CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Limba gaelică este amenințată de dispariție în Scoția


 

 

 

Limbile Europei - Wikiwand

                            Harta răspândirii limbilor gaelice în Irlanda, Scoția,                                      Cornwall, Țara Galilor și Bretania.

 

 

 

 Cea mai mare parte din Scoția modernă a fost cândva vorbitoare de gaelică, fapt dovedit de numeroase izvoare istorice și de toponimie. Gaelica scoțiană nu este o limbă oficială a Regatului Unit.

Cu toate acestea, este clasată ca limbă indigenă în conformitate cu Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, pe care Guvernul Regatului Unit a ratificat-o.

În conformitate cu Legea Gaeliană, în Scoția în 2005 a fost  înființat un organism de dezvoltare a limbii, Bòrd na Gàidhlig .

  Limba scoțiană (Gàidhlig na h-Alba) sau gaelica scoțiană, este parte a ramurii goidelice a limbilor celtice și are în jur de 60.000 de vorbitori. Scoțiana este vorbită mai ales pe teritoriul Scoției.

În afara Europei, un dialect gaelic scoțian este vorbit în estul Canadei încă din secolul al XVIII-lea. În recensământul național din 2016, aproape 4.000 de rezidenți canadieni au revendicat cunoașterea limbii gaelice scoțiene, cu o concentrare specială în Nova Scotia, Canada.

  Atât irlandeza cât şi scoţiana sunt limbi derivate din gaelică, dar  s-au despărţit undeva în secolul al XVI-lea.

Apropierea dintre cele două era atât de mare încât mult timp scoţienii au folosit traducerea Bibliei în irlandeză până când a fost realizată versiunea în scoţiană (în 1767).

 Declinul limbii gaelice scoţiene a început înainte ca regatul Scoţiei să-şi piardă independenţa, aria de folosire a acestei limbi restrângându-se treptat din Lowlands (partea de sud a Scoţiei) către Highlands (partea nordică, muntoasă) şi insule, pe măsură ce presiunea limbii engleze se accentua, scrie http://demerscultural.blogspot.com/ limbile-celtice-extinctie 

Declinul limbii este dovedit şi de diversele recensăminte efectuate în Scoţia : de la 289.798 de vorbitori numai de scoţiană în 1755 ( la o populaţie de 1.265.380) ajungându-se ca astăzi să mai vorbească limba (dar şi engleza) doar 58.652 (adică 1,2% din populaţia Scoţiei de astăzi de 5 milioane).

Procesul este îngrijorător căci se observă o scădere a scoţienilor bilingvi: în 1991 erau 65.978. (1,4% din populaţie).

Limba se menţine doar pentru că este în continuare vorbită în insulele Hebride, probabil şi din cauza izolării geografice.

Cauzele decăderii lingvistice sunt asemănătoare cu cele ale diminuării vorbitorilor celorlalte limbi celtice din arhipelagul britanic.

Scoţiana a fost secole la rândul eliminată din sistemul public de învăţământ, vorbirea ei de către copii atrăgând chiar pedepse corporale din partea profesorilor.

Acordarea autonomiei Scoţiei a determinat reconsiderarea din punct de vedere politic a limbii, astfel că la 21 aprilie 2005 Parlamentul autonom al Scoţiei a adoptat legea limbii gaelice prin care s-a stabilit înfiinţarea unei instituţii (Bord na Gaidhlig) având ca principal obiect de activitate promovarea limbii scoţiene.

Dezbaterile din Parlament s-au dovedit a fi aprinse căci declararea gaelicei scoţiene  ca limbă oficială ar fi avut consecinţe pecuniare însemnate (mai ales în domeniul traducerilor şi publicării tuturor documentelor şi în scoţiană).

S-a preferat  varianta de compromis prin care scoţiana se bucură de respect egal cu limba engleză, o formulare vagă ce nu a mulţumit mica minoritate gaelică.

Guvernul autonom scoţian a decis  ca limba scoţiană să poată fi folosită în comunicările comunitare cu condiţia ca guvernul scoţian să plătească traducerile. Ministrul Culturii, Mike Russell a declarat cu acest prilej că ”este un pas înainte semnificativ în vederea recunoaşterii limbii scoţiene atât acasă cât şi în străinătate şi abia aştept să mă adresez Consiliului Uniunii Europene în gaelică.

Folosirea limbii noastre în astfel de înalte forumuri duce la creşterea prestigiului limbii şi dovedeşte angajamentul nostru în a avea noi generaţii de vorbitori ai scoţienei.”

Potrivit unui studiu recent, limba Gaelică scoțiană riscă să dispară înainte de sfârșitul deceniului și sunt necesare măsuri urgente pentru a stopa declinul acesteia.

 

 

 

 

Astăzi, doar în jur de 11.000 de persoane, majoritatea cu vârsta de peste 50 de ani, mai  vorbesc această limbă, spune un studiu publicat recent  de Institutul de Științe ale Limbii de la Universitatea din Highlands și Insule și de către cercetătorii specialişti în gaelica Soillse

Utilizarea acestei limbi este „pe punctul de a se prăbuși”, subliniază autorii studiului care constată că aceasta a devenit o limbă  „marginală” în cadrul familiilor și în rândul adolescenților și suferă din cauza  declinului populației din extremitatea nord-vest a Scoției scrie http://www.lalibre.be – 3 iulie)

Conchur O Giollagein, profesor de cercetare gaelică la această universitate, a calificat drept „imensă” amploarea provocării de a preveni stingerea acestei limbi, subliniind necesitatea de a crea inițiative pentru apărarea acesteia.

Guvernul scoțian a publicat un plan de protejare a limbii  gaelice în 2017, recomandând o serie de măsuri, inclusiv utilizarea limbii în diverse contexte sociale, oficiale și profesionale.

În 2008 a fost lansat un canal de televiziune gaelic, BBC ALBA, în timp ce panouril de  publicitate gaelice sunt prezente la stațiile de autobuz și în stațiile de tren.

Potrivit guvernului scoțian, limba este predată pe scară largă în școli, unde peste 7.000 de elevi au ocazia să o învețe. Cercetătorii cred însă că trebuie mers mai departe, subliniind „indiferența” tinerilor față de această limbă. 

Un canal TV gaelic, BBC ALBA, a fost lansat în 2008, în timp ce panourile publicitare gaelice sunt prezente la stațiile de autobuz și în stațiile de tren. Potrivit guvernului scoțian, limba este predată pe scară largă în școli, unde peste 7.000 de elevi au ocazia să o învețe.

Cercetătorii cred însă că trebuie mers mai departe cu măsuri mai ample și subliniază „indiferența” tinerilor față de această limbă care este limba străbunilor lor.  

06/07/2020 - Posted by | ISTORIE | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: