere, cei din urmă – de propovăduirile despre eliberarea locurilor sfinte de păgîni, sau pur şi simplu de dorinţa de război şi aventuri.
Cruciaţii care asediau Ierusalimul erau în număr de doar 20.000, şi aceştia istoviţi dupa doi ani de război, boli si  foame.

Principalii lor comandanţii rămaşi au fost Raymond de Toulouse, Robert de Normandia şi Godfrey de Bouillon, la care s-a alăturat mai apoi Tancred.
Atunci le-a sosit ajutor de la genovezi şi pizani, care au adus alimente şi uneltele necesare asediului.

Invingatorii au nimicit foarte mulţi musulmani şi au distrus în cetate tot ce amintea de islam.

Toti aparatorii musulmani si evrei ai Ierusalimului au fost ucisi, unele cronicii vorbind de cca.100000 de morti intre locuitorii orasului.

 

 

 

 

Pe hartă: Drumul parcurs de  cruciatil pana la Ierusalim

 

 

Dupa victorie, s-au iscat neînţelegeri între cruciați pe seama viitoarei organizării administrative a Ierusalimului, o partidă pledand pentru crearea unei republici bisericeşti cu patriarhul în frunte, iar o alta, care a şi cîştigat, sustinand  o administrare laica obişnuită. Raymond şi Robert au refuzat conducerea cetăţii, aceasta revenindu-i  lui Godfrey de Bouillon, al carui frate stăpînea Edessa.
Evident, două formaţiuni statale avand în fruntea lor occidentali si inca din aceeaşi familie, veneau in contradictie cu interesele Imperiului Bizantin, care avea deja probleme cu stăpînirea lui Bohemond (şi a normanzilor,al caror lider era acesta), asupra Antiohiei.

 

 

 

 

1149: Este  reconstruita  Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Biserica a fost arsă de persani în 614, reconstruită apoi de Modestus pentru a fi o dată în plus distrusă de califul Al-Hakim Bi-Amr în 1009; după aceea, a trecut printr-o reconstrucție generală în timpul stăpânirii cruciaților în secolul al XII-lea, si mai apoi a fost renovată repetat de-a lungul timpului până azi; biserica actuală e reconstrucția care datează din 1810, după ce în 1808 a fost mistuită de un incendiu.

 

 

 

 

 

 

 

Locul este venerat ca fiind Golgota, dealul pe care Isus a fost crucificat,și se spune că a colo este și locul în care Isus a fost înmormântat (sepulcrul), însă istoricii contestă tradiția care e relativ tardivă (biserica creștină din Ierusalim până la finele secolului III se pare că indica o altă localizare pentru Golgota), apărută o dată cu implicarea împăratului Constantin I.

 

 

 

 

1240 : Victoria oastei cnezatului Novgorod , condusă de cneazul Aleksandr Nevski, asupra armatelor suedeze (Bătălia  de pe Neva).

 

 

 

 

 

1410: In Bătălia de la Grunwald cavalerii teutoni sunt infranti de către forţele unite ale polonezilor şi lituanienilor, sprijiniţi de ruşi, cehi, moldoveni si tătari.

 

 

 

 

 

 

1497: A început construcţia bisericii Curţii domneşti de la Piatra Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504).

Lucrările au fost finalizate la 11 noiembrie 1498.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1542 (sau 1551): A murit  Mona Lisa, (Gioconda Lisa Gherardini, sotia lui  Francesco del  Giocondo), femeia al carei suras enigmatic a fost imortalizat  de pictorul Leonardo da Vinci ; ( n. 15  iunie  1479).

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

1606: S-a născut  genialul pictor olandez Rembrandt van Rijn  (”Lectia de anatomie”, “Rondul de noapte”, “Pelerinii din Emaus”); (d. 4 octombrie 1669).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rembrandt van Rijn  (1606 – 1669)

 

 

 

 

Rembrandt – Lectia de anatomie

 

 

 

 

 

 

1643 :  Capitanul olandez Martin Geritson Fritz, de pe vasul Castracum, a descoperit Insula Sahalin.

 

 

 

 

 

 

1653 : Se desfășoară  bătălia de la Sirca, in urma căreia  Gheorghe Stefan il infrânge pe Vasile Lupu, silindu-l sa se retraga peste Nistru si sa ceara sprijinul  cazacilor lui Timus Hmelnitki, care va  intra in Moldova si ocupa Suceava.

 

 

 

 

 

 

1799 : Piatra din Rosetta,  un artefact care a dus la descifrarea hieroglifelor, este descoperită în oraşul egiptean Rosetta, de căpitanul francez Pierre-François Bouchard.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1815:  Imparatul  Napoleon s-a predat englezilor,  la bordul navei de razboi Bellerophon.

 

 

 

 

 

 

 

Napoléon Bonaparte (n.15 august 1769 – 5 mai 1821)

 

 

 

Dupa predarea sa, a fost exilat pe insula Sfânta Elena, unde a murit în condiţii neclare, câţiva ani mai târziu, la vârsta de 51 de ani (5 mai 1821).

Există două teorii importante cu privire la moartea sa: otrăvirea cronică cu arsenic şi cancerul la stomac.

 

 

 

 

 

 

 

1845: În  Singapore apare primul număr al unuia dintre cele mai vechi ziare de limba engleza care a supravietuit  pana astazi: “The Straits Times”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1858: Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale.

Acestea erau vestitele “Cap de bour”, a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.

 

 

 

 

 

 

 

1888: A apărut ziarul Adevărul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este un cotidian central înființat în 1888 de Alexandru Beldiman  care a apărut la Bucuresti până la 21 noiembrie 1916  și, după Primul razboi Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la 30 decembrie 1937.  

În primele zile de după Revolutia din 1989, ziarul Scînteia, oficios al PCR , și-a schimbat denumirea mai întâi în „Scînteia Poporului” (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în „Adevărul”, comitetul redacțional rămânând inițial același.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1902: S-a născut chimistul și academicianul  Costin D. Neniţescu ; (d. 29.07.1970).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1904: A murit Anton Pavlovici Cehov, dramaturg şi prozator rus, autor al pieselor „Livada cu vişini”, „Trei surori” (n. 29.01.1860).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1916: A decedat  microbiologul rus Ilia Ilici Mecinikov, cel care a descoperit fenomenul fagocitozei; în 1908 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Medicină; (n.15.05.1845).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1919: A murit  Emil-Ilerman Fischer, biochimist german, laureat al  Premiului  Nobel pentru chimie pe 1902.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Este savantul  care a sintetizat glucoza, fructoza, cofeina;  (n.09.10.1852).

 

 

 

 

 

 

 

1922:  A fost fondat Partidul Comunist Japonez.

 

 

 

 

 

 

 

1936: A apărut, la Bucureşti, săptămânalul “Cuget clar”, revistă de direcţie literară, artistică şi culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

 

 

 

 

 

 

 

1940: Dictatorul Germaniei naziste, Adolf  Hitler, îi adresează regelui Carol al II-lea o scrisoare, prin care îi cere, pe un ton ultimativ sa facă unele concesii Ungariei horthyste.

 

 

 

 

 

 

 

1946: In România se da un  Decret-lege privind alegerile pentru Adunarea Deputatilor,  prin care se prevede ca dreptul de vot este universal, egal, direct si secret pentru toti cetatenii tarii de la varsta de 21 de ani in sus (se acorda pentru prima data in istoria Romaniei dreptul de a alege si a fi ales pentru femei si militari).

S-a  desfiintat  Senatul si  a fost  infiintata  Adunarea Deputatilor, parlament unicameral, in care puteau fi alesi deputati, cetatenii cu varste de peste 25 de ani.

Se interzicea  dreptul de a alege si a fi alesi “dusmanilor poporului”, “elementelor fasciste, hitleriste, legionare”, celor care au ocupat “functii de raspundere in aparatul de stat al maresalului Ion Antonescu sau care au cerut sa lupte voluntar impotriva Natiunilor Unite” etc.

Prin introducerea sistemului unicameral si anularea prerogativei Regelui de a dizolva Parlamentul este incalcata Constitutia din 1923, repusa in vigoare in 1944.

 

 

 

 

 

 

1955: 18 laureați ai Premiului Nobel semnează o declarație împotriva armelor nucleare; mai târziu declarația a fost semnată de alți 34 laureați Nobel.

 

 

 

 

 

 

1958: A apărut, la Bucureşti, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista “Luceafărul”, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România.

 

 

 

 

 

 

1962: Reprezentativa feminină de handbal în şapte a României, a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediţie a Campionatului mondial, desfăşurat în ţara noastră, între 8 şi 15 iulie.

 

 

 

 

 

 

1964: S-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic “Animafilm”.

 

 

 

 

 

 

1973:  S-a născut  in Bucuresti, Theodor Paleologu, eseist, diplomat şi om politic român;(n.Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1975: A avut loc primul zbor cosmic  cu  echipaj  mixt sovieto-american, Soyuz-Apollo.

 

 

 

 

 

 

1992: A murit cântareţul roman de muzică populară Ion Luican ; (n. 1907).

 

 

 

 

 

 

 

 

Ion Luican

 

 

 

 

 

1996:  Prinţul Charles al Marii Britanii şi Prinţesa Diana, au  semnat  documentele de divorţ.

 

 

 

 

 

 

 

 

1997: Creatorul  italian de moda Gianni Versace, este asasinat cu doua focuri de arma in apropierea resedintei sale din South Beach, din Miami Beach; ( n.02.2.1946).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Poliţia l-a dat in urmarire  pe suspectul Andrew Cunanan de 27 de ani, un homosexual care  se prostitua cu “clienti  prosperi”.

El este deja pe lista FBI a celor mai căutaţi  criminali, în legătură cu alte patru crime – toate victimele  fiind ca si  Versace, homosexuali.

Criminalul s-a sinucis, cadavrul sau  fiind  gasit  dupa opt zile.

 

 

 

 

 

 

1997: Slobodan Milošević este ales președinte al RF Iugoslavia. Este învestit în funcție la 25 iulie 1997.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1999: Generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi la câte 15 ani de închisoare, pentru omor deosebit de grav, în procesul revoluţiei de la Timişoara.

Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) hotărând ca ei să plătească, împreună cu MApN, 33,264 miliarde de lei persoanelor rănite şi rudelor celor ucişi în decembrie 1989.

 

 

 

 

 

 

 

Pe 16 septembrie 2010, gen.Chițac a fost eliberat din Spitalul Penitenciar Jilava, după ce a obținut acordul instanței pe motive medicale.

Pe 1 noiembrie 2010, fostul general-colonel în rezervă Mihai Chițac, care peste trei zile ar fi împlinit 82 de ani a murit la Spitalul Militar din Capitală în urma unui stop cardio-respirator.

La 20 mai 2014, după cinci ani din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat, Victor Stănculescu a fost eliberat condiționat.

 

 

 

 

 

 

 

 

2016 :  Un grup de militari din cadrul forțelor armate au organizat o lovitură de stat în Turcia.

 

 

 

 

 

 

 

Tentativa a eșuat  eșuată a fost pusă la cale  de Consiliul Păcii, un grup de militari din cadrul Forțelor armate ale Turciei. Primul-ministrul Binali Yıldırım și  președintele Recep Tayyip Erdoğan au chemat populația în stradă. Șeful Statului Major Hulusi Akar a fost luat ostatic, apoi a fost eliberat.

 

Un elicopter a lansat o bombă deasupra Parlamentului turc de la Ankara. De asemenea Palatul Prezidențial a fost atacat cu bombe. A fost declarată legea marțială pe întreg teritoriul turc.

Televiziunea națională TRT 1 a fost ocupată de militari turci care au anunțat că Turcia este “condusă în prezent de Consiliul Păcii, care va asigura siguranța populației”. Frontiera cu Bulgaria a fost închisă, iar armata elenă a fost pusă sub stare de alertă la granița cu Turcia.

Un grup de peste 50 de militari au blocat Podul Bosfor și Podul Fatih Sultan Mehmet. S-au auzit focuri de armă lângă cele mai importante aeroporturi din Ankara și Istanbul.

În timpul confruntărilor peste 290 de persoane au fost ucise la Ankara și Istanbul .

 

 

 

 

 

 

 

Președintele Erdoğan l-a acuzat pe Fethullah Gulen (care este auto-exilat în Pennsylvania) pentru organizarea acestei lovituri de stat, deși gruparea acestuia a condamnat lovitura.

Turcia a cerut (ulterior loviturii de stat) Statelor Unite să-l extrădeze pe Gülen.

Lovitura de stat este condamnată de principalele partide din Turcia și de comunitatea internațională.

La 16 iulie 2016, dimineața, Reuters a transmis că lovitura de stat pare să fi eșuat.
 

 

 

 

 

 

  2017: A murit  actorul american de film şi televiziune Martin Landau.

 

 

 

 

 

 

 

 

Martin Landau s-a născut, la 20 iunie 1931,  într-o familie de evrei americani din New York emigrați din Austria. 

La vârsta de 17 ani a început să își câștige primii săi bani, lucrând la ziarul Daily News, pe partea de DTP.

 A urmat cursurile Actors Studio și a devenit bun prieten cu legendarul James Dean și cu Steve McQueen. Și-a făcut debutul pe Broadway în producția Middle of the Night. Mentorul său a fost Lee Strasberg, care l-a încurajat să aibă încredere în talentul său. A fost profesor pentru mari actori precum Jack Nicholson sau Anjelica Huston.

Și-a început cariera în 1950, iar filmele din primii ani ai carierei sale au purtat semnătura lui Alfred Hitchcock. Au continuat rolurile din seria de televiziune Misiune Imposibilă, pentru care a fost nominalizat la premiile Emmy. Primul său premiu, Golden Globe, l-a primit pentru filmul Tucker: The Man and His Dream.

Tot acum a venit și prima nominalizare la Premiile Oscar, pentru Cel mai bun actor într-un rol principal, dar și pentru rolul din filmul Crimes and Misdemeanors (1989). A mai câștigat trei premii  pentru cea mai bună interpretare masculină în filmul Ed Wood (1994).

Actorul a fost recompensat cu o stea pentru filmele sale, cu numărul 6845, situată pe Bulevardul Walk of Fame din Hollywood. A încetat din viață la data de 15.07.2017.

 

 

 

 

 

 

15 IULIE ESTE:

 

 

 

 

 

În România –  Ziua mărcii poștale române

 

 

 

 

 

 

                                         Foto: Marca poștală moldoveneană Cap de bour 

 

Ziua mărcii poştale româneşti este sărbătorită la 15 iulie, dată la care, în anul 1858, au fost tipărite primele mărci poştale româneşti, în Moldova, potrivit site-ului Romfilatelia, www.romfilatelia.ro. Intitulată “Cap de bour“, emisiunea era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale.

A intrat în circulaţie la 22 iulie/3 august 1858, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă, se arată în volumul ‘Istoria României în date‘ (2003). Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cunoscut în lumea filateliştilor cu denumirea ‘Black Penny‘.

 

 

 

 

 

In Brunei: Sărbătoare Naționala –  Ziua de naştere a Sultanului.

 

 

 

 

 

 

 

 

  Statul Brunei,  este o țară insulară situată pe coasta insulei Borneo din Asia de Sud-Est având suprafața de 5.770 km² și o populație estimată  în 2017 la 428.697 locuitori. 

 

 

 

 

 

 

 

  Cu excepția coastei Mării Chinei de Sud este înconjurat complet de statul Sarawak din Federația Malaezia și este separat în două teritorii de orașul Limbang, care face parte din statul Sarawak. Brunei  și-a re-câștigat independența față de Regatul Unit pe data de 1 ianuarie 1984.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Hassan al Bolkiah, este al 29-lea sultan al Bruneiului, precum și prim- ministru al al acestui regat asiatic.

  S-a născut la 15 iulie 1946  fiind  fiul cel mai mare al sultanului Omar Ali Saifuddien al III-lea și al Raja Isteri (regina) Pengiran Anak Damit și a urcat pe tronul acestei țări în urma abdicării tatălui său, la 5 octombrie 1967.

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Chiric si Iulita

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfanta Iulita  a trait in vremea imparatului Diocletian (284-305). A ramas vaduva la putin timp dupa nasterea fiului ei, Chiric.

Cand Diocletian a declansat persecutiile impotriva crestinilor, Sfanta Iulita si-a luat fiul si a plecat din Iconia in Seleucia.

Aici este arestata si dusa inaintea judecatorului sub acuzatia ca este crestina. Judecatorul, ca sa o faca sa-si lepede credinta in Hristos, l-a luat pe Chiric pe genunchi si i-a adresat cateva cuvinte.

Chiric, desi avea doar trei ani, a strigat: “Eu sunt crestin si vreau cu mama mea!”.

In urma acestor cuvinte, judecatorul l-a lovit pe Chiric cu piciorul, iar copilul s-a rostogolit pe treptele de piatra si si-a dat duhul. Dupa chinuri cumplite, Iulitei i s-a taiat capul.

Moastele sfintilor mucenici Chiric si Iulita sunt facatoare de minuni.

O parte din sfintele lor moaste se afla la Ohrida, in Biserica Sfintei Nascatoare de Dumnezeu Vindecatoarea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VIDEO:  ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

 

 

1. F. I. Uspenskii, Istoria Cruciadelor (Успенский Ф. И. – История Крестовых Походов)., traducele Andrei Creacico;

2. Istoria md.;

3. Istoricul zilei blogspot.com;

4. lessignets.co;

5. Mediafax.ro;

6. Wikipedia.ro;

7. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

8. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

9. Rador.ro

10. https://www.cinemagia.ro/actori 

Publicitate