CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

„Revoluțiile culturale” și neo-bolșevismul progresist, partea întunecată a secolului nostru (II). VIDEO

Circ si degradare umana

 

 

Revoluțiile culturale, partea întunecată a secolului al XX-lea  

 

Antirasistul care naște Anticristul

 

 

 

Nebunia mișcării aparent ati-rasiste (spun „aparent”, pentru că în realitate este vorba de o manipulare politică de mari proporții, pe mai multe planuri) nu se oprește la manifestări împotriva unor personalități politice.

Nu sunt atacate numai personalitățile de culoare albă din istorie, despre care se spune că ar fi avut vreo legătură cu sclavia negrilor pe teritoriul american, sau despre care se crede că ar fi făcut cândva anumite afirmații rasiste, ci s-a făcut pasul următor, s-a depășit o linie roșie, s-a trecut la o și mai periculoasă mișcare rasistă în sens invers, anume la un rasism al celor de culoare neagră și a homosexualilor împotriva oamenilor albi și normali, au început să fie atacați – în stil curat nazist – anumiți oameni pentru ceea ce sunt, oamenii albi creatori de valori pentru simplul fapt că sunt albi,  scrie Prof. univ. dr. Nicolae Iuga în https://www.art-emis.ro 

Una dintre cele mai vechi și prestigioase universități americane, Yale University fondată în 1701 a luat o măsură stupefiantă. La intervenția unui grup de presiune, conducerea universității a desființat cursul de Istoria Artei.

Motivele sunt simple și previzibile. Sunt prea multe opere de artă, de la Renaștere încoace, care au fost create de bărbați europeni albi, există în Istoria artei „un număr copleșitor de artiști care sunt bărbați albi, heterosexuali și europeni și care ar trebui să fie înlocuit cu un spectru mai larg de exemple de pe tot globul”[1]. 

Termenii pe care îi folosește Universitatea Yale par inocenți, celebra instituție anunță că se va trece de la o artă „eurocentrică”, spre o mai mare diversitate culturală. Numai că raționamentul este periculos și poate fi extins.

Prin analogie, ar trebui desființate și cursurile de Istorie a Filosofiei pentru că, de două mii cinci sute de ani de când există, Filosofia a fost creată în „număr copleșitor” de bărbați albi europeni, la fel și muzica simfonică a fost compusă exclusiv de bărbați albi europeni ș.a.m.d.

Ne putem imagina oare cum va arăta cultura universală, dacă scoatem din aceasta Filosofia, artele plastice și muzica simfonică? Perspectiva este de-a dreptul înspăimântătoare și ar presupune crime culturale mai mari decât au făcut toate revoluțiile culturale precedente luate laolaltă.

În fine, ar urma să fie lovite în esența lor imaginile-simbol fundamentale ale creștinismului: modalitatea de reprezentare a lui Iisus Christos și a Fecioarei Maria. Cum arătau Iisus Christos și Maica Domnului în realitate, din ce rasă făceau parte și ce culoare avea pielea lor? Întrebarea poate părea prostească și problema poate părea prost pusă, dar a mai fost pusă prin anii ’60 tot în SUA și a fost (re)pusă chiar în acești termeni la o dată relativ recentă, pe 22 iunie 2020, de către un activist Black Lives Matter numit Shaun King.

După acesta, reprezentarea lui Iisus Christos și a Fecioarei Maria ca oameni albi ar avea conotații rasiste și ar fi o „formă de propagare a ideii de supremație a albilor”[2].

De aici și până la instigări la distrugerea icoanelor și statuilor fundamentale ale creștinismului nu mai este decât un pas. Până și Justin Welby, arhiepiscopul de Canterbury şi şeful Bisericii Anglicane, a declarat că Biserica pe care o conduce ar trebui să regândească reprezentarea exclusivă a lui Iisus ca un om alb, că unele statui și icoane vor trebui să fie înlocuite din biserici[3] și că Iisus cel istoric ar trebui să aibă caracteristicile rasiale ale omului din Orientul Apropiat.

Este surpinzător că acest înalt prelat, probabil om cu multă școală și care reprezintă zeci de milioane de creștini anglicani, nu știe că strămoșul după trup al Sf. Fecioare și al Mântuitorului, David Ben Iesei, este descris în mod repetat în Vechiul Testament ca fiind un tânăr blond și cu pielea deschisă la culoare (de ex. 1 Regi, XVI, 12; ibidem, XVII, 42 etc.).

Depășind această problemă prost pusă și trecând în planul unei narațiuni teologice propriu-zise, trebuie să admitem că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa și că a suflat în el Spiritul vieții, proiectându-se pe Sine în omul universal ca atare, până în ultimele capilarități, până în toate particularitățile rasiale și antropologice ale speciei umane.

Deci Iisus Christos, ca Fiu al lui Dumnezeu, ca Dumnezeu-Fiul nu poate să fie redus de către noi oamenii la o particularitate antropologică sau alta. Există însă și mișcarea în sens invers, în care omul se proiectează pe sine în Divinitate – mișcare observată timp de două milenii și jumătate, de la Xenophanes din Colophon la Feuerbach – proiecție sau „înstrăinare” care a dus la creația unui politeism antropomorf, istoricește depășit și care nu este ceea ce ar trebui să fie în privința conceperii de către noi a Divinului ca Absolut.

În orașul Nazaret din Israel există o biserică catolică modernă a Bunei Vestiri, construită în a doua jumătate a secolului al XX-lea, sub patronajul Papei Paul al VI-lea. În această biserică există aproximativ 400 de icoane care reprezintă momentul Buneivestiri sau pe Maica Domnului cu pruncul, icoane dăruite din toate țările în care există comunități catolice, din toată lumea creștină.

Există bineînțeles icoane din Europa, dar și din America de Sud, din Africa, din China, Coreea sau Japonia.

Toate aceste icoane au și particularități locale, în sensul că fiecare țară și fiecare rasă umană au pus în ele tot ce au popoarele respective mai frumos și sublim în conceperea frumuseții feminine pure și caste. Se înțelege de la sine că Maica Domnului pictată în Portugalia are trăsăturile feței maure, cea pictată în America de Sud are trăsăturile incașe, Maica Domnului pictată în China sau în Japonia are trăsături specifice rasei asiatice, iar Maica Domnului din Africa este, bineînțeles, neagră.

Și nu este nici o blasfemie. Aici pur și simplu se dă satisfacție componentei antropologice a relației fundamentale care este religia, se dă satisfacție omului de a și-l putea reprezenta pe Dumnezeu la modul concret, corelativă componentei dumnezeiești, care l-a creat pe om. Să ne reamintim că Papa Ioan Paul al II-lea, atunci când a vizitat România în 1999, și-a motivat într-un sens vizita, zicând: „Am venit aici ca să văd chipul lui Christos în voi”.

 Dumnezeu este reflectat în fiecare individ uman, în dimensiunea lui finită, infinitezimală și inefabilă, cam așa cum soarele își reflectă lumina sa în fiecare bob de rouă. 

În concluzie, așa cum noi, europenii nu mergem în Africa să le impunem negrilor să își reprezinte pe Iisus sau pe maica Domnului în anumite culori, nici negrii africani sau afro-americani și nici alții de alte rase nu ar trebui să ne impună nouă europenilor să nu ne reprezentăm pe Iisus și pe Maica Domnului ca pe oameni albi.

 

 

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2020/07/12/actuala-revolutie-culturala-americana-si-neo-bolsevismul-progresist-partea-intunecata-a-secolului-al-xxi-lea/

 

 

VIDEO: În Statele Unite polițiști și civili albi cer iertare unor lideri ai negrilor pentru anii în care populația de culoare a suferit persecuțiile rasiale.

 

 

 

 

 

––––––––––––––

[1] https://www.thevintagenews.com/2020/02/08/yale-art-history/?fbclid=IwAR071gKlVfMsBkKM3XVgK-oD7PwLWGC_KhoAF0b_cOQgyeVQu2ZpNK9T8JY

[2] https://www.g4media.ro/propunere-controversata-a-unui-activist-american-de-stanga-statuile-lui-isus-trebuie-daramate-fiind-simboluri-ale-suprematiei-albe.html

[3] https://www.theguardian.com/uk/justin-welby

12/07/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un plan american de ocupare a URSS la sfârșitul anilor ’50

 

 

 

 

 

 

URSS sub ocupație americană la sfârșitul anilor ’50

În perioada postbelică, Statele Unite au conceput mai multe planuri de aracare a URSS – toate folosind arme nucleare.

Într-un singur plan, „Dropshot” din 1957a fost gândită organizarea Uniunii Sovietice după  învingerea acesteia, scrie publicația rusă  http://ttolk.ru 

Din 1945 până la prăbușirea URSS la sfârșitul anilor 1980, Statele Unite au pus la punct  aproximativ o duzină de planuri vizând  un război cu URSS, niciunul dintre acestea nefiind recunoscut oficial la nivel prezidențial.

De regulă, acestea erau  concepute de departamentele specializate al administrației americane  – Pentagonul, sau CIA și Consiliul pentru politica externă. Planuri similare pentru atacul asupra Statelor Uniteaveau și sovieticii mai ales departamentele specializate ale  Ministerului Apărării și KGB.

Planuri americane analizau în detaliu modul în care trebuiau să evolueze operațiunile militare, toate cu ajutorul armelor nucleare. Nicăieri nu se spunea în detaliu, ce se va întâmpla cu Uniunea Sovietică la sfârșitul  războiului, după înfrângerea URSS?

Numai într-un singur plan american întocmit în 1957, „Dropshot”, s-a  vorbit despre  organizarea  URSS de după război. Planul avea peste 700 de pagini și o mare parte din el nu a fost încă făcut public.

Materialele care au fost făcute publice vorbesc despre următoarele:

 

În războiul împotriva URSS, ar fi fost angajate în luptă în total  până la 250 de divizii – 6,2 milioane de militari, iar în cadrul aviației, armatei, apărării aeriene, unităților auxiliare și forțelor de ocupație – alte 8 milioane de oameni.

În prima perioadă a războiului, America urma să arunce peste 300 de bombe atomice și 250 de mii de tone de bombe convenționale asupra Uniunii Sovietice, cu scopul de a distruge până la 85% din industria sovietică. Apoi, 114 divizii NATO  vor ataca dinspre vest și  din sud (cu un desant masiv pe coasta de nord-vest a Mării Negre).

50 de divizii vor  distruge forțele armate sovietice din Europa Centrală.

Urma apoi ocupația URSS. S-a considerat că ar fi fost necesare  38 de divizii, adică aproximativ 1 milion de oameni din forțele terestre, dintre care  23 de divizii îndeplineau rolul de trupe de  ocupație a teritoriului  Uniunii Sovietice care urma să fie  împărțit în patru zone de ocupație: partea de vest ; Caucaz și Ucraina; Ural, Siberia de Vest și Turkestan; Siberia de Est, Transbaikalia și Primorye.

Se planificase transformarea acestor zone de ocupație în confederații independente.

 

 

 

 

Zonele au fost împărțite în 22 de „sub-zone”. În același timp, forțele de ocupație au fost distribuite în următoarele orașe după cum urmează: la Moscova – două divizii și o divizie fiecare în Leningrad, Minsk, Murmansk, Gorky, Kuibyshev, Kiev, Harkov, Odessa, Sevastopol, Rostov, Novorossiysk, Batumi, Baku, Sverdlovsk, Chelyabinsk, Tașkent, Omsk , Novosibirsk, Khabarovsk, Vladivostok.

Deoarece se avea în vedere că toate marile orașe ale URSS ar fi fost distruse de  bombardamentele nucleare, orășenii supraviețuitori s-ar fi refugiat  în mediul rural, care nu ar fi suferit de război. În general, ca urmare a războiului, așa cum ar fi planificat americanii, 20-30 de milioane de cetățeni sovietici (sau 10-15% din populație) ar fi  murit și aproape întreaga industrie ar fi distrusă, cu excepția celei din orașele sovietice mici – în principal industria ușoară, alimentară și industria  prelucrătoare, devenind de asemenea o furnizoare de materii prime și hidrocarburi.

 

Acum, URSS, sau mai bine zis cele patru  Confederații de pe teritoriul său, ar fi devenit o țară agrară – cu o pondere a populației urbane de 10-15% și  ar fi revenit la nivelul Rusiei țariste la începutul secolului XX.  

Cel mai mare oraș va rămâne Moscova – cu o populație de 300-500 de mii de oameni. 

Teoreticienii americani au considerat că Berlinul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a pierdut din vedere aspectele politice pe care K. Clausewitz le formulase, și anume: „Rusia nu este o țară care poate fi cucerită, adică ocupată. O astfel de țară nu poate fi învinsă decât prin slăbiciunea internă și cearta internă. ” 

De aceea strategii americani au pornit să corecteze greșelile lui Hitler.

Perioada de tranziție la democrația în stil occidental pentru Confederația nou creată pe teritoriul fostei URSS ar fi  fost de 20-30 de ani. În tot acest timp, trupele americane trebuiau să rămâne pe teritoriul rusesc ( utilizând 22 de „centre de ocupație” și 20-25 de divizii).

Americanii au estimat că  rolul  foștilor deportați în Gulag și al familiillor lor, al descendenților chiaburilor (kulacilor)  din mediul rural, al minorităților naționale (de la ucrainenii lui  Bandera și „frații pădurii” din vestul țării până la i basmacii caucazieni din Asia). Acești oameni ar deveni cadre de conducere la nivel de bază și maxim la nivel mediu (nivelul consiliilor sătești și raionale).

Cele mai  bune cadre de execuție ar fi fost imigranții din Occident. Problema a fost simplificată și de faptul că în Occident existau  „guverne în exil” pentru statele naționale – Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan și națiunile din nordul Caucazului. Pentru ruși, se miza pe cadre din Uniunea Populară a Muncii (NTS; apropiate ideologic de fasciștii de tipul clasic, italian și socialiști de dreapta), „Comitetul de la Munchen” (foști Vlasoviști) și  pe emigranți albi..

Este tot ce se știe despre planurile de ocupație din SUA din documentul ”Dropshot”.

12/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 12 IULIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

12 iulie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), (n.cca. 1073 – 3 decembrie 1154), este incoronat Papă.

A dispus restaurarea  Pantheonului  de la  Roma si a confirmat privilegiile  Ordinului religios cavaleresc al Sfantului Ioan  de  Ierusalim (Ordinul Cavalerilor Ospitalieri).

 

 

 

 

 

 

 

 

Papa Anastasio IV, (grabado de 1678) | Catholic popes, Catholic ...

 

 

 

 

 

 

1191: In timpul celei de-a treia Cruciade, se incheie  după doi ani asediul cetatii  Accra, garnizoana musulmana a lui Saladin predandu-se trupelor cruciate conduse de Conrad de Montferrat.

 

Conrad de Montferrat (n. cca. 1140– d. 28 aprilie 1192 ), un nobil din nordul Italiei, a fost unul dintre principalii participanți la a treia Cruciada, fiind de facto rege al Ierusalimului, incepand cu 24 noiembrei 1190, dupa  căsătoria sa cu Isabella de Ierusalim. 

A  fost ales oficial abia în 1192, cu câteva zile înainte de a muri. Începând cu 1191  a purtat titlul de marchiz de Montferrat.

 

 

 

 

 

 

1260: A avut loc batalia de la Kreussenbrunn, in care armata regelui Cehiei, Ottokar cel Mare, a infrant fortele armate ale regelui Ungariei,  Bela al IV-lea în armata căruia se aflau și românii alături de ruteni și pecenegi: “quoque et valachorum…schismaticorum“.

Participarea românilor alături de ruteni și pecenegi în armata lui Bela demonstrează prezența acestora intre Carpați și Dunăre.

 

 

 

 

 

 

 

 1470Turcii capturează Insula Eubeea (Evia), a doua cea mai mare insulă din Marea Egee.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În timpul războiului turco – venețian de 1463-1479 și după un asediu prelungit și lupte sângeroaseorașul bine fortificat  Negroponte (Chalkis) a fost smuls Veneției impreuna cu  întreaga insulă, cazand în mâinile Imperiul Otoman.

 

 

 

 

 

1475: În fața unui iminent atac otoman, Ștefan cel Mare a recunoscut suzeranitatea lui Matia Corvinul, regele Ungariei și a obținut sprijinul acestuia în lupta împotriva turcilor.

La 12 iulie 1475 a fost încheiat tratatul de la Iași, prin care Ștefan cel Mare, domn al Moldovei urma să primească ajutor militar antiotoman în schimbul recunoașterii ca suzeran pe Matia Corvin, rege al Ungariei.

Marea victorie in Batalia de la Vaslui (10 ianuarie 1475), repurtată de Ștefan cel Mare asupra turcilor, a rămas fără urmări pe plan strategic, pentru că Veneția, aflată în război cu Imperiul Otoman, a încheiat armistițiu de șase luni cu sultanul. Astfel sultanul Mehmed al II-lea a avut răgazul necesar pentru a cuceri cetățile Caffa, Tana și Mangop din Crimeea.

Însăși Hanatul Crimeei a devenit dependent de Poartă. Astfel turcii obțin un aliat pe celălalt flanc al Moldovei. În situația dificilă creată pentru Moldova, domnul Ștefan solicită sprijin militar monarhilor europeni.

Dintre toți conducătorii statelor europene, doar regele Matia Corvin al Ungariei a poruncit o companie antiotomană, în toamna anului 1475, care se va finaliza prin cucerirea Șabațului în Serbia.

Ștefan cel Mare reușește să zădărnicească tentativa flotei otomane de a cuceri Cetatea Albă și Chilia, unicile cetăți libere la Marea Neagră. Pericolul otoman se va agrava în timp.

 

 

 

 1493: A fost publicata Cronica din Nurnberg, unul dintre cele mai bune documentate cărți tipărite in Evul Mediu.

 

O ediţie veche de 500 de ani a Cronicii de la Nurnberg, descoperită în Utah 429

 

 

 Este o parafrază biblica, incluzând povestiri si cronicile mai multor orașe europene, scrisă în latină de către Hartmann Schedel, cu o versiune germană tradusa de Georg Alt.
Compiland  mai  multe texte antice sau contemporane autorului, in carte este scrisa o poveste a lumiibazată pe Geneza și faptele care au avut loc de la nașterea lui Isus Cristos, până la acea data.

De asemenea ,aceasta lucrare oferă  multe ilustrații ale orașelor europene și prima hartă tipărită a Germaniei.

Este un incunabul ilustrat scris in limba latina cu caractere gotice. llustratiile sunt variate, infatisand  principi, papi, imagini ale oraselor cunoscute etc.

Pentru romani  lucrarea este deosebit de importanta si pentru faptul ca  prezinta, la pagina 270, Valahia si da  informatii privind vechii locuitori, getii care l-au pus pe fuga pe Darius, razboaiele cu romanii, originea latina a limbi vorbite de valahi, dar si rolul lui Iancu de Hunedoara in victoriile asupra turcilor.

 

 

 

 

 

 1536: A incetat din viata carturarul olandez Erasmus din Rotterdam, teolog si erudit olandez, unul dintre cei mai insemnati umanisti din perioada Renasterii si Reformei din secolele al XV-lea si al XVI-lea.

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut la 27 octombrie 1466, in Rotterdam, Olanda. Fiu nelegitim al preotului Roger Gerard, a frecventat cursurile unor scoli monahale din Deventer si s’Hertogenbosch iar, dupa moartea tatalui sau, a intrat in manastirea ordinului Augustinilor din Steyn, in apropierea orasului Gouda.

A devenit preot in anul 1492, lucrand ca secretar al episcopului din Cambrai.

A fost trimis la Paris, unde s-a dedicat studiului literaturii grecesti clasice, dupa care a plecat intr-un pelerinaj in Europa.

In drumurile sale l-a cunoscut pe Thomas Morus si a sustinut cursuri la Universitatea din Cambridge.

Prin pozitia sa critica fata de Biserica Catolica, a fost considerat precursor al reformei religioase.

S-a stabilit in Basel, in Elvetia, oras pe care l-a parasit doar in timpul reformei lui Ulrich Zwingli.

 

 

 

 

 

1543: Regele Henric al VIII al Angliei se căsătoreşte cu cea de-a şasea  şi ultima sa sotie,Catherine Parr, la numai un an de la excuția  Catherinei Howard care a fost cea de-a cincea soție a sa.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cei doi s-au căsătorit, pe când Henric avea 52 de ani și Catherine Parr 31.

A fost o mamă adoptivă bună pentru copiii lui Henric, insa între ei au apărut discordii pe teme religioase, iar  într-o bună zi, Henric chiar a dat ordin să fie arestată, dar s-a răzgândit atunci când ea s-a încuiat în dormitorul ei plângând în hohote.

Henric al VIII-lea a murit pe 27 ianuarie 1547, ceea ce i-a permis lui Catherine să se căsătorească, în același an, cu Thomas Seymour.
Catherine Parr a murit în septembrie 1548, ca urmare a unor complicații survenite după o naștere.

 

 

 

 

 

  1561: Este sfințită Catedrala Sfântul Vasile din Moscova.

 

 

 

Imagini pentru Catedrala Sfântul Vasile din Moscova.photos

 

 

 

 

 

 

1562: Diego de Landa, episcop în Yucatan, dispune arderea cărţilor sacre ale poporului Maya.

 

 

 

 

 

1580: Este publicata  Biblia Ostrog, una dintre cele mai timpurii imprimari ale Bibliei  într-o limbă slavona.

 

 

 

 

 

 

Kodeks - Russia: Ostrog Bible

 

 

 

Biblia Ostrog a fost una  dintre cele mai vechi traduceri est- slave a Bibliei  şi prima ediţie completă tipărită a Bibliei  în slavonă , cu asistenţă din partea  Printul  rutean Konstantin Ostrogski .

Biblia Ostrog este unica printre Bibliile  slavone, Vechiul Testament  fiind  tradus, nu din ebraica ci din  Septuaginta din greaca. 

 

 

 

 

  1675: S-a nascut compozitorul si violoncelistul italian Evaristo Felice Dall’Abaco; (d. 12 iulie 1742).

 

 

 

 

 

 

 

 

Opera sa muzicală cuprinde 6 culegeri tipărite, compuse între 1708 și 1735.

Ea cuprinde 24 de sonate pentru vioară, 12 triosonate, 12 concerti da chiesa și mai multe concerti grossi și pentru vioară.

Deși în mare parte necunoscută, creatia sa  instrumentală este apreciată ca exelentă.

 

 

 

 

1776: Exploratorul britanic James Cook începe cea de-a treia călătorie a sa în jurul lumii, cea în care își va pierde viața.

 

 

 

 

james-cook - Tessere

James Cook (n. 27 octombrie 1728,  Marton , Anglia  – d. 14 februarie 1779, Kealakekua Bay , Hawaii  a fost un explorator, navigator și cartograf englez ce a ajuns la rangul de căpitan în Marina Regală.

A realizat hărți detaliate ale insulei Newfoundland înainte de a conduce trei expediții în Oceanul Pacific, unde a reușit primul contact european cu coasta estică a Australiei și Insulele Hawaii, precum și prima circumnavigare a Noii Zeelande.

A fost ucis în Hawaii în timpul unui conflict i cu băștinașii în timpul celei de-a treia călătorii de explorare în Pacific în la 14 februarie 1779.

A lăsat în urmă o moștenire de cunoștințe științifice și geografice care au influențat succesorii săi pana în secolul al XX-lea.

I-au fost dedicate numeroase memoriale în toată lumea.

 

 

 

 

 

 

 1817: S-a nascut scriitorul si filosoful american Henry David Thoreau; (d. 1862).

 

 

 

 

 

 

1822:  S-a născut Milton Waldo Hanchett, inventatorul scaunului de dentist; (d. 28.12.1904).

 

 

 

 

 

Milton Waldo Hanchett

 

 

 

 

 

 

 

 1859: În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza se inființează Oficiul Central de Statistică, sub conducerea lui Dionisie Pop Marțian, una dintre primele instituţii publice create după Unirea Principatelor Române.

 

 

 

 

1884:  S-a născut pictorul şi sculptorul Amedeo Modigliani (m. 24 ianuarie 1920, Paris).

 

 

 

 

Amedeo Modigliani

 

 

 

 

 1885: A decedat  generalul roman  Mihail Cristodulo Cerchez, erou al  Războiului pentru  Independenţa Romaniei; (n. 1839).

 

 

 

 

Mandru ca sunt roman: Cine i-a invins pe turci la Plevna?

 

 

 

 

A  condus trupele române în Războiul de Independență  de la 1877  la Grivița, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin.

 

 

 

 

 

1904 :  S-a născut Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) ( d. 23 septembrie, 1973), poet, ambasador și om politic chilian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971.

 

 

  

 

 

1904: S-a născut  Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto) ( d. 23 septembrie, 1973), poet, ambasador  și om politic chilian,  laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1971.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1906: Este reabilitat ofiterul francez de origine evreiasca, Alfred Dreyfus – după aproape 12 de ani de la condamnarea sa în afacerea Dreyfus. 

 

 

 

 

 

 

Book Review | 'Why the Dreyfus Affair Matters,' by Louis Begley ...

 

 

 

 

 

Alfred Dreyfus (n. 9 octombrie 1859 – d. 12 iulie 1935) a fost  condamnat pe nedrept , în anul 1894, la deportare pe viață,pentru trădare de țară,  din pricina unor documente care s-au dovedit false, și care erau menite să-l acopere pe adevăratul vinovat, maiorul Ferdinand Walsin Esterhazy⁠. În epocă, cazul a generat un imens scandal  cunoscut ca afacerea Dreyfus.

Convins de nevinovăția lui Dreyfus, scriitorul Emile Zola a publicat pe 13 ianuarie 1898, pe prima pagină a ziarului L’Aurore, un articol intitulat: J’accuse, adresat președintelui Republicii, Félix Faure, în care ataca cu asprime conducerea țării și așa numita afacere Dreyfus, fapt ce a condus la confruntări aprinse și la o reînviere a antisemitismului.

Dreyfus a fost condamnat la 22 decembrie 1895 la degradare militară — sentință adusă la îndeplinire la 5 ianuarie 1896 în curtea Școlii militare din Paris — și la deportare pentru muncă forțată în Ile du Diable (Insula Diavolului), iar în anul 1899, cu ocazia rejudecării procesului, la 10 ani de închisoare, fiind grațiat la 19 septembrie 1899 de președintele Émile Loubet și reabilitat abia la 12 iulie 1906.

 

 

 

 

 

1909 : S-a născut  în comuna Vitănești (județul Teleorman), marele  filosof şi eseist român de origine aromana Constantin Noica; ( d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din octombrie 1940 activează la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va rămâne la Berlin până în 1944.

Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat și un alt filosof român , Alexandru Dragomir.

În paralel, împreună cu Constantin Floru și Mircea Vulcănescu editează patru din cursurile universtare ale lui Nae Ionescu și anuarul Isvoare de Filosofie.
Anii domiciliului forțat, deținut politic (1949 – 1964).

În perioada 1949 – 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici, Noica și-a căpătat ideea filosofică și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai tîrziu.

În 1958 Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi.

Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de „grupul Noica”.

Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Ultimii ani din viață începând cu anul 1975, Constantin Noica și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu).

S-a  stins din viață la 4 decembrie 1987si a  fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului, Crișanei și Maramureșului.

După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica.

Intre operele sale se remarca :“Sentimentul românesc al fiinţei”, “Creaţie şi frumos în rostirea românească”, “Devenirea întru fiinţă, vol. I: Incercarea asupra filozofiei tradiţionale”; “vol. II: Tratat de ontologie”).

 

 

 

 

 

 

1910:  A murit  Charles Stewart Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator(n. 27.08.1877).

Pe 4 mai 1904, impreuna cu inginerul Frederick Henry Royce pune bazele companiei Rolls-Royce.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1933: S-a născut la Sighetul Marmației poetul si eseistul român Alexandru Ivasiuc; (d. 4 martie  1977).

 

 

 

 

 

 

A fost student la Facultatea de Filozofie din Bucuresti de unde este exmatriculat din motive ideologice. Inscris ulterior la Facultatea de Medicina din Bucuresti, participa la miscarile studentesti din anul 1956, motiv pentru care este arestat si condamnat la 5 ani inchisoare corectionala pe care le executa in puscariile de la Jilava, Gherla si in diferite lagare de munca.

Dupa eliberare i se fixeaza domiciliu fortat in localitatea Rabla din judetul Braila.

In anul 1963, dupa o scurta perioada in care lucreaza la o fabrica de medicamente, este transferat la Ambasada SUA, unde va lucra pana in anul 1968.

Intre anii 1970-1974 a fost redactor sef si director adjunct al editurii “Cartea Romaneasca”, secretar al Uniunii Scriitorilor apoi director la Casa de Filme nr. 1. Alexandru Ivasiuc a murit in cutremurul din Bucuresti la 4 martie 1977.

A publicat în 1964, în Gazeta Literară, povestirea „Timbrul”, urmată apoi de alte texte beletristice și publicistice.

A publicat mai multe romane, de obicei axate pe dezbateri etice și social-politice Vestibul (1967), Interval, Cunoaștere de noapte, Păsările, Apa (1973), Iluminări, Racul (1976).

Romanul său Racul este o contrautopie în genul celor scrise de autorii sud americani, istoria unui dictator, a unui anti erou și un discurs despre putere și amenințările dictaturii.

A publicat și volumul de nuvele Corn de vânătoare, precum și două volume de publicistică.

Eseurile sale au fost tiparite în mai multe volume sub titlul Pro domo.

 

 

 

 

 

 

1935:  A murit ofiterul  francez de origine evreiasca, Alfred Dreyfus, personajul central în „afacerea Dreyfus”, care a divizat societatea franceza timp indelungat ; (n. 9 octombrie 1859).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1938:  S-a născut actorul român de teatru şi film, Jorj Voicu  ; ( d.12 ianuarie 1991).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1941:  Se incheie Acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc, prima manifestare oficială a Alianţei pentru formarea unei coaliţii antifasciste.

 

 

 

 

1943: S-a nascut  Radu F. Alexandru (Radu Alexandru Feldman), politician, scriitor, scenarist român.

 

 

 

 

1960: Franţa a acceptat să acorde independenţa statelor Niger, Volta Superioară, Coasta de Fildeş, Ciad, Africa Centrală şi Congo.

 

 

 

 

 

1961: A murit  scriitoarea canadiana Mazo de la Roche( n.15 ianuarie  1879 ) autoare  a  23 de romane si  mai mult de 50 povestiri, 13 piese de teatru şi multe alte scrieri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 Romanele sale din seria  “Jalna”  s-au vandut in  milioane de exemplare în 193 de ediţii în engleză şi 92 de ediţii străine.  

 

 

 

 

 

 

1962: Trupa britanica „The Rolling Stones” debutează la Clubul Marquee din Londra.

 

 

 

50 Reasons We Still Love The Rolling Stones' Let It Bleed ...

 

 

 

 

 

 

1986: A murit marele actor român George Calboreanu; (n. 1896).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: Liderul  sovietic Boris Eltin  demisioneaza din Partidul Comunist al URSS.

 

 

 

 

 

 Imagine similară

 

Boris Elţîn a fost unul dintre cei mai importanti lideri comunisti  sovietici, inainte de prabușirea URSS.

 

 

 

 

 

2000: La Manila a fost semnat un acord de stabilire a relaţiilor diplomatice între Filipine şi RPD Coreeană.

 

 

 

 

 

 

 

2005: Albert al II-lea de Monaco, insotit de familia regala, a primit binecuvântarea unui  arhiepiscop la ceremonia solemnă de incoronare  ca print de Monaco.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ceremonia a avut un caracter simbolic, deoarece prinţul, care şi-a asumat regenţa în ultimele zile ale tatalui sau Rainier, a urcat pe  tron după moartea tatălui său pe 6 aprilie.

 

 

 

 

 

 

2000: Modulul rus „Zvezda”, al treilea element al Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), a fost amplasat pe orbită, la numai zece minute după decolarea rachetei purtătoare Proton-K de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2006: Începe criza din Orientul Mijlociu, dupa ce Hezbollahul şiit libanez a capturat doi soldaţi israelieni la frontiera israeliano-libaneză si  a trecut frontiera dintre  Liban si Israel, atacând  armata israeliană și orașele israeliene de  frontiera.

 

 

 

 

 

 

 

2007: Bao Xishun, omul cel mai inalt din lume,  avand o inaltime de  2,36 metri, s-a insurat  la varsta de 56 de ani, in cadrul unei  ceremonii traditionale care a avut loc in orasul chinez Erdos din Mongolia interioara.

Bao Xishun,  un cioban din China, a fost recunoscut de catre Guinness World Records  ca fiind cel mai inalt om din lume, pozitie pe care a detinut-o   pana in 17 septembrie 2009, cand a fost depasit de turcul Sultan Kösen,  care a fost  omologat de către Guinness World Records, cu o inaltime de  2.47 m.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mireasa acestuia, Xia Shujuan, in vârsta de 29 ani, măsura  1,68 metri inălțime.

 

 

 

 

 

 

 

2014 : A murit la Bucuresti demnitarul comunist Emil Bobu (n. 22 februarie 1927, Vârfu Câmpului, județul Botoșani).

În anul 1972 a fost numit consilier al lui Nicolae Ceaușescu iar în perioada 1973-1975 a fost Ministru de Interne.

După 1989 a fost condamnat la închisoare pe viață pentru „participare la genocidul națiunii române” (conform Raportului Comisiei Tismăneanu).

 

 

 

 

Pedeapsa i-a fost comutată în aprilie 1990 de Curtea Supremă de Justiție la 10 ani de detenție, în urma schimbării încadrării la „complicitate la omor deosebit de grav”.

A efectuat șapte ani de detenție, după care a fost eliberat condiționat pentru motive medicale.

După eliberarea din închisoare, a dus o viață retrasă, fără apariții publice.

 

 

 

 

2015: A murit într-o închisoare chineză, eroul luptei poporului tibetan pentru libertate Tulku Tenzin Delek Rinpoche (născut în 1950 la Litang , în Kham, în Tibet).

 

 

 

 

For You, Our Beloved Tenzin Delek Rinpoche |

 

 

 

 

 

A fost un călugăr lama  tibetan care a fost arestat de autoritățile chineze pe baza unor presupuse atacuri cu bombe și condamnat la moarte în decembrie 2002 .

Adepții și membrii familiei sale au cerut un proces echitabil. Eliberarea sa a fost solicitată de mai multe ONG-uri,  dar oficialii chinezi nu au dat curs cererilor acestora, condamnându-l la o sentință cu închisoarea pe viață.

 A fost deținut într-o închisoare din Chengdu, în afara Tibetului.

Familia lui Tenzin Delek Rinpoche a primit permisiunea să-l viziteze o singură dată în cei treisprezece ani de închisoare.

La 12 iulie, aceștia au fost informați de autorități că a murit în urma unui atac de cord după încercări nereușite de a-l resuscita .

Unii călugări care însoțeau familia au avut voie să-i vadă trupul și au relatat că gura și unghiile sale erau negre. 

Autoritățile au refuzat să emită un certificat de deces sau să remită familiei cadavrul.

Adevărata cauză a morții sale rămâne încă necunoscută. După ce a murit, trupul său a fost incinerat împotriva dorințelor familiei sale .

 

 

 

 

 

Sărbători în lume : 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In Kiribati: Ziua naţională. Aniversarea proclamării independenţei – 1979.

 

Kiribati este cel mai mare stat din Oceania din punct de vedere al întinderii. Ocupă o suprafață de aproximativ 5.000.000 km² acoperită de ocean, dar aria uscatului reprezintă numai un mic fragment al acesteia, de numai 811 km², sub forma a 32 de insulițe.

Pe aceste insulițe împrăștiate în Oceanul Pacific trăiesc aproximativ 100.000 de oameni. Insulele dintre granițele statului Kiribati formează trei arhipelaguri: Insulele Gilbert, Insulele Line (fără Jarvis, Palmyra și Kinoman Reef) și Insulele Phoenix. Tot aici se mai află insula coraligenă izolată Banaba, numită și Ocean. Cea mai vastă întindere de uscat este Kiritimati din grupul Line, cunoscută și sub denumirea de Insula Crăciunului (Christmas

 

 

Flag of Kiribati

 

 

 

  Europenii au apărut în regiune la începutul secolului al XVII-lea, dar nu au devenit interesați de aceste arhipelaguri decât 200 de ani mai târziu. De atunci datează denumirea de Insulele Gilbert, adoptată în onoarea lui Thomas Gilbert, care a explorat aceste ape în anul 1788. Kiribati, varianta stâlcită în limba microneziană a numelui originar, a devenit numele statului un veac mai târziu.

  În anul 1892, a fost întemeiat un protectorat britanic, iar în anul 1916 a apărut colonia Insulelor Gilbert și Ellice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, insulele s-au regăsit sub ocupație japoneză, fiind arena unor lupte încrâncenate între americani și japonezi.

După război au redevenit britanice, pentru ca, în 1978, Insulele Ellice să se transforme în statul independent Tuvalu, iar restul insulelor să formeze, din anul 1979, statul separat Kiribati.

 

 

 

 

 

 

 

 

În São Tomé și Príncipe : Ziua naţională. Aniversarea proclamării independenţei – 1975.

 

 

 

 

 

 

 

 

 São Tomé și Príncipe, oficial Republica Democrată São Tomé și Príncipe (în portugheză República Democrática de São Tomé e Príncipe), este o țară insulară din Oceanul Atlantic, situată în Golful Guineei.

Separate de continentul african 144 km de ocean, insule São Tomé și Príncipe au fost formate datorită activității vulcanice și au munți înalți în sud și vest, precum și zone depresionare în nord.

Situată la ecuator în Atlanticul de Sud, țara are o climă tropicală, păduri dese acoperind aproximativ jumătate din ambele insule.

Este o  fostă colonie portugheză cu o populație de origine africană, și  o minoritate de origine portugheză.Limba oficială în stat este portugheza.

Majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici, ceilalți fiind protestanți sau practicanți ai religiilor tradiționale africane.

 

 

 

 

 Țara are o suprafață de 964 km2  și o populație de  cca. 193.500 locuitori.

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2019/07/12/ziua-de-12-iulie-in-istoria-romanilr/

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

Cinstirea icoanei Maicii Domnului Prodromita; Sfanta Veronica; Sfantul Paisie Aghioritul; Sfintii Mucenici Proclu si Ilarie

Icoana Maicii Domnului numita „Prodromita” este una dintre icoanele facatoare de minuni, pastrate in Schitul romanesc Prodromu, in Sfantul Munte Athos. Praznuirea acestei icoane are loc in fiecare an, pe data de 12 iulie, cu priveghere de intreaga noapte.

Schitul Prodromu mai pastreaza si alte icoane facatoare de minuni, printre care: icoana Sfantului Ioan Botezatorul si icoana Maicii Domnului Aparatoarea de Foc. Prodromita este una dintre icoanele nefacute de mana omeneasca, ci anume zugravite in chip minunat, prin dumnezeiasca randuire.

Icoana a fost zugravita in chip minunat, in anul 1863, in Tara Romaneasca.

 

 

 

 

 

 

Sfinții Mucenici Proclu si Ilarie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Proclu si Ilarie  s-au nascut in cetatea Calipt din Asia. Ei au luat mucenicia in vremea imparatului Traian (98-117). Proclu era unchiul lui Ilarie si pentru ca a marturist ca este crestin a fost supus la multe chinuri.“Care este neamul tau?” l-a intrebat judecatorul pe Proclu. Iar Procul i-a zis: “Neamul meu este Hristos, iar nadejdea mea Dumnezeu.”

 

Când judecatoru l-a amenințat cu schingiuirea, Proclu a zis: “Dacă tu, judecătorule, te temi sa nu calci porunca împaratului tau, de frica morții acesteia trupești cu care esti amenintat, oare cu atat mai mult nu suntem datori noi crestinii sa ne temem a calca porunca lui Dumnezeu, de frica sa nu cadem in moartea cea vesnica!”

In vreme ce Proclu era torturat, a venit si Ilarie inaintea judecatorului si i-a zis: “Si eu sunt crestin.”

Dupa torturi prelungite, Proclu a fost rastignit pe o cruce, iar la trei zile de la moartea unchiului sau, Ilarie a fost decapitat.

 

 

 

Sfânta Veronica

 

 

Sfanta Veronica

 

 

 

 

  Sfanta Veronica este femeia pe care Mantuitorul Iisus Hristos a vindecat-o de curgerea sangelui. Mai tarziu, tot Veronica va fi aceea care va intinde Mantuitorului o mahrama, spre a-si sterge chipul indurerat, in drumul Lui spre Golgota. Potrivit traditiei crestine, chipul Mantuitorului s-a intiparit pe mahrama sfintei.

Veronica este un nume compus din doua cuvinte, unul de origine latina („vera”, adica „adevarat”) si altul de origina greaca („eikon”, adica „icoana” sau „chip”). Prin alaturarea celor doua cuvinte se obtine un nume ce inseamna „Adevarata Icoana” sau „Adevaratul Chip”. Acest nume trimite, in mod evident, la chipul Mantuitorului, imprimat pe mahrama sfintei.

 

Cuviosul Paisie Aghioritul

 

 

 

 

 

Cuviosul Paisie si omul universal

 

 

 

 

În anul 2015,  Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adoptat înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2016, a Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul, canonizat de Patriarhia Ecumenică în luna ianuarie a anului 2015, cu ziua de pomenire la 12 iulie.

Cuviosul Paisie s-a născut într-o comună grecească din Capadocia, Farasa. Aceasta se află la aproape două sute de kilometri la sud de Cezareea şi, în ciuda izolării sale în adâncul Asiei Mici, a păstrat cu credincioşie „ortodoxia, conştiinţa şi limba greacă”.

A cunoscut epoca mondializării, dar nu s-a mondializat. A trăit şi a exprimat printr-un alt mod unitatea lumii. Prin modul în care au trăit-o şi au exprimat-o în istoria Bisericii marii părinţi şi sfinţi ai ei. A trăit-o ca universalitate, ca atotcuprindere, îmbrăţişând cu dragoste şi prin rugăciunea sa întreaga lume, aşa cum a făcut Domnul în Ghetsimani.

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

  1. Petre Otu, 100 de mari bătălii din istoria României, editura Orizonturi, Bucureşti 2009.

  2. Crestin Ortodox.ro;

  3. e.maramures.ro;

  4. Istoria md.;

  5. Lesignets.com;

  6. Wikipedia.ro

  7. Rador.ro.

 

12/07/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: