În deceniul 3 al secolului trecut URSS negocia cu România un acord de recunoaștere a Unirii cu Basarabia în schimbul unei alianțe împotriva Germaniei
Foto: Nicolae Titulescu 1882- 1941
Basarabia “retrocedată”de sovietici României în schimbul unei alianțe cu URSS împotriva Germaniei?
La fel ca și în preajma Primului Război Mondial, România era curtată la mijlocul anilor ’30 din mai multe părți pe cale diplomatică, în cadrul unor întâlniri foarte secrete, atât de către Germania, cât și de către diplomații sovietici.
Poziția strategică a României, rezervele de petrol, cât și potențialul agricol și cel al resurselor necesare derulării unui război îndelungat, făceau din România în același timp și o țintă, dar și un potențial aliat foarte important, curtat din toate direcțiile.
Din păcate, din cauza unei clase politice șovăitoare și lașe, ca să nu spunem pe alocuri chiar și trădătoare, cu o generație de diplomați total neinspirați, România n-a știut să-și joace deloc bine cărțile în preajma izbucnirii celui de Al Doilea Război Mondial.
Chiar și în condițiile acestea, România a avut totuşi câteva ferestre de oportunităţi majore pe care din păcate n-a știut sau n-a avut curajul să le exploateze la momentul potrivit și să-și condiționeze garantarea integrității teritoriale, nici din partea Vestului, nici din partea URSS
(n.r. vezi La 20 martie 1937, Germania reînnoia oferta înarmării Armatei Române cu cel mai modern armament al vremii).
Nicolae Titulescu, diplomat român care s-a zbătut inexplicabil pentru reînnoirea alianței franco-ruse de dinaintea revoluției bolșevice din Rusia și transformarea acesteia într-o nouă alianță politică și militară, de această dată franco-sovietică, considera că va exista și o “alianță româno-sovietică”, ca o prelungire sau consecință implicită a tratatelor de alianță franco-sovietic şi cehoslovaco-sovietic(1), România având tratate similare încheiate atât cu Franța cât și cu Cehoslovacia.
“Nu încape nici o îndoială că pentru noi, românii, prietenia franco-sovietică constituie o garanţie foarte preţioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă consideraţiune al U.R.S.S. faţă de Franţa este în avantajul nostru.
Eu consider prietenia francorusă drept o axiomă. Consecinţa ei inevitabilă este o prietenie ruso-română“, spunea Nicolae Titulescu legat de relația României cu URSS.
La 21 iulie 1936, Titulescu și Litvinov au parafat un așa numit “Pact de asistenţă mutuală” (4), prin care practic URSS recunoștea Nistrul ca frontieră dintre Regatul României și Uniunea Sovietică.
Iată și textul acestui pact de asistență mutuală, care cuprinde patru puncte:
Punctul 1. Asistenţă mutuală în cadrul Societăţii Naţiunilor (ca de exemplu în tratatul cu Cehoslovacia sau cu Franţa), nu împotriva unei ţări special vizate, ci de ordin general, contra oricărui agresor european.
Punctul 2. Intrarea în acţiune a fiecăreia din părţi numai când Franţa va fi intrat în acţiune.
Punctul 3. Guvernul URSS recunoaşte că în virtutea diferitelor sale obligaţii de asistenţă, trupele sovietice nu vor putea niciodată trece Nistrul fără o cerere specială în acest 46 sens a guvernului român; guvernul român recunoaşte de asemenea că trupele române nu vor putea trece Nistrul spre URSS fără o cerere formală a guvernului sovietic.
Punctul 4. „La cererea guvernului român, trupele sovietice vor trebui să se retragă imediat de pe teritoriul român la est de Nistru; de asemenea, la cererea guvernului URSS, trupele române vor trebui să se retragă imediat de pe teritoriul URSS la vest de Nistru“.
“Am fost, sunt şi voi rămâne partizanul unui pact de asistenţă mutuală cu URSS atâta timp cât statul acesta va practica politica de pace şi de apropiere pe care a practicat-o în ultimii ani”, declara Nicolae TitulescuÎn privința Basarabiei, Nicolae Titulescu scria în cartea sa următoarele:
“Nu există român care să fi apărat cu mai multă încăpăţânare decât mine Basarabia, în discuţiile cu URSS”
Deși inițial Maksim Litvinov a fost categoric împotriva ideii recunoaşterii a unirii Basarabiei cu România, declarând că:
“Dacă este aşa Pact nu va fi, căci noi nu vom plăti pentru pact prin recunoaşterea Basarabiei”(2)mai târziu s-a arătat dispus ca Uniunea Sovietică să reunoască Tratatul de la Paris, din 1920, însă doar cu condiția ca România să accepte o alianţă politică și militară cu URSS împotriva Germaniei(3), ca o continuare a tratatelor franco-sovietic şi cehoslovaco-sovietic, la care Titulescu se spetise atât de mult pentru a fi încheiate în anul 1935 (n.r. e vorba de 2 mai 1935 – tratatul de asistenţă mutuală între Franţa şi Uniunea Sovietică și de 16 mai 1935 pentru cel semnat între Cehoslovacia și URSS).
În anul 1937, în cadrul unei întrevederi ultrasecrete într-o mică localitate din Franţa, aproapiată de graniţa elveţiană, Nicolae Titulescu și Maxim Litvinov au avut una dintre cele mai de taină negocieri cu … Basarabia pe masă.
Titulescu luase cu el doar două persoane. Pe Gigi Anastasiu, secretarul lui real, confidentul tuturor problemelor sale politice, şi pe Savel Rădulescu, prietenul şi colaboatorul său cel mai iubit.
Întrevederea a ţinut şase ore.
Litvinov a scos din geantă numeroase documente, procese-verbale, note, de la diferitele întrevederi ce le avusese la Moscova cu reprezentanţi ai Afacerilor Externe ai Uniunii Sovietice.
Uniunea Sovietică era dispusă să reunoască Tratatul de la Paris, din 1920, fără a mai avea pretenţii asupra Basarabiei, cu condiţia însă ca România să accepte o alianţă cu URSS împotriva Germaniei, pe timp îndelungat, ca un complement al Tratatului franco-sovietic din 1935, care avea menirea să stranguleze Germania nazistă, atât din vest cât şi din est, în orice împrejurare de atac al acesteia.
Multe din documentele aduse de Litvinov, evident, deocamdată provizoriu, au fost încredinţate lui Nicolae Titulescu, pentru a fi susţinătorul propunerii sovietice în România, problema Basarabiei rezolvându-se cu încheierea acestei alianţe.
Documentele au fost toate strânse de Savel Rădulescu, iar la Geneva au fost reexaminate şi aşezate în prezenţa lui Nicolae Titulescu, împreună cu Gigi Anastasiu, în vederea întocmirii unui raport către Regele Carol al II-lea, pentru a-l convinge să fie de partea acestei alianţe.
Dar, la 29 august 1937, din ordinul lui Carol al II-lea, guvernul în care Titulescu figura ca ministru de externe şi reprezentant al României la Societatea Naţiunilor, a căzut.
În aceeaşi seară s-a format un nou guvern, cu aceeaşi componenţă unde Titulescu a fost înlocuit cu Victor Antonescu.
Este evident că după demiterea lui Nicolae Titulescu şi ieşirea lui din activitatea politică internaţională, Litvinov nu a mai făcut nici o discuţie în legătură cu cele spuse la Staloa, şi problema Basarabiei a rămas, ca şi înainte, contestată de sovietici.
La 28 iunie 1940, Basarabia a fost invadată de trupele sovietice cu asentimentul Germaniei hitleriste, reluată ca teritoriu sovietic asuprit, toţi locuitorii ei fiind atunci consideraţi cetăţeni sovietici.”, scrie rador.ro [Arhiva de istorie orală – Radio România. Înregistrare realizată de Alexandru Danielopol, 1978].
Bibliografie / Note:
(1) NICOLAE TITULESCU ŞI RELAŢIILE ROMÂNO – SOVIETICE (1936), MARIUS HRISCU
(2) Europa în derivă, 1918-1940: din istoria relațiilor internaționale, Emilian Bold, I. Ciupercă
(3) Titulescu: ,, Mi-a telefonat Litvinov! Are documente care permit o posibilă recunoaştere a Basarabiei ca pământ românesc.”, rador.ro
(4) NICOLAE TITULESCU, OPERA POLITICO-DIPLOMATICĂ 1 IANUARIE 1937–31 DECEMBRIE 1937, FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU
O ISTORIE A ZILEI DE 29 IUNIE. VIDEO
29 iunie, istoricul zilei
Anul 120: Două diplome militare descoperite la Porolissum și Cășeiu vorbesc de Dacia Superior.
In diploma militară descoperită la Porolissum (azi, satul Moigrad din judeţul Sălaj), se menţionează pentru prima dată un guvernator al Daciei Superior, Cn. Minucius Faustinus Sex. Iulius Severus.
Aceste diplome datate la 29 iunie 120, sunt primele care dovedesc schimbări în organizarea administrativă a Daciei, respectiv existenţa Daciei Superior, formată din zona nordică a fostei provincii Dacia, până la Arieș și Mureșul superior.
Având în vedere faptul că Legiunea a IV-a Flavia Felix fusese transferată la Singidunum, în Dacia Superior rămânea o singură legiune, a XIII-a Gemina, ceea ce înseamnă că guvernatorul provinciei avea să fie de acum încolo de rang praetorian.
Inițial, Dacia Inferior si Dacia Porolissensis, neavând nicio legiune, erau conduse de un procurator Augusti.
1400 : A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (până la 1 ianuarie 1432).
|
Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa |
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, vine la domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava.
Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.
A fost un domn paşnic, de unde şi numele de “cel Bun“, un bun gospodar, continuînd politica de extindere dusă şi de Roman I Voievod. Ţara Moldovei s-a întins încetul cu încetul de la nucleul unde se formase, regiunea din nord-vest cu capitala la Suceava, cu marele oraş Baia din ce în ce mai mult.
Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pînă la Marea Neagră, icluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi.
În momentul cînd Moldova devine stăpînă pe această regiune, Cetatea Albă este încă în mîna genovezilor care acceptă însă suzeranitatea voievodului moldovean.
Mai tîrziu, în vremea lui Ştefan cel Mare, deasupra unei întrări in cetate, se va afla stema Moldovei, capul de bour, stemă care se mai vede şi astăzi.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.
A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi.
Alexandru cel Bun cu soţia şi clerul întîmpină moaştele sfinte ale Sfîntului mucenic Ioan cel Nou, venite la Suceava
Pînă la Alexandru cel Bun Voievod, numirea lui Iosif ca Mitropolit în Moldova nu era primită de Patriarhul de la Constantinopol, care vroia să impună un mitropolit grec, fapt ce a creat o mare schismă între biserica moldovenească şi Patriarhia ecumenică (Patriarhia Constantinopolului).
Meritul lui Alexandru cel Bun a fost obţinerea acordul Patriarhului de recunoaştere a lui Iosif ca mitropolit canonic asupra întregii Moldove în anul 1401.
Delegatul în această privinţă a domnitorului a fost Grigore Ţamblac, originar din Tîrnova în Bulgaria, care a revenit de la Constantinopol cu un hrisov care recunoştea pe Iosif Mitropolit al Moldovei.
În 1402 (după alţi istorici în 1415) Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfîntului mucenic Ioan cel Nou.
În afară de consolidarea Mitropoliei Moldovei, Alexandru cel Bun a întemeiat două mănăstiri: Moldoviţa şi Bistriţa, în cea din urmă fiind ulterior înmormîntat
In calitate de vasal al lui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, și la Marienburg, în 1422, ambele fiind câștigate de către polonezi.
De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman.
Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere.
Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432, în urma lui ramanand mai multi fii, care s-au luptat ani de zile intre ei pentru a ocupa tronul tarii.
Detalii… Alexandru cel Bun
1444: Printul albanez Gjergj Kastrioti Skanderbeg infrange o armata invadatoare otomana la Torvioll.
În bătălie au fost ucisi, potrivit unor izvoare istorice, 22.000 de turci si alti 2000 au fost capturati.
Albanezii au avut 4.000 de morţi şi răniţi.
Gerge Kastrioti (Gjergj Kastrioti -Skanderbeg ) 6 mai 1495-17 ianuarie 1468).
Dupa bătălia de la Torvioll, a urmat un război între Albania lui Skanderbeg şi Imperiul Otoman, care a durat un sfert de secol si s-a sfarsit cu ocuparea tarii de catre turci.
1520: A murit Moctezuma al II-lea, ultimul imparat aztec ( n.1466). A condus Imperiul Aztec din anul 1502 pana la moartea sa.
La 8 noiembrie 1519, conchistadorul spaniol Hernan Cortés si mica sa armata, au intrat in capitala Imperiului Aztec, Tenochtitlan si au fost gazduiti de imparatul Montezuma in palatul său timp de mai multe luni.
Moctezuma a continuat să guverneze imperiul său şi a efectuat chiar cuceriri de noi teritorii ,in timpul cand spaniolii se aflau in capitala Tenochtitlan.
La un moment dat imparatul aztec a devenit prizonier al spaniolilor în propria sa casă. In ce imprejurari s-a petrecut acest lucru nu reiese cu claritate din sursele existente.
Se pare ca nobilii azteci au devenit tot mai nemulţumiţi de armata spaniolă care isi prelungea sederea in Tenochtitlan.
Moctezuma i-ar fi spus lui Cortez că ar fi mai bine sa plece si la scurt timp după aceea, acesta a fost luat ostatic de spanioli , fapt care a provocat revolta populatiei.
În imagine, impăratul aztecilor, Moctezuma îl primeşte pe Cortés
În lucrarea sa Historia , Bernal Diaz del Castillo spune că la 1 iulie 1520, spaniolii l-au fortat pe Moctezuma să apară la balconul palatului său, si sa apeleze la conaţionalii săi care inconjurasera palatul, să se retragă.
Complicitatea imparatului i-a revoltat si mai mult pe azteci, care l-au atacat cu pietre şi săgeţi. El a murit la scurt timp după aceea.
Moctezuma al II-lea
Conchistadorul Hernan Cortes , confruntat cu revolta aztecilor a ordonat retragerea, dar va asedia şi după 75 de zile va distruge Tenochtitlan şi odata cu acesta, Imperiul Aztec.
1521: Primul document cunoscut, scris in limba romana – Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Braşovului.
La Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Ţării Româneşti, a fost redactat primul document scris, din câte sunt cunoscute până astăzi, în limba română – Scrisoarea lui Neacsu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel), către Johannes Benkner, judele Braşovului (29-30 iun.1521), avertizându-l pe acesta despre o invazie a turcilor asupra Ardealului şi Ţării Româneşti, care tocmai se pregătea la sudul Dunării.
Scrisoarea reprezintă primul text redactat în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat pana in zilele noastre.
1613: Teatrul londonez „Globe” arde în timpul unei reprezentaţii cu piesa lui Shakespeare, Henry al VIII-lea.
1659: O oaste de cazaci ucraineni condusa de Ivan Vîhovski , a învins în bătălia de la Konotop o armată rusă condusă de prințul Trubețkoi .
1798: S-a născut poetul italian Giacomo Leopardi, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XIX. (m. 14 iunie 1837).
Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi, este considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum şi unul dintre cei mai mari gânditori ai ţării sale.
1798: S-a născut Georg Wilhelm Heinrich Häring, cunoscut sub pseudonimul Willibald Alexis, prozator german, iniţiatorul romanului istoric de mari proporţii în cadrul literaturii germane (“Die Hosen des Herrn von Bredow” – „Pantalonii cavalerului von Bredow”, 1846) .
Georg Wilhelm Heinrich Häring (29 iunie 1798 – 16 decembrie 1871).
1819 : S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi scriitor, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Muntenia.
Născut în București, într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu și al „serdăresei” Zinca Petreasca-Bălcescu.
Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui Nicolae Bălcescu a murit în anul 1824.
Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala.
Într-un alt document se mai pomenește și de o altă soră: Eleni.
A studiat la Colegiul Sfântul Sava, începând cu 1832, fiind pasionat de istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu.
La 19 ani intră în armată, iar în 1840 participă, alături de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, la conspirația Filipescu, care este descoperită, și este închis la Mănăstirea Mărgineni, unde a rămas doi ani, până la 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica și venirea lui voda Bibesc.
Nicolae Balcescu ”sufletul revolutiei de la 1848″ .
După ce este eliberat, înființează împreună cu Ion Ghica și Christian Tell o altă organizație secretă numită „Frăția”, călătorește prin toate teritoriile locuite de români: Țara Românească, Moldova, Transilvania, Bucovina, precum și prin Franța și Italia și studiază istoria, fiind editor, alături de August Treboniu Laurian, al unei reviste de istorie numită „Magazin istoric pentru Dacia”, apărută începând cu 1844.
În Franța se va implica în revoluția din februarie 1848 si inspirat de această revoluție se întoarce la București pentru a participa la revoluția din 11 iunie, fiind timp de două zile ministru de externe și secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluționari.
Va fi de partea liberalilor, dorind împroprietărirea țăranilor și vot universal.
Arestat la 13 septembrie 1848 de otomani care au înăbușit revoluția, reușește să evadeze și să treacă în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritățile habsburgice.
În primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena și ajunge la Constantinopol.
Apoi, la Debrețin, se întâlnește cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluției maghiare, încercând un aranjament „pacificator” între revoluționarii români transilvani și cei maghiari. Lajos Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună și este de acord cu „proiectul” revoluționarului român.
La 2 iulie 1849 se găsește la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluționarii unguri.
Avram Iancu și revoluționarii săi se declară de acord să rămână neutri față de acțiunile militare ale maghiarilor, aceștia însă nu își respectă promisiunile și se ajunge din nou la conflict. În același timp însă trupele imperiale contrarevoluționare habsburgice și ruse intră în Transilvania și revoluția maghiară condusă de Kossuth este înfrântă.
Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris și publicată de Alexandru Odobescu, în 1861 – 1863.
Se exilează la Paris, unde încearcă să coaguleze o miscare a forțelor revoluționare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederații europene. Cu un pașaport eliberat la Paris, la 27 septembrie 1850, „au nom de Sa Majesté l’Empereur des Ottomans”, în primăvara lui 1852, pleacă la Constantinopol, de aici, la Galați și încearcă să pătrundă în Țara Românească, însă autoritățile nu-i permit, deși e bolnav și vrea să o vadă pe mama sa, în vârstă și bolnavă.
Medicii îl sfătuiesc să se stabilească în Italia, unde clima e mult mai blândă. Trece prin Malta si Napoli și se stabilește la Palermo, în Sicilia, la hotelul „Alla Trinacria”.
Moare la Palermo de tuberculoză, la vârsta de 33 de ani,la 29 noiembrie 1852.
1858: S-a născut inginerul si generalul american George Goethals, unul dintre constructorii Canalului Panama; (m. 21 ianuarie 1928).
1861: A murit poeta britanica Elizabeth Barrett Browning ; (n. 1806).
A scris versuri de o deosebită sensibilitate dedicate soțului ei, marele poet Robert Browning .
1866 : Parlamentul României adoptă prima constituţie a ţării, una dintre cele mai avansate a acelor timpuri.
Inspirată din Constituţia Belgiei din 1831, a fost adoptată în timpul regelui Carol I (1 iul. 1866). A fost în vigoare, cu unele mici schimbări, până în anul 1923.
1873: S-a născut Petre Antonescu,renumit arhitect şi profesor universitar roman ; (m. 23 aprilie 1965), personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, dominând activitatea arhitecturală din prima jumatate a sec.al 20-lea prin promovarea unui stiul arhitectural neoromanesc.
În 1945 a fost ales membru titular al Academiei Romane.
Printre lucrările sale cele mai reprezentative se numără clădirea Primariei Municipiului București, fosta clădire a Palatului administrativ din Craiova și edificiul Bancii de Investitii din București.
1880: Franţa anexează Tahiti, obligandu-l pe regele Pomare al V-lea să-i cedeze suveranitatea asupra țării sale.
Pomare al V- lea (n.3.11..1839- d.6.12.1891), a fost rege al Tahiti intre anii 1877-1880.
Guvernul francez i-a acordat o pensie şi l-a decorat cu distinctiiile de Ofiţer al Ordinului Legiunii de Onoare şi Meritul Agricol.
A murit alcoolic, la Palatul Regal din Pape’ete, capitala tarii.
1886: S-a născut Robert Schuman, om politic francez. A propus, în 1950, un plan (“Planul Schuman”), care a condus la crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, una dintre etapele constituirii Pieţei Comune.
Este considerat unul dintre “părinţii” Europei unitel; (m. 4 septembrie 1963).
1891: S-a născut Petre Andrei, savant sociolog, filosof, profesor universitar şi politician român; (29 iun. 1891-1940).
A fost ales membru post-mortem (1991) al Academiei Române, profesor la Catedra de Sociologie a Universității din Iași, deputat din partea Partidului Național-Țărănesc, subsecretar de stat și apoi ministru în mai multe guverne din România interbelică.
Schimbarea regimului politic din România, prin renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea și instaurarea regimului legionaro-antonescian , a avut unele urmări pentru Petre Andrei: a fost scos din învățământul superior, urmărit, anchetat și persecutat.
În urma unei percheziții domiciliare, când urma să fie arestat de legionari, pe 4 octombrie 1940 a ales să își pună capăt zilelor.
1900: S–a născut Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry, romancier, eseist şi reporter , aviator francez ;(d. 31 iul. 1944).
Este autorul romanelor de succes (Micul Prinţ”, “Pământul oamenilor”, “Pilot de război”).
Antoine de Saint Exupery
S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii „Le Petit Prince“ („Micul Prinţ“, 1943), una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi.
1911: S-a născut Prinţul consort Bernhard al Olandei; (d. 1 decembrie 2004).
Prințul Bernhard de Lippe–Biesterfeld (născut : Bernhard Friedrich Eberhard Leopold Julius Kurt Carl Gottfried Peter Graf von Biesterfeld), mai târziu Printul Bernhard al Olandei, a fost soțul Reginei Juliana a Olandei și tatăl a patru copii, inclusiv al fostei Regine a Țărilor de Jos, Printesa Beatrix.
1921: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului “Ecaterina Teodoroiu”, prima încercare de evocare a războiului din 1916-1918, cu Marietta Rareş în rolul principal.
Realizatorul Nicolae Barbelian a facut un montaj de scene filmate de el si al unor secvente de actualitati cinematografice realizate de Serviciul Cinematografic al Armatei Romane.
1940: A murit artistul plastic elveţian Paul Klee ; (n. 1879).
1941: Al Doilea Război Mondial – Se sfârşeşte acţiunea trupelor sovietice de măcelărire a prizonierilor polonezi în celulele lor, sau prin marşuri ale morţii, acţiune iniţiată în ajunul invaziei naziste în URSS, la 22 iunie. Aproximativ 12.000 persoane (majoritatea polonezi, ucrainieni şi evrei), au fost ucişi.
1945 : Regiunea cehoslovaca Rutenia Carpatica (in Transcarpatia), este anexata de Uniunea Sovietică, in urma unui tratat semnat între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică.
În 1946, Transcarpatia a fost încorporată în Republica Sovietica Socialista Ucraineana.
1949: In Africa de Sud se instaureaza regimul de Apartheid bazat pe o politică de segregare rasiala, odata cu venirea la putere a Partidul Naţional Afrikaner al populatiri albe.Acest regim a fost desfiintat la 30 iunie 1991.
1956: S-a oficiat căsătoria dintre Marilyn Monroe şi dramaturgul american Arthur Miller.
Această căsătorie a durat până în ianuarie 1961.
VIDEO : http://www.youtube.com/watch?v=-fKB5IK3sDY
1969: A murit la vârsta de 49 de ani in urma unui atac de cord, politicianul secesionist congolez Moise Tschombe
Moise Tschombe (1919-1969)
Chombe fost presedinte al statului secesionist Katanga si al Republicii Congo ( fosta Congo belgian) .
Destituit din funcţie în 1965, el a trăit sub arest la domiciliu în Algeria.
Autorităţile algeriene au respins cererea de extrădare inaintata către preşedintele congolez Mobutu, care intenţiona să-l trimita in judecata pe Tshombe pentru inalta trădare.
1969: Cantaretul si chitaristul Jimi Hendrix a susţinut ultimul său concert la Festivalul de la Denver, in statul american Colorado.
Jimi Hendrix
1978: S-a născut populara cântareață americană de muzica pop-rock, Nicole Scherzinger.
1986: Argentina câştigă Campionatul Mondial de Fotbal.
1990: A murit scriitorul american Irving Wallace ; (n. 1916).
1995: A decedat actrita americana de film Lana Turner, una dintre cele mai populare actrițe de cinema din anii ’49; (n. 1920).
A fost nominalizata pentru premiul Oscar, pentru cea mai buna actrita din filmul “Peyton Place”, în 1957.
1995: Navele spaţiale Atlantis (SUA) şi Mir (Rusia) s-au unit, formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat până la acea data în jurul Pământului.
1999 : Liderul rasculatilor kurzi, Abdullan Oclan, a fost condamnat la moarte pentru trădare şi tentativă de divizare a Turciei.
Sentinta i-a fost comutată la închisoare pe viaţă.
2000: A murit marele actor si regizor italian de film, Vittorio Gassman; (n. 1 septembrie 1922).
A jucat în numeroase producții italiene și americane, coproducții etc, sub bagheta unor nume recunoscute din cinematografia mondială: Robert Altman, Ettore Scola, Philippe de Broca, Dino Risi, Richard Fleischer.
Vittorio Gassman este considerat unul dintre cei mai mari actori italieni și unul dintre monștrii sacri ai comediei italiene.
Cariera sa atât cu producții semnificative, cât și cu zeci de comedii ușoare l-a făcut extrem de popular.
2002: A murit actriţa de film şi cântăreaţa americană Rosemary Clooney; (n. 1928).
2003: A decedat actrița americana Katharine Hepburn; (n. 1907).
Marea actriță a fost laureată a patru premii Oscar (n. 12 mai 1907) si este consideratăuna dintre marile figuri în istoria cinematografului. Institutul American de Film a clasat-o pe locul I într-un top al celor mai mari actori de film ai secolului al XX-lea.
2006: Femeile din Kuweit au votat pentru prima dată.
2009: Escrocul american Bernard Madoff a fost condamnat la 150 ani de închisoare de o instanţa din New York, pedeapsa maximă solicitată de către procuratură.
Finantatorul american a pledat vinovat în martie pentru 11 capete de acuzare, inclusiv de fraudă, spălare de bani, sperjur şi furt.
Fostul sef al NASDAQ este autorul celei mai mari înşelătorii financiare din istoria Statelor Unite, care s-a ridicat la 65 miliarde dolari.
Se presupune că prin evitarea unui proces cu juri a dorit să protejeze presupusi complici implicaţi în escrocherie.
2013: A murit pianistul american de jazz, aranjor şi compozitor Paul Smith; (n. 1922).
2014: Organizatia teroristă Statul Islamic al Irakului și Levantului, s-a autodeclarat „califat” pe teritoriile ocupate în Siria și nordul Irakului.
2018: A murit Irena Szewinska, cea mai mare atletă din istoria Poloniei, supranumită „regina sprintului”; a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (n. 1946, în Rusia).
2018: A decedat autorul american de benzi desenate, Stephen J. Ditko (n. 2 noiembrie 1927), cunoscut co-creator, alături de Stan Lee, al supereroilor Spider-Man și Doctor Strange .
29 iunie este :
– Ziua Europeană a Dunarii
Pe 29 iunie 1994 a fost semnată, la Sofia, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
Manifestările dedicate acestei zile se desfăşoară în toate statele dunărene (19 la număr), pentru a marca dorinţa comună a acestora de a-şi uni forţele în sprijinul protejării acestui fluviu unic în Europa.
Citiți și:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/01/23/dunarea-stiati-ca%E2%80%A6/
CALENDAR CREȘTIN ORTODOX
Sfinții Apostoli Apostoli Petru și Pavel
Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.
Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni.
Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit.
Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda.
In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.
Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan.
Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: “Saule, Saule de ce ma prigonesti?”.
Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului.
Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura.
A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.
Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost in temnita, sunt considerati ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania
29 Iunie este:
– Sărbătoare națională în Republica Seychelles, o țară insulară formată din 115 insule din Oceanul Indian, situată la circa 1000 km NE de insula Madagascar și la 1700 km est de continentul african, învecinată cu: Zanzibar la vest, Maurițius și Réunion la sud, Comore și Mayotte în sud-vest, și Maldive la nord-est. Seychelles are cea mai mică populație dintre toate statele Africii.
Mai mari sunt insulele granitice Mahé (153 km², altitudine maximă Morne Seychellois, 905 m), Praslin (40 km²), Silhouette (20 km²) și La Digue (15 km²).
Insulele coraligene sunt grupate la rândul lor în insulele Amirante, Farquhar, Desroches, Fregatte și Aldabra (atol înscris în 1982 în Patrimoniul Mondial Natural și Cultural UNESCO.
Capitala este orașul Victoria, situat pe insula principală Mahé .
Insulele erau folosite de pirați înainte de sosirea francezilor . În noiembrie 1743 , guvernatorul insulei Franței ( actualul Mauritius ) Bertrand-François Mahé de La Bourdonnais i-a trimis pe căpitanii Lazare Picault și Jean Grossen să pună stăpânire pe arhipelag în numele Franței .
Francezii au ocupat, din 1756 , principalele insule ale arhipelagului pe care le-au numit „Séchelles” în onoarea lui Jean Moreau de Séchelles ,controlor general al finanțelor lui Ludovic al XV-lea .
Insulele au fost pierdute de Franța în 1811 în timpul Războaielor Napoleoniene , intrând oficial sub control britanic în 1814 .
La 29 iunie 1976, Seychelles s-a declarat stat independent, devenind membru al Commonwealth – ului și al Francofoniei .
Cu o populație estimată la 92.430 locuitori în 2015 , Seychelles are o creștere demografică pozitivă (0,8%), determinată de imigrație și o natalitate dinamică.
Prin urmare, populația sa ar fi trebuit să depășească în prezent 100.000 de locuitori.
Cu excepția pescarilor din insulele din jur, Seychelles nu a avut o populație autohtonă până la sosirea primii europeni , între 1580 și 1750. Prin urmare, 98% dintre locuitorii din Seychelles sunt descendenți ai imigranților: europeni (francezi , portughezi , englezi ), africani , indieni și chinezi, marea majoritate a lor fiind metiși de origine europeană și africană, în principal catolici
VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY
Bibliografie (surse): wikipedia.org ; Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, editura Humanitas, Bucureşti 2002; Crestin Ortodox.ro; Din pasiunile bibliografului blogspot.ro; e.maramures.ro; mediafax.ro; lessignets.com; historia.ro.; rador.ro
Un avertisment al cancelarului Germaniei, Angelei Merkel
Cancelarul german, Angela Merkel avertizează: