CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Din culisele dictaturii comuniste: Ștefan Andrei fostul ministru de externe al României ”socialiste” vorbește despre Ion Iliescu, Tismăneanu, despre amantele lui Gogu Radulescu și despre rețelele KGB din PCR. VIDEO


 

 

Stefan Andrei Cuvantul Libertatii

 

 

 

INTERVIU cu Stefan Andrei: Iliescu in pat cu Elena Ceausescu si Tismaneanu in patul lui Iliescu.

Retelele KGB din PCR “uncovered”: “Ciungul” Tismenitki, găgăuzul Celac, Brucan și evreii lui Calmanovici și Gogu Radulescu cu amantele lui, Valeria Seciu si Ana Blandiana; http://roncea.ro/ interviu-cu-stefan-andrei-iliescu- retelele-kgb-din-pcr-uncovered-ciungul-tismenitki-gagauzul-celac-brucan-si-evreii-lui-calman/ 

Stefan Andrei avea o memorie prodigioasa. Si-aducea aminte si ce culoare aveau ciorapii lui Fidel Castro la ultima lor intalnire.

Descria palatul lui Saddam Hussein in cele mai mici amanunte, care-ti creau o imagine de tip filmografic a intrunirii, foarte folositoare unui jurnalist, mai ales cand apoi are ocazia sa reveda detaliile cu ochii lui.

Ma suna aproape de fiecare data dupa cate un editorial de politica externa in ZIUA, ca sa ma felicite sau sa ma critice sau sa mă corecteze pe ici pe colo, oferindu-mi acele informatii atât de valoroase pentru cautatorii de adevăr: cele din interior. Citea foarte mult.

Practic stia si solicita, atunci cand nu le primea sau cumpara personal, toate aparitiile memorialistice sau de politica internationala si securitate de pe piata, si uneori ma suna sa ma roage daca pot sa-i aduc vreo carte de acest tip aparuta in SUA sau Europa occidentala si inca netradusa la noi.

Era la curent cu “tot ce misca” in domeniul lui. Am inregistrat cu el, video, impreuna cu reputatul cercetator al comunismului Vladimir Alexe, zeci de ore despre adevarata istorie a diplomatiei romanesti sub vremurile dominatiei sovietice.

Sunt ore de istorie pura, intesate cu informatii necunoscute publicului si presarate cu detalii picante despre viata unor lideri ai lumii sau ai unor pigmei de pe la noi.

Cum ar fi cei expusi mai jos, din cloaca kominternista, in cele doua interviuri aparute in ZIUA si pe care le reproduc aici, azi, cand batranul diplomat – nu “Machiaveli”, nici eu nu sunt de acord cu aceasta porecla, ci mai curand Richelieu, avand in vedere si inclinatia sa catre arte – se duce in mormant, o data cu tot bagajul sau impresionant de cunostinte, un univers diplomatic ramas nedescoperit inca lumii, momentan maculat si distorsionat de zgura unor mizerabili neo-kominternisti, ca Tismaneanu si ai lui, profitorii tuturor regimurilor.

Plecat literalmente de la coada vacii, de pe plaiurile oltenesti ale Podarilor unde pastea turma satului, Stefan Andrei a crescut si s-a ridicat intr-un sistem, asa cum a fost el, doar datorita inteligentei sale si a devotamentului pe care l-a avut pentru Romania. Spre deosebire de tovarășii veniți pe tancurile sovietice, care au scos in cizme din casele lor proprietarii romani, pentru a se instala ca o pegra nomenclaturista in ceea ce a devenit Cartierul Rosu.

Istoria acestei perioade trebuie oferita lumii asa cum a fost. Stefan Andrei o prezenta, “naked”, cum ar spune americanii si dupa cum puteti citi mai jos.

A fost inmormantat in curtea Bisericii din satul Snagov, ca un fiu crestin-ortodox al comunitatii locale, inconjurat doar de familie, Violeta Andrei si fiul Calin, prieteni si fosti subalterni.

Nu s-a remarcat nici un oficial din cei care-l sunau pentru diverse pile sau intrari in lumea araba, in cea persana sau in cea occidentala sau il felicitau la diverse ocazii, de la Melescanu pana la Cioroianu sau Basescu (notabila prezenta generalului Iulian Vlad, dupa cum ne-au transmis participantii).

Probabil nu si-au dorit sa se afiseze la o ceremonie, chiar funerara, a unui ex-demnitar al unui regim “ilegitim si ilegal”, de care au profitat insa din plin si actualul presedinte condamnator si scribuletul lui bolsevic si necrofag si autoplagiator (Tismaneanu si-a republicat articolul despre Stefan Andrei, cu mici schimbari, in cinci publicatii, la date diferite). Dumnezeu sa-l ierte!

 

Jimmy Carter - Ceausescu - Stefan Andrei - SUA - 13 04 1978

 

 

 

 

Stefan Andrei s-a născut la 29 martie 1931, in satul Livezeni, comuna Podari, judetul Dolj. A absolvit liceul din Craiova, dupa care a intrat la Facultatea de Constructii Hidrotehnice, urmand si Institutul de Constructii Bucuresti.

In facultate a lucrat ca redactor la sectia internationala a ziarului “Scanteia tineretului”.

S-a inscris in Partidul Comunist in 1957. Remarcat de Nicolae Ceausescu, incepand cu 1960 a ocupat functia de sef al Relatiilor Externe al UTM. In 1965 a devenit adjunctul bunicii lui Bogdan Olteanu, Gizela Wass, care era sefa Sectiei Externe la PCR, apoi prim adjunct si in 1972 a devenit secretar al CC cu problemele internationale.

A fost numit in postul de ministru de Externe in 1978, ca succesor al lui George Macovescu, unde a ramas pana in 1985. Detronat de Elena Ceausescu, avea sa fie numit presedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale, functie pe care a ocupat-o pana in 1987, cand a fost promovat in postul de viceprim-ministru al Guvernului.

A detinut acest post pana in 1989. Pentru ca a facut parte din fostul regim comunist al lui Ceausescu, Stefan Andrei a fost arestat in 1990 la ordinule lui Iliescu si Brucan. A stat in inchisoare timp de doi ani si cinci luni, in ciuda faptului ca Parchetul nu a putut sustine niciodata acuzatia initiala a Frontului Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu: “genocid” – uciderea a 60.000 de romani la “revolutie” – si subminarea economiei nationale. Din 1989 pana astazi au fost ucisi peste 20 de milioane de prunci nenascuti iar economia nationala practic nu mai exista. Vinovati sunt si azi la putere sau in spatele ei.

Fostul ministru de Externe al Romaniei socialiste, Stefan Andrei, detronat in 1985 de Elena Ceausescu, ne-a acordat un amplu interviu despre culisele diplomatiei romanesti. Considerat unul dintre cei mai straluciti ministri de Externe din istoria recenta a lumii, Stefan Andrei ne-a revelat amanunte si dedesubturi privind numeroase momente epocale ale secolului trecut, incepand cu ocuparea Romaniei de catre trupele sovietice.

De la mijlocirea pacii de la Camp David la rolul Romaniei in solutionarea conflictului din Vietnam, de la intalnirile cu Fidel Castro la cele cu Saddam Hussein si de la Richard Nixon pana la Mihail Gorbaciov, Stefan Andrei rememoreaza perioada care a consacrat diplomatia romaneasca pe plan international si ne face dezvaluiri inedite despre ultimile zile ale regimului Ceausescu si agentura KGB-GRU in Romania.

Printre aceste amintiri s-au strecurat si picanterii ale vremurilor, legate de exemplu de viata lui Ion Iliescu in sanul Partidului si chiar al Elenei Ceausescu. UPDATE: Titlul de mai sus al postarii este legat de o afirmatie a lui Stefan Andrei, dupa ce i-am spus ca vom titra articolul “Iliescu, in pat cu Elena”. “Si Tismaneanu in pat cu Iliescu”, a zis Andrei. “Pai cum asa? Excelenta, se poate…”, am zis noi, cu o vaga nuanta de deontologie in glas. “Pai cat a stat la Neptun ca sa-i scrie cartea unde a dormit?! Nu in patul lui Iliescu?”. No comment.

 

 

Interviu Stefan Andrei ZIUA Victor Roncea - Vladimir Alexe foto Elena Ceausescu-Iliescu-Tismaneanu

 

Tismaneanu-“Ciungul” si Celac erau agenti sovietici, NKVD-isti. Brucan si alti tineri evrei faceau parte din Reteaua lui Camanovici. O stiu direct de la Ceausescu.

Ce insemna Romania in august 1968?

Atunci a demonstrat Romania ca are propria sa identitate si vointa in blocul rasaritean. A fost un moment mare in istoria Romaniei. Gestul lui Ceausescu – de fapt al politicii noastre – de aparare a Cehoslovaciei si condamnare a invaziei sovietice avea sa ne coste insa. Rusii l-au urmarit pana l-au omorat, culmea, ridicandu-l din aceeasi piata unde-l ovationasera sincer sute de mii de romani in august 1968.

Dupa aceea a urmat o perioada cu totul speciala a diplomatiei romanesti… De desprindere de URSS. A fost o perioada lunga in care eram controlati cu totul de sovietici. Prin consilieri, prin agentii lor. De exemplu: Tismaneanu, Leonte,”Ciungul”, cum ii ziceam noi, ca se lauda ca pierduse o mana pe cand era in brigazile teroriste bolsevice contra Spaniei, altii ziceau ca a cazut beat din tren… Era un om rau, meschin si invidios. Un om urat. L-am cunoscut prin 1956.

Era agent sovietic, NKVD. Dupa vizita lui Hrusciov noi l-am chemat si l-am avertizat sa termine cu spionajul. Nu ne-am atins de agentii sovietici pana prin anii ’60. Brucan, de exemplu, si alti tineri evrei, era agent sovietic din timpul razboiului, in Reteaua lui Calmanovici [Emil], cel care a construit si Ambasada URSS la Bucuresti. O stiu direct de la Ceausescu.

Si Tismaneanu era printre ei. Ei bine, Ceausescu a primit sarcina sa ridice problema lor in fata conducerii PCUS. Si i-a zis lui Hrusciov, inainte de momentul ’68, la vizita acestuia la Bucuresti: “tovarase, noi promitem sa va informam, mai aveti si consilieri sovietici dar va rugam sa terminati cu agentii dintre noi”. Si-atunci Hrusciov i-a zis: “Pai considerati ca n-avem nici un agent la voi. Nici in China n-avem…”

Si asta ne-a dat noua dezlegare sa-i chemam si sa-i avertizam. Sa aleaga: ori Romania, ori Rusia! Si asa s-a intamplat si cu Tismenitki. Acum, toti ilegalistii au ramas pro-sovietici. Si aschia nu sare departe de trunchi… Al­tul, la fel: tatal lui Celac [Sergiu], primul mi­nistru de Externe pus de Iliescu chiar in ’89. Agent sovietic. Numele lui e de fapt Cealik, e pe jumatate gagauz.

Are si o sora, Mariana [Celac], pe care o intindeau colegii mei de la “Scanteia Tineretului” pe sus, deasupra Cofetariei “Albina”, unde aveam sediu atunci… El era ofiter in Armata Romana. Nevasta-sa era cel putin pe jumatate evreica. Erau in agentura. Si-atunci, guvernul lui Armand Ca­linescu l-a trimis din Basarabia la Perisor, langa Craiova. Cand au venit trupele sovietice si apoi comunistii, la 6 martie 1945, l-au pus primul prefect de Dolj, al Craiovei (vedeti si video pe aceasta tema, mai jos).

Reteaua lui Gogu Radulescu

Deci au reusit totusi sa ramana in structuri pana in 1989 si dupa…

Ce se intampla… Erau si cazuri mai complicate. De exemplu Gogu Radulescu, membru al CPEx al CC al PCR. Taica-sau, tigan lautar. El s-a casatorit cu o evreica. Ca asa era “moda” atunci. Suntem in perioada ilegalista.

PCR era format asa: din minoritari evrei, unguri care vroiau regiunea autonoma maghiara, rusi care militau pentru desprinderea Basarabiei si printre ei cativa romani. Dupa ce au intrat in legalitate, s-a intors roata: romanii au devenit majoritari. Dar atunci sotiile lor erau: evreice, unguroaice, rusoaice…

Asa: sotia lui Gogu era vanzatoare la magazinul “Sora”. Pe asta a apucat-o iunie ’40 – ultimatumul care a dus la cedarea teritoriilor romanesti de la Est – in Basarabia. N-a mai venit in tara. In prima zi de razboi antisovietic, cand Antonescu a dat celebrul ordin, Gogu, care era intr-un regiment pe granita, a trecut la rusi. A dezertat. Aia s-au si mirat: au zis ca e spion.

Nu, el vroia in URSS! Dupa care s-a regasit cu nevasta-sa si, dupa razboi, a venit pe cai mari, pe tancuri adica, in tara. El era mai legat de URSS decat de Romania. Pe-asta era greu sa-l clintesti. De-altfel s-a si vazut, a stat pana in ultima clipa langa Ceausescu, sa se asigure ca pica.

Când a venit Iliescu si ne-au arestat, pe noi, membrii CPEx, el si cu Barbu Petrescu, cel care a organizat mitingul din 21 decembrie 1989, n-au mai fost inchisi.

Valeria Seciu si Ana Blandiana erau amantele membrului CPEx al CC al PCR

 

 

Ana Blandiana amanta lui Gogu Radulescu

 

Gogu isi crease o adevarata retea de intelectuali acolo la Comana, unde statea el. Valeria Seciu era amanta lui, Blandiana la fel; isi facuse si casa acolo, chiar langa el, ca sa-i fie mai aproape. Pai Otilia Coman, ca asta-i numele ei, facuse inconjurul lumii de pe vremea lui Ceausescu.

Cred ca a vazut mai multe tari decat mine, ca ministru de Externe. Asta micu’, galagiosu’ de la TV, Dinescu, mergea cu soferul si Dacia neagra a lui Gogu.

Astia si cu Iliescu l-au scos si cred ca acum ii putrezesc oasele pe undeva, prin Israel. Altii care au fost scapati pe langa Gogu si Petrescu: Ion Ursu si Constantin Dascalescu. Fost absolvent al Scolii Superioare de Partid de la Moscova, Dascalescu, in anii cand era secretar si apoi prim-secretar regional de partid la Galati, se intalnea deseori in zona cu ofiteri KGB ori GRU.

Chiar inainte de momentul decembrie ’89 se intretinuse cu consulul sovietic de la Ismail. Pe-astia i-a “iertat” de puscarie Iliescu… Noua ne-a facut recurs de era sa facem 15 ani de inchisoare. Pentru ce? Cica “genocid” – ca am omorat 60.000 de oameni…

Dar Iliescu cum a ajuns la varful puterii?

Iliescu? Asta a fost un pui de lele! El si-a ucis parintii, domnule! Familia Ceausescu a fost ca si familia lui! Hai sa va spun povestea lui… Cum v-am zis inainte, prin anii’ 60, incepuse marea schimbare.

In acest timp, presedinte al Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania (UASCR) era unu’, Ion Iliescu.

Cum a ajuns el acolo?

Voi trebuie sa stiti adevarul, ca tanara generatie: relatiile dintre Ion Iliescu si familia Ceausescu au fost niste relatii extraordinare. Adica, pe cand era el baietan, Elena Ceausescu mergea la inchisoare la Targu Jiu de mână cu Iliescu.

Ea mergea la frate-sau si el se intalnea cu taică-său. Elena povestea cum mergeu impreuna; el cu mama lui adoptiva, ca prima l-a părăsit, si cu Elena Ceausescu.

Schimbau trenul la Filiași. Si, spunea, Elena: “Dormeam toti intr-o odaie acolo. Nici nu ne jenam de Ionel, era un baiat in pantaloni scurti”.

Era in ’43, avea vreo 13 ani. Va dati seama, Ceauseasca nu spunea multora “Ionele”. Au fost apoi la chefuri cu taica-sau, Alexandru Iliescu, si el, si ea, Ceaușeștii.

Chiar se spune ca unchiul lui Iliescu, Eftimie, si el ilegalist, a fost amantul Elenei Ceausescu.

Obraznicia lui “Ionel”. Iliescu si-a ucis parinții adoptivi

Scandalul cu “Ionel” a inceput cand am plecat in China. Eram in avion si se povestea cum tocmai prinsesem doi colonei de la Oradea ca erau agenti ai sovieticilor, se aflau in legatura cu un ofiter GRU, care avea acoperirea de consul.

Amandoi facusera studiile in Uniunea Sovietică.

Si Elena Ceausescu zice: “Ti-am zis eu, Nicule, ca mai toti astia care au facut studiile in URSS au fost racolati de rusi!”. La care Iliescu s-a inrosit tot si-a zis:

“Dar cei care invata la Londra, despre care Marx a spus ca este citadela capitalului financiar mondial, astia nu pot fi racolati?”. Se referea la Valentin. Atunci, Elena s-a enervat si i-a zis: “Esti un obraznic! Noi te-am facut ce esti acum si acum profiti ca te stim de mic?!”.

Cand ajungem la Beijing, nebunia revolutiei culturale… Primire magistrală, lume puhoi. Ceausescu facea cu mâna, Maurer se sprijinea în baston. Si, in spatele lui, mai facea unul cu mana: Ion Iliescu, cu ochelarii de soare pe nas. “Ma, da’ nu ti-e rusine?” – i-a zis Ceausescu după – “Tu n-ai simtul masurii? Eu reprezint statul român, da’ tu, ce reprezinți?”

După care, cand am venit de la Hanoi, Iliescu iar a început sa-si dea cu părerea despre politica Partidului în teritoriu.

Atunci Ceausescu l-a pus la punct. Zice: “Mai Iliescule, ti-ai facut studiile la Moscova dupa care te-am trimis la Praga. De-acolo te-am adus la CC. Dar acum vad ca tu nu-ți cunosti țara.

Cum poti sa fii atunci secretar cu propaganda? O sa te trimit in tară, mă!” Si asa a ajuns ce a ajuns, ca după aceea sa se razbune pe propriii lui parinti adoptivi… Cum zicea, cand a luat puterea: “Ceausescu a intinat nobilele idealuri ale socialismului stiintific si ale comunismului!”…

Elena Ceausescu si Ion Iliescu in 1976 - Moldova

Elena Ceausescu a ars mortii de la Timisoara

Fostul ministru de Externe al Romaniei socialiste, Stefan Andrei, revine cu noi declaratii bomba privind ultimele zile ale regimului Ceausescu

Excelenta, ce a cautat Ceausescu la Teheran in decembrie 1989, cand deja, aici, fusese declansata operatiunea de debarcare a sa, atat la Iasi, cat si la Timisoara?

Vizita a fost stabilita dupa conferinta statelor nealiniate, de la Belgrad. Fusese fixata pentru 18 decembrie. Eu consider si acum ca Nicolae Ceausescu a savarsit una dintre cele mai grave si daunatoare greseli ale vietii sale politice cand, in dimineata zilei de luni, 18 decembrie 1989, s-a urcat in avion pentru a pleca timp de trei zile in vizita oficiala in Iran. Inainte de a pleca, pe 17 seara, Ceausescu m-a chemat la el sa se sfatuiasca cu mine.

M-a intrebat: “Crezi ca pot sa aman vizita in Iran?”. “Sigur ca da”, i-am zis. Am amanat-o si pe cea cu Brejnev, in ’77, cand a fost greva minerilor din Valea Jiului. Fac o paranteza: am sunat atunci la Moscova sa anunt ca nu putem veni si, desi nici nu incepuse bine revolta minerilor, cei de la Kremlin imi zic: “Da! Da! Aveti probleme in Valea Jiului cu minerii, nu?!”. Stiau deja! Inchid paranteza.

Se vedea pe Ceausescu cum se framanta. Dimineata, pe 18, a dat telefon la Timisoara, lui Ion Coman si primului secretar. I-a intrebat care e situatia ca sa stie daca sa amane sau nu vizita in Iran. Coman l-a asigurat ca nu-i nevoie: “Nu, tovarase Ceau­sescu! Am aplicat indicatiile dumneavostra si totul e bine”.

Ca ar fi fost o mana de derbedei, de golani si ca s-a facut ordine. “Puteti pleca linistit in Iran”, i-au spus.

“Tovarase Ceausescu, 40 de morti au fost deja incinerati”

Dimineata, la orele 7.00, comandantul Securitatii din Timisoara, Tinu, ii dadea generalului Macri, care era responsabil acolo din partea Securitatii, lista: sunt 42 de morti, 250-300 de raniti. Lista ajunge la Vlad si la Postelnicu. Afla si ministrul Apararii. Ceausescu ii cheama acasa si-i intreaba: “Care-i situatia? Ca aman vizita.” Ei i-au zis ca-i liniste acum. Nici unul nu i-a spus ca sunt 42 de morti. Nici Coman, nici Balan, nici ceilalti. Atunci Ceausescu a plecat in Iran si a lasat-o la comanda pe Elena Ceausescu.

Se inapoiaza pe 20 decembrie, seara. Ion Dinca si Tudor Postelnicu sunt chemati imediat de Nicolae Ceausescu la biroul sau de la CC, unde se gasea deja Elena Ceausescu. Ceausescu cere sa i se faca legatura telefonica la Timisoara cu Dascalescu, care era acolo impreuna cu Emil Bobu. Si-l intreaba: “Care este situatia?” Dascalescu ii spune: “Sunt 58 de morti!”. “Pai cum, mai, 58 de morti? Ca mie tovarasii imi spun aici ca sunt 11 morti.” Ceauseasca a intervenit, comentand ca Dascalescu nu trebuie sa se ia dupa zvonuri, ci sa se bazeze pe informatii, de la “forurile com­petente”.

Auzind ceva acolo, Dascalescu a replicat: “Tovarase Ceausescu, 40 de morti au fost deja incinerati”. “Cum incinerati?” a intrebat Nicolae Ceausescu privind spre Tudor Postelnicu. Asta zice: “Tovarase Secretar General, erau vagabonzi, persoane neidentificate, s-a primit ordin – si a aratat cu barbia spre Elena Ceausescu – sa fie incinerate”. Si-atunci el si-a dat seama ca la plecarea in Iran a fost mintit si de cei de la Timisoara, si de cei trei ministri de-aici. Ca ei aveau 43 de morti – care au ajuns 58 – si 300 de raniti si el statea la Teheran. Cand putea sa amane vizita in Iran, nu era nici o problema, nici o pierdere economica.

Ceausescu, mintit via Bucuresti-Teheran

Deci Elena Ceausescu si-a mintit sotul?

Va dati seama? Da! E clar ca Ceauseasca l-a mintit si in timpul convorbirilor lor telefonice pe cand era la Teheran. Ea a fost implicata direct si in hotararea de incinerare. Atunci, la CC, cand a aflat adevarul, Ceausescu s-a limitat sa spuna: “Bine, ne vedem mai tarziu, sa vedem ce avem de facut”. A fost o greseala fundamentala a lui Ceausescu, de a o lasa pe sotia sa la carma tarii!

Si mai ales in circumstantele date. N-am aflat si nici nu m-am interesat ce colaboratori si sfatuitori a avut Elena Ceausescu in zilele in care Ceausescu se afla la Teheran. Ar fi interesant de stiut, pentru a cunoaste gandirea si indicatiile sale din acea perioada si ce indicatii primea de la sotul ei de la Teheran. Oricum, ce se stie este ca se intrerupsesera orice alte legaturi dintre tara si Nicolae Ceausescu, cu exceptia dialogului dintre cei doi soti.

Fostul ministru de Externe Ion Stoian care se gasea atunci la Teheran mi-a spus ca ministrul secretar de stat al MAE, domnul Duma, a primit ordin sa nu-i trimita nici o telegrama ministrului sau. Nu stiu nici daca Nicolae Ceausescu primea la Teheran rapoarte de la Securitate ori de la Ministerul Apararii Nationale.

Sa ne intoarcem putin la ziua de 17 decembrie. Sedinta CPEx.

A fost o sedinta cu adevarat memorabila. Am scris deja episodul in memoriile mele. A fost asa: Ceausescu a vrut sa-i demita pe Vlad, Milea si Postelnicu deoarece nu-i respectasera indicatiile date de el in cursul noptii de 16 spre 17 decembrie, in legatura cu tulburarile de la Timisoara. Gogu Radulescu si Constantin Dascalescu s-au ridicat si-au spus ca nu ar trebui luata masura aceasta. Ceausescu, nervos – dar cam juca teatru – a spus, trantind foile pe masa: “Atunci alegeti-va alt secretar general”.

Cu exceptia lui Niculescu-Mizil si a lui Gheor­ghe Pana, eu si inca o persoana ne-am ridicat de pe scaun si nu ne-am deplasat spre Ceausescu, intrand in joc si rugandu-l sa ramana secretar general. Era o smecherie de-a lui. Ignorand sau nesocotind structura de atunci a Cepex, unii ziaristi ori istorici scriu ca atunci partidul ar fi putut scapa de Ceausescu, aproband indemnul lui de a fi ales un alt secretar general. Este o ipoteza falsa, contrara realitatii. Modalitatea de alegere a lui nu-ti permitea acest lucru.

Ceausescu construise minutios un sistem al dracului, betonat, de alegere a secretarului general, de la organizatiile de baza pana la Congres, care, practic, facea imposibila schimbarea lui, fara voia lui. Ceausescu, asa cum stiam toti cei care il cunosteam mai bine, nu concepea decat o varianta unica: sa moara cu puterea in brate. Stiam si se vedea pe el ca Ceausescu nu dormise in noaptea precedenta si nici la pranz in ziua sedintei.

Devenise nervos, morocanos, nereceptiv chiar, si, daca nu dormea, devenea dur si brutal cu colaboratorii, insuportabil. In timpul sedintei, Elena dadea roata cu ochii sticlosi urmarind cu atentie comportamentul fiecarui membru Cepex. Atunci a desem­nat-o pe Elena Ceausescu, impreuna cu Manea Manescu, vicepresedinte al Consiliului de Stat, sa coordoneze activitatea din tara:

“Ei vor fi cei care vor organiza sedinte atunci cand va fi cazul si vor convoca Biroul Permanent al CPEx.”

De ce nu si de celalalt vicepresedinte al Consiliului de Stat, Gogu Radu­lescu? Pentru multi dintre noi, era clar de ce: cunosteam simpatiile si pozitile prosovietice ale lui Gogu Radulescu.

Oamenii rusilor au preluat puterea

Si ajungem la ziua de 21 decembrie. Din informatiile noastre “marea manifestare” din 21 a fost organizata de un membru al CPEx care nu a fost judecat si nu a facut inchisoare impreuna cu dvs, ceilalti membri ai Comitetului Politic. Este vorba de Barbu Petrescu, primarul de atunci al Capitalei, care a disparut ulterior. Care a fost rolul lui?

Barbu Petrescu era un idiot. I-am spus-o si lui si Ceausescu, dar cu alta ocazie. Elena era legata de el, prin frate. Nu stiu ce s-a intamplat cu el.

Cuvantul de ordine al generalului Militaru, omul GRU, al rusilor, a fost – dupa ce a preluat puterea cu Iliescu – sa decapitam conducerea partidului si a statului. Sa fie arestati cu totii, inclusiv conducerea Securitatii.

Aveau nevoie de controlul total. Si a inceput alt măcel. În nebunia de atunci, nu stiu ce s-a intamplat. Eu m-am trezit in inchisoare.

Stiti cui trebuie sa-i multumesc pentru asta.

Este interesant si concludent ca Dascalescu si Gogu Radulescu ca si Ion Ursu, din dispozitia nu stiu cui, au fost scosi din procesul CPEx si n-au fost condamnati..

Au consemnat Victor RONCEA si Vladimir ALEXE

 

 

15/06/2020 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: