CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Secuii nu sunt încă pregătiți pentru autonomie


 

Participanții în timpul unei demonstrații pentru autonomia secuiască în fața ambasadei României din Budapesta, Ungaria, poză de arhivă

 

 

Secuii nu sunt încă pregătiți de autonomie, susține politologul Levente Salat, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, într-o discuție cu jurnalistul Galavits Patrik, publicată în  Azonali și comentată de https://romania.europalibera.org/a/paradoxul-secuiesc .

Deși guvernul Orbán varsă bani în Transilvania, această practică de sprijin doar accelerează declinul maghiarilor din România, spune  Levente Salat, argumentând de ce realizarea autonomiei secuiești este puțin probabilă.

”De ce? Pentru că ei nu dispun de competențele colective necesare pentru funționarea unei autonomii.

Chiar dacă în Secuime există o conștiință identitară regională, vizibil tot mai puternică în ultima vreme, nu există un proiect politic care să-i strângă pe toți laolaltă.

În momentul de față sunt mult mai importante loialitățile și interesele față de scaunele secuiești de odinioară, decât efortul comun de a crea sau construi o regiune integrată corespunzător, care să dispună de un centru veritabil.

Secuimea nu are în prezent o capitală. Mai mult, dacă mâine ne-am pricopsi cu autonomia Secuimii și cineva ar decide să pună capitala regiunii la Miercurea Ciuc, cei din Sfântu Gheorghe, Gheorgheni și Târgu Secuiesc, ca să nu mai spun de cei din Odorhei, ar fi extrem de deranjați de o astfel de alegere.

Prin urmare, nu avem încă o integrare politică a Secuimii. Diferiți  actori concurează între ei pentru a vedea, de fapt, cine reprezintă cu mai multă credibilitate brandul Secuimii.

Funcționarea unei autonomii presupune însă o anumită cultură politică, este nevoie de competențe esențiale în acest sens,de colaborarea și realizarea unui consens.

Numai că societatea și politicienii din Secuime n-au dobândit încă aceste competențe.

De aceea, nu cred că dacă prin nu știu ce minune s-ar obține, totuși, autonomia, am putea vedea rezultate notabile pe termen scurt”, consideră politologul clujean.

Întâi de toate însă, spune Levente Salat, pentru a obține autonomie, între statul care o oferă și cei care beneficiază de ea, nu ar strica să existe o relație de încredere reciprocă, pentru ca ambele părți să simtă că printr-un astfel de acord au ceva de câștigat.

Și cum rămâne, continuă politologul, cu maghiarii din celelalte zone ale Transilvaniei, secuii formând doar jumătate din populația maghiară a regiunii? 

Tot despre punctele slabe ale liderilor politici din Ținutul Secuiesc scrie în Válasz Online și Georg Paul Hefty, jurnalist de la Frankfurter Allgemeine Zeitung, plecând de la eșecul recentei inițiative de strângere de semnături pentru o petiție prin care Consiliul Național Secuiesc încercase să convingă Bruxellesul să recunoască secuii ca unitate „națională” distinctă.

„Ce ar spune maghiarii dacă Bruxelles-ul ar considera țiganii din Ungaria o minoritate națională autohtonă și i-ar finanța direct, ocolind Guvernul? Că țiganii nu sunt o națiune? Ei bine, nici secuii nu sunt o națiune. Nimeni nu se poate juca cu termenul de „națiune” după bunul plac. […] Conform dreptului internațional, cuvântul națiune are un sens specific, nu degeaba, cea mai importantă instituție a lumii se cheamă Organizația Națiunilor Unite”, scrie jurnalistul german.

Altfel spus, îl completează Révész Sándor, în săptămânalul HVG, petiția ar fi putut deveni o temă europeană, dar inițiatorii ei au transformat-o într-o temă maghiară, punându-i astfel și capac.

Așa pățesc cei cărora tot ce ele trebe din Europa sunt banii, conchide autorul.

Între timp, însă, termenul de strângere a semnăturilor s-a prelungit cu o jumătate de an. Călătoria continuă.

 

Până la urmă, chiar dacă acel milion de semnături a fost strâns, acestea nu valorează nimic, deoarece în loc de șapte, doar în trei țări a fost semnată petiția – România, Slovacia și Ungaria. 

Adică în țările unde sunt destui unguri. Acolo unde nu sunt unguri, nici un sfert din semnăturile necesare nu au putut fi strânse, comentează publicația maghiară https://m.hvg.hu/ Szekely_autonomia Inițiatorii au cerut o prelungire  invocând epidemia de Covid 19. 

Un alt aspect este legat de atitudinea românilor față de această problemă.

În România, una dintre temele importante ale discursului public este caracterul omogen de stat națiune față de care țara se afla foarte departe atunci când a dobândit  frontierele  actuale.

Este suficient să ne gândim doar la semnificativa comunitatea săsească și la minoritatea evreiască, care s-au diminuat dramatic numeric în timpul și după Al Doilea Război Mondial.

Cei care au rămas  atunci au fost vânduți de Ceaușescu cu titlu oneros către RFGermania și Israel. 

Astăzi, ultimul obstacol în calea caracterului de Stat – Națiune al  României îl reprezintă maghiarii.

Din acest punct de vedere, nu este dificil să înțelegem că statul român nu se va opune cu nimic procesului de dispariție treptată a ungurilor din Transilvania.

De asemenea se poate bănui despre politica ungară din ultimii ani că în spatele retoricii de sprijin se află într-adevăr interesul față de piața muncii și oferta demografică reprezentată de din România.

Sub acest aspect, pe termen lung  românii se descurcă bine până la urmă, iar maghiarii din Transilvania pot dispărea cu adevărat.

Evident, nicio parte nu îndrăznește să spună acest lucru deschis, pentru că nu trăim într-o perioadă în care o strategie de evacuare pe termen scurt a maghiarilor ar putea fi pusă în aplicare.

Când am spus-o  mai înainte, am primit critici foarte dure. Astăzi, sunt mulți, atât în ​​Transilvania, cât și în Ungaria, care recunosc că acest lucru se întâmplă, deoarece este destul de evident că interesele statului maghiar și  și a celui român sunt de fapt aceleași.

Este bine pentru români dacă ungurii dispar, iar Ungaria are nevoie de  o creștere demografică, fiind evident benefic pentru ea să primească imigranți cunoscători ai limbii maghiare.

Indicatorii statistici demografici ai maghiarilor din România confirmă această presupuneri,  dar nu a trecut încă suficient de mult timp pentru a se discuta clar despre politicile de sprijinire a acestui proces, care au început și se desfășoară în ultimii zece-cincisprezece ani.

 

 

 

 

Levente Salat (foto) s-a născut în 1957 la Miercurea Ciuc în Transilvania. Este un  politician maghiar, filozof și profesor universitar.

În 1982, a absolvit Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca obținând  o diplomă în informatică.

În 2001, a primit doctoratul în filozofie politică de la Universitatea Babeș-Bolyai. 

Între 1990 și 1999, a fost directorul Filialei Cluj-Napoca a Fundației Române Soros, apoi angajat și președinte executiv al Centrului de Resurse pentru Minorități Etnoculturale înființat de Fundație.

Din 2001 este conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Administrație Publică și Comunicare a BBTE, lector din 2003 și decan adjunct din 2008.

Din primăvara lui 2004 până la demisia din decembrie 2006, a fost prorectorul universității, șeful departamentului maghiar. În 2006, a fost membru al Comitetului prezidențial român pentru crimele comunismului și a luat parte la elaborarea capitolului despre ungurii din România în raportul Tismăneanu .

 

19/06/2020 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Mda, un agent de-al cocinei soros își permite să se descarce pe secui – și a și fost născut la Miercurea Ciuc!

    Apreciază

    Comentariu de Mephisto966 | 19/06/2020 | Răspunde

    • Nu prea se înțelege cum ”își permite să se descarce pe secui” agentul ăsta al lui Soros. Puteți să fiți mai explicit?

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 19/06/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: