CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 15 IUNIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

15 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

763  i.I Ch: Prima mențiune a unei eclipse totale de Soare.

Informații  despre această eclipsă se găsesc într-un vechi text asirian (Asiria era un stat antic din Orientul Mijlociu, care s-a prăbuşit în anul 605 î.Hr. și care la un moment dat cuprindea Mesopotamia, Siria, Fenicia şi Egiptul).

Data exactă, 15 iunie 763, este una foarte importantă pentru cronologia istorică a vechiului Orient.

Există şi unele indicii despre eclipse care ar fi avut loc la 2807, 2084 sau 1312 î.Hr., dar autenticitatea izvoarelor este îndoielnică.

Data de  15 iunie 763, este  foarte importantă în stabilirea  cronologiei Orientului antic.

 

 

 

 

 

 

991: A murit împărăteasa Theophano, soția bizantină a  imparatului Sfantului Imperiu Romano-German,  Otto al II-lea (n. 960).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost nepoata împăratului bizantin Ioan Tzimiskes.

 

 

 

 

 

 

1167: A fost întemeiat oraşul Copenhaga, devenit capitală a regatului danez în  anul 1443.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1215: Regele Ioan fără Țara  semnează la Runnymede, în  Anglia, Magna Carta.

Magna Carta Libertatum  sau Marea Cartă a Libertăților, (în engleză: “The Great Charter”), fost  documentul prin care a fost îngrădită puterea regelui și au fost  garantate unele drepturi pentru toți cetățenii, în vederea eliminării abuzurilor comise de monarh, sau de reprezentanții săi direcți.

În timp, Magna Carta Libertatum a stat la baza parlamentarismului englez.

 

 

  

 

 

A romanticised 19th-century recreation of King John signing Magna Carta - foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

 

 

 Document fundamental al Angliei medievale, Marea Cartă s-a afirmat în timp ca un element de bază al parlamentarismului englez, dar şi ca sursă de inspiraţe pentru numeroase texte juridice (cum ar fi Petiţia Drepturilor din 1628, din Anglia, Constituţia Statelor Unite din 1789 sau Declaraţia universală a drepturilor omului din 1948).

 

 

 

 

 

1219: Se naște legenda drapelului danez numit  Dannebrog (haina roșie sau haina daneza). Este un drapel rosu cu  o cruce alba, aparut cu certitudine in timpul Cruciadelor nordice.
  
Legenda spune ca acest drapel a aparut desenat pe cer pe 15 iunie  1219,  in timpul bataliei de la  Reval (azi Tallin in   Estonia), care s-a purtat  intre armatele regelui  danez  Valdemar al II-lea  si  estonieni.

Aparitia miraculoasa a stindardului Daneborg pe cer a insuflat curaj danezilor, care au castigat batalia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O alta legendă spune ca în cursul luptei,  tunica alba a regelui Valdemar a devenit rosie de sangele dusmanilor.
 

 

 

 

 

 

1246: A decedat fără moștenitori, Frederic al II- lea  al Austriei (n.25 aprilie 1211), supranumit „Arțăgosul”.

A fost ultimul duce al Austriei si Styriei din Casa de Babenberg (1230-1246 ) și a murit în bătălia de la râul Leitha, fără să lase moștenitori de sex masculin.

 

 

 

 

 

 

 

 1300: Este întemeiat orașul basc Bilbao.

 

 

 

 

 

 

 

 

1330: S-a născut  Edward de Woodstock (“Prinţul Negru”), fiul regelui Eduard al III al Angliei şi tatăl regelui Richard II-lea al Angliei (d. 1376).

 

 

 

 

 

 

 1341: A decedat ămparatul bizantin Andronikos III-lea Paleologul, fiul imparatului Mihail al IX-lea Paleologul; (n.25 martie 1297).

 

 

 

 

 

 

 

 

Miniatură cu Andronic al III-lea Paleologul aflată la Stuttgart Württembergische Landesbibliothek

 

 

 

A domnit din 1328, pana la moartea sa.

Andronikosa esuat in incercarile sale  de a stopa turcii otomani în Bitinia și a fost înfrânt la Rusokastro de bulgari.

Moartea sa timpurie a lăsat un vid de putere care a dus la dezastruos războiul civil de sapte ani între susținătorii împărătesei văduveAnna de Savoia și cei ai prietenului său cel mai apropiat și susținător, John VI Kantakouzenos.

 

 

 

 

 

1381: A murit conducătorul răscoalei țăranilor englezi,  Wat Tyler (n. 1341).

 

 

 

 

Death of Wat Tyler

                       

                 

      Foto:   Moartea lui Wat Tyler

 

 

 

 

 Pe 15 iunie, regele Richard al II-lea și Wat Tyler se întâlnesc  la Smithfield. Provocat de oamenii regelui, Tyler scoate sabia și aceștia îl ucid.

Regele îi face pe răsculați să creadă că liderul lor  a încercat să îl asasineze.

Mai mult, îi convinge pe insurgenți să se retragă, promițând că le va îndeplini revendicările.

Mii de țărani  au fost executați drept represalii.

 

 

 

 

 

 

1383: A murit împăratul bizantin Ioan al VI-lea Cantacuzin;  (n.1292).

 

 

 

 

 

John VI Cantacuzenus

 

 

 

 

 

Ioan VI Kantakouzenos a fost un nobil grec, om de stat general, care a servit sub Andronikos III Palaiologos și a fost regent pentru Ioan V Palaiologos înainte de a domni ca împărat bizantin, din 1347 până în 1354.

S-a retras la o mănăstire sub numele de Joasaph Christodoulos și și-a petrecut restul vieții sale  ca monah.

 

 

 

 

 

 

 

1389: Are loc bătălia de la Kosovopolje (Câmpia Mierlei) terminata cu infrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliată cu bosniecii şi cu macedonenii. Vestul şi sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman.

Sultanul turc  Murad I (n. 1326}, comandantul ostilor otomane a fost  ucis de sârbul Milos Obrenovici.

 

 

 

 

 

 

 

           Foto:  Adam Stefanović, pictură 1870,“Bătălia din Kosovo”

 

 

 

 

 

 

 

1397: S-a născut la Pratovecchio, pictorul italian Paolo Uccello; (d. 1475).

 

 

 

 

Paolo Uccello Biografie, Poze, Imagini, Videoclipuri, Filmulete ...

 

 

 

 

 

Paolo Dono di Pratovecchio zis Uccello ( d. 10 decembrie 1475, Florența), a fost un pictor italian din perioada timpurie a Renașterii florentine.  Se situează printre cei mai importanți pictori renascentiști italieni ai secolului al XV-lea.

Cu toate acestea, stilul lui Uccello este încă îmbibat de arta gotică târzie, încât artistul este considerat ca fiind ultimul reprezentant al acestui stil internațional în pictura italiană.

 

 

 

 

 

 

1502: În timpul ultimei sale expediţii, navigatorul Cristofor  Columb aflat în slujba regilor Spaniei a descoperit Martinica, o insulă situata în partea estică a Marii Caraibelor, în Oceanul Atlantic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În prezent Martinica este un departament de peste mări al Franței si se constituie într-una dintre cele 26 de regiuni ale acestei tari (région d’outre-mer) și de asemenea, parte a Uniunii Europene 

 

 

 

 

1520: Papa Papa Leon al X- lea îl excomunică din Biserica Catolică, in bula papala intitulata „Exsurge Domine”, pe reformatorul protestant Martin Luther .

În 1515, Martin Luther a adus învinuiri clerului, că dă un rău exemplu creștinilor, care au creat din această cauză, satiri, maxime și fabule pe seama lui. El cerea preoților să ofere oamenilor modelul divin al Scripturii și nu al pământeanului corupt de păcat.

 

 

 

 

Martin Luther and the Protestant Reformation | The Age of ...

 

 

 

 

În parcursul anilor 1512-1517 , ideile religioase ale lui Luther s-au îndepărtat de doctrina oficială a Bisericii.

A început prin a vorbi de teologia noastră, în contrast cu cea care se preda la Erfurt. Seriozitatea cu care Luther și-a susținut vocația sa religioasă l-a condus la o criză personală profundă: se întreba cum era posibil să reconcilieze cerințele legii lui Dumnezeu cu incapacitatea omului de a le urma.

El a găsit răspunsul în Noul Testament: Dumnezeu, devenind om în Isus Cristos, a împăcat omenirea cu el. Ceea ce era cerut omenirii nu era o respectare strictă a legilor și a obligațiilor religioase, ci un răspuns de credință, răspuns acceptat de Dumnezeu. Această credință trebuia să se bazeze pe dragoste, nu pe frică. Luther este cunoscut ca „părintele Reformei”.

Intenția lui însă nu a fost crearea unei biserici noi, alternative, ci înnoirea Bisericii Universale.

 

 

 

 

1667: Se efectuează prima transfuzie de sange de la animal la om.

  William Harvey (1578-1657) a explicat in 1628 mecanismul de circulaţie a  sângelui , iar in anii 1660, Royal Society din Londra (Anglia) a sponsorizat o serie de studii  privitoare la transfuzii. 

Celebrul arhitect Sir Christopher Wren (1632-1723), a folosit o pană  pentru a injecta lichid în vena unui câine, iar Richard Lower (1631-1691) a facut experimente la Universitatea Oxford din Anglia şi a efectuat în 1665, prima transfuzie de sânge direct de la un câine la altul  prin conectarea unei artere la o vena, prin intermediul unui tub de argint.

 

 

 

 

 

 

Jean-Baptiste Denys

 

 

La  15 iunie 1667, medicul francez Jean-Baptiste Denys a realizat prima transfuzie de sânge atestată documentar, administrând unui băiat de 15 ani sânge de la un miel.

Experimentele lui  Denys cu transfuzii  cu  sânge de animale la oameni, au  provocat o controverse aprinse  în Franţa, unde in  în 1670 procedura a fost interzisa după alte trei încercări  care s-au soldat cu două decese.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In 1818 James Blundell, un medic de la Spitalul Guy’s din Londra, a reînviat practica transfuziei,  folosind o seringă pentru injectarea de sânge de la donatori umani.

La început Blundell a aplicat procedeul transfuziei  doar in cazuri fără speranţă, dar în 1829 el a folosit transfuzii de sânge cu succes pentru a trata o femeie cu hemoragie postpartum. 

Blundell a  îmbunătăţit aparatura  pentru efectuarea transfuziilor,  tehnica  aceasta fiind  utilizata  în timpul războiul franco-prusac (1870-1871).

Dupa ce in 1902 Karl Landsteine  a descoperit cele patru grupe sanguine, practica transfuziilor de sange a devenit obisnuita si nepericuloasa.

 

 

 

 

 

 

1754: Václav Prokop Divis (n.26 martie 1698 – d.25 decembrie 1765), preot, teolog şi naturalist ceh, a inventat  independent de invenţia americanului Benjamin Franklin, paratrăsnetul.

Ca medic, este unul dintre promotorii electroterapiei.

 

 

 

 

 

 

File:Jan Vilímek - Prokop Diviš.jpg

 

 

 

 

 

 

1789: S-a nascut în statul american Maryland, Josiah Henson un sclav negru care a fugit în Canada, unde a fondat un asezământ care adapostea sclavii americani fugiți și o școală de meserii pentru acestia.

 

 

 

 

 

 

Josiah Henson (1789-1883) •

 

 

 

 

 

 

 A servit de model scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe, pentru personajul principal  din romanul sau  Coliba unchiului Tom.

 

 

 

 

 

 

 1839: Inventatorul Charles Goodyear (1800-1860), a descoperit vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variaţiile de temperatură.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1843: S-a născut Bergen Edvard Hagerup Grieg, compozitor, pianist şi dirijor norvegian.

Edward Grieg este cel mai de seamă muzician din şcoala naţională norvegiană şi unul din reprezentanţii de frunte ai muzicii romantice europene; (d. 4 septembrie 1907).

 

 

 

Week 162: "The Death Of Ase" by Edvard Grieg | Beautiful Song Of ...

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1848: A fost sfinţit drapelul naţional tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de către Guvernul revoluţionar de la Bucureşti; drapelul avea culorile albastru, galben, roşu şi avea înscrisă deviza „Dreptate, Frăţie”.

 

 

 

 

 

 

 

 

Locuitorii Bucureştiului (circa 30.000 de oameni), adunaţi pe Câmpia Filaret (numită de atunci „Câmpia Libertăţii”), depuneau jurământul pe Constituţie şi s-a aclamat Guvernul provizoriu constituit cu o zi înainte.

 

 

 

 

 

 1848: A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat, a hotărât printre altele, următoarele:

 

– înființarea unei armate populare române prin înarmarea poporului,
– organizarea Banatului ca un căpitanat general al Banatului,
–  numirea lui Eftimie Murgu căpitan general al Banatului,
– recunoașterea limbii române ca limbă oficială în tot Banatul,
–  înlăturarea ierarhiei sârbeşti din Biserica Ortodoxă Română și independența Bisericii Române din Banat.

– introducerea limbii române în administraţie şi recunoaşterea naţionalităţii române

 

 

 

 

 

FOTO] Personalitați banățene: Eftimie Murgu,28 decembrie 1805 ...

 

Eftimie Murgu (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin – d. 30 aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta.  

În anul următor revoluției, Eftimie Murgu votează detronarea habsburgilor (la 13 aprilie) cît și noua lege a naționalităților care cuprindea obținerea unor drepturi minimale pentru români, precum și reorganizarea unei legiuni române (28 iulie).

Pentru curajul avut de a vota împotriva habsburgilor este arestat la 22 august și condamnat la moarte pentru “înaltă trădare față de monarhia habsburgică“. Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt din Boemia.

Dupa ce iese din închisoare mai candidează o dată pentru funcția de deputat în Dietă și în 1861 este ales deputat de circumscripția electorală din Moravița, iar în 1865 scrie ultima lucrare intitulată “Despre memorandumul Congresului Sîrbesc“; activitatea fiindu-i îngrădită de faptul că închisorile l-au slăbit foarte mult.

Ca atare, în 12 mai 1870  acest “om fantastic cu caracter de bronz” pe care l-a dat Banatul trece la cele veșnice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1875: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea de Geografie, din iniţiativa şi sub înaltul patronaj al domnitorului Carol I.

Printre membrii fondatori s-au numărat Ioan Cantacuzino, Emanoil Bacaloglu, Gheorghe Lahovari, Petre S. Aurelian, Alexandru Odobescu, V. A. Urechia ş. a. Societatea a editat, între anii 1898 şi 1901, „Marele dicţionar geografic al României”.

 

 

 

 

 

 

 

 

1889: S-a stins din viata genialul poet roman MIHAI EMINESCU.

 

 

 

 

Mihai Eminescu, poet, prozator şi jurnalist român

 

 

 

 

Luceafărul literaturii române, Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850. A dus o activitate literară fară egal şi a lăsat în patrimoniul literaturii române o comoară inedită, opera sa devenind cartea de căpătîi al fiecaruia dintre noi.

Moartea geniului a venit prea devreme, la varsta de doar 39 ani.

În jurul mortii lui Eminescu s-au scris multe dar s-au speculat şi mai multe. Biografii eminescieni au omis sau considerat fanteziste unele dintre relatarile legate de dispariţia fizică a marelui poet. Cunoscutul eminescolog prof. Nae Georgescu vorbeste în “Dosarul morţii lui Eminescu” despre existenţa unui martor ocular, care, la multi ani de la moartea poetului, a povestit ca i-a stat alături în ultimele sale clipe de viaţă.

Că era lîngă Eminescu în momentul în care poetul a fost lovit cu o cărămidă în cap, pe la spate, lovitură de la care i s-a tras sfîrşitul. Marturiile lui au fost consemnate în Universul, la 28 iunie 1926.

Acest martor era Dumitru Cosmănescu, “nea Dumitrache“, intr-o vreme fost coafor al Regelui. Omul îşi avea prăvălie sub vechiul Jockey-Club, şi “îl servea” adeseori pe Eminescu, care venea acolo împreună cu alţi prieteni.

Cînd s-a întîmplat nenorocirea că s-a îmbolnăvit, Eminescu a fost dus la Şuţu, unde i s-a dat o camera a lui, mai buna ca altora. Mă chema tot pe mine să-l servesc şi acolo, şi mă duceam bucuros“, a susţinut frizerul.

Soarta a făcut ca frizerul Dumitrache sa fie în ziua aceea, în ora aceea, chiar în minutul acela alaturi de Mihai Eminescu. “Venisem la Şuţu, cam pe la 3 dupa amiază“, a povestit nea Dumitrache.

Pe la vreo 4, cum era cald în cameră, Eminescu zice uitandu-se lung la mine: “Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbam şi să te învăţ să cînţi Deşteaptă-te, Române!” Eu, care ştiam ca nu e bine sa-i fac împotrivă am ieşit cu el în grădina, unde se vede ca-l trăgea soarta. Şi a început să cînte Desteaptă-te, Române, şi eu după el. Cînta frumos, avea voce“, a relatat fostul frizer.

 

 

 

 

Teiul lui Eminescu de la Iaşi, România

 

Cum mergeam amandoi, unul langa altul, si-a continuat omul, povestea, ” vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios, care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova şi, pe la spate, îi dă lui Eminescu în cap cu o cărămidă pe care o avea în mînă. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărîmat şi cu sîngele siruindu-i pe haine, spunîndu-mi: “Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc. Ăsta m-a omorît!”L-am luat în braţe şi l-am dus în odaia lui, unde l-am întins pe canapea.

I-am potrivit capul pe perna şi, cînd am tras mîna, îmi era plina de sînge. Au venit doctorii, cu Şuţu în cap, şi ne-au spus să tăcem, să nu s-audă vorba afară, că nu e nimic. Dar după o jumatate de oră, bietul Eminescu murise !“, a marturisit Dumitru Cosmescu.

Această variantă a morţii dramatice a lui Mihai Eminescu nu apare în nici una dintre biografiile cunoscute ale poetului scrise de G. Calinescuă, George Munteanu, Muraraşu sau Petru Vintilă.

Iata cum prezinta G.Calinescu incidentul, în 1932, în prima editie a “Vietii lui Mihai Eminescu“: “..Petre Poenaru, care, jucînduse ca din întîmplare cu praştia, îl izbi în frunte (pe M. Eminescu, n.n) cu o pietricică. Contrar zvonurilor melodramatice, Eminescu n-a suferit prea mult de pe urma asa-zisului atentat, care îi pricinuise o simplă zgîrietură“.

SCENARIUL LUI SCIPIONE

Scipione Badescu, redactor al Curierului de Botosani a relatat (exagerand vulgar, dupa parerea profesorului Nae Georgescu) cateva aspecte ale suferintei lui Eminescu din ultimele zile ale vietii, relatari citate inclusiv de George Calinescu:

De 7 nopti, de cand stau langa nenorocitul, numai astazi a putut fi scos din camasa de forta, avand niste furii ce seamana mai mult a turbat decat a alienat. Indata ce-l dezleaga, rupe tot cu-o putere de fiara si striga de produce un ecou ingrozitor in spital, unde se afla 80 de alienati, afara de femei, dar nici unul in starea grozava a lui. Capul ii este spart si umflat; nu pot insa afla de la nimeni cine-a comis aceasta cruzime contra lui“.

 

 

 

 

 

 

 

1898: S-a născut Ion Marin Sadoveanu (pseudonimul literar al lui Iancu-Leonte Marinescu), romancier, dramaturg, poet şi eseist, care-şi datorează consacrarea ca scriitor îndeosebi romanului “Sfârşit de veac în Bucureşti”; (m. 2 februarie 1964).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  A făcut studii de filosofie la București și la Paris. După primul război mondial este șef de cabinet la Ministerul de Interne, apoi până în 1920 se află la Paris.

Din 1926 este inspector al teatrelor, apoi inspector general, iar din 1933 director general al teatrelor și operelor.

Destituit, devine redactor la „Timpul” (1941-1942), dramaturg al Teatrului Național până în 1944; în 1950 a fost redactor la „Universul”; director al Teatrului Național din 1956; membru al Comisiei Naționale UNESCO din 1958.

 

 

 

 

 1919: S-a nascut Alberto Sordi, renumit  actor şi regizor italian de film; (d. 24 februarie 2003).

 

 

 

 

 

 

Alberto Sordi. Una vida en el cine – Creare Organizzare Realizzare

 

 

 

 

 

 

1919: Piloții britanici John Alcock si Arthur Brown, au incheiat primul zbor fara intrerupere pe deasupra Atlanticului. 

 

 

 

 

 

1920: Se incheie un nou tratat de frontieră între Germania şi Danemarca, după ce populația nordului landului Schleswig (cunoscut si ca Iutlanda de sud) s-a pronunțat prin referendum, un nou tratat de frontieră între Germania şi Danemarca, în urma căruia  această regiune trecea la Danemarca.

 

 

 

 

 

 

The Jutland peninsula in 1864. The area in red was Danish prior to ...

 

 

                                        Harta Iutlandei de sud 

 

 

 

 

Sudul  Schleswigului  a ramas  parte a Germaniei federale, constituind astazi  landul Schleswig-Holstein .

 

 

 

 

 

 

1926: S-a născut regizorul roman de film Savel Stiopul; (d. 2007).

 

 

 

 

 

 

 

1929: A încetat din viaţă matematicianul Traian Lalescu, savant cu reputate contribuţii în domeniile matematicii pure şi aplicate, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale.

 

 

 

 

 

1934: S-a nascut Matei Călinescu, critic şi istoric literar, comparatist, poet şi prozator român.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  Matei Călinescu ( d. 24 iunie 2009, Bloomington, Indiana, SUA), a fost profesor de literatură comparată la Indiana University din Bloomington.

A fost declarat profesor emerit al acestei universități, unde a condus și un centru de Studii Românești, singurul din Statele Unite și a primit foarte mulți doctoranzi din țara natală, care au devenit ulterior profesori la mai multe catedre de Literatură Comparată din Statele Unite ale Americii.

 

 

 

 

 

 

 

 1940: Al doilea război mondial – a fost fondat lagărul de concentrare de la Auschwitz, destinat inițial oamenilor politici din Polonia.

 

 

 

 

 

 

Poland's Holocaust law triggers tide of abuse against Auschwitz ...

 

 

Cunoscut ca cel mai mare lagăr nazist, Auschwitz a devenit locul emblematic de implementare a soluţiei finale, un element major în punerea în practică a Holocaustului.
  

 

1943: S-a nascut  cantaretul si actorul francez Johnny Hallyday.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1969: S-a nascut rapperul si actorul american Ice Cube.

 

 

 

 

 

 Ice Cube On Awards Nominations: “We Should’ve Put A Slave In ‘Straight Outta Compton’”

 

 

 

 

 

1969: Şi-a început mandatul prezidenţial Georges Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaulle la preşedinţia Franţei.

 

 

 

 

 

 

Georges Pompidou

 

 

 

 

 

 

Georges Jean Raymond Pompidou (n. 5 iulie 1911 la Montboudif, Cantal, d. 2 aprilie 1974 la Paris) a fost un om politic francez. După Charles de Gaulle, el va deveni președintele celei de a cincea Republici Franceze pe perioada de la 20 iunie 1969 până la moarte sa (2 aprilie 1974).

 

1970: Începe vizita oficială de două zile a lui Nicolae Ceaușescu în Franța la invitația președintelui  Georges.

La sfârșitul unui interviu  acordat televiziunii de stat – ORTF (Office de radiodiffusion-télévision française), Ceaușescu s-a lăudat că instaurase un regim al echității sociale în toate domeniile, România fiind superioară chiar Franței.

 

 

 

 

 

1970: Dirijorul si compozitorul roman Mihai Brediceanu a brevetat in SUA invenția sa numita polimetronom,un dispozitiv  destinat sa coordoneze pe cale auditiva si vizuala pulsatiile unei muzici, conceputa de compozitori, in politempie structurală.

 

 

 

 

 

 

 

File:Mihai Brediceanu.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

1971: Moare Wendell Meredith Stanley, biolog american laureat al  premiului  Nobel pentru chimie in 1946.

 

 

 

 

 

 

1977: A fost inaugurat la Paris, atelierul lui Brancusi, reconstituit pe esplanada Beaubourg, intr-o constructie izolata de cladirea Muzeului de Arta Moderna.

Spatiul cuprinde 148 de sculpturi si incearca sa redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin.

 

 

 

 

 

 

1978: Regele Hussein al Iordaniei se casatoreste cu americana Lisa Halaby, care va lua  numele de Regina Noor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1985: A avut loc la Ploieşti, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, inainte de interzicerea de către autorităţile comuniste; înfiinţat la 17 septembrie 1973 şi condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu, cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecaţi ai comunismului; Vasile Şeicaru, Alexandru Andrieş, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doat câţiva dintre artiştii români care şi-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra.

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: Printr-o decizie a Consiliului Militar Superior al M.Ap.N. a fost desfiintata organizatia CADA.

In declaratia care a insotit decizia se preciza ca rolul Comitetului de Actiune pentru Deamocratizarea Armatei (CADA) a fost unul de destabilizare a armatei, acest organism facand jocul unor forte politice ostile.

De mentionat ca Armata Romaniei avea la acea data in conducerea ei fosti generali (inclusiv gen.Militaru) spioni sovietici, demascati inca din vremea lui Ceausescu si reactivati de noua conducere „democratica” a tarii aflata sub conducerea d-lui (tovarasului) Iliescu Ion, el insusi suspectat de relatii cu „serviciile”sovietice..

 

 

 

 

 

 

1994:  Israelul şi Vaticanul stabilesc relaţii diplomatice .

 

 

 

 

 

 

 1996: A murit cântăreața americană de jazz, Ella Fitzgerald; (n. 25 aprilie 1920).

 

 

 

 

 

 

American Airlines - Entertainment Online

 

 

 

 

 

 

 

1997: Omul politic român  Sergiu Cunescu a fost reales in functia de presedinte al Partidului Social Democrat Roman, la cel de-al XX-lea Congres al acestei formatiuni politice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2002: Se lanseaza  postul de televiziune MTV România; invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost cunoscutul interpret de muzică latino, Enrique Iglesias.

 

 

 

 

 

 

2002: A  decedat Choi Hong Hi, fondatorul sud-corean al scolii de arte martiale Taekwondo (n. 1918).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2004: Vaticanul a dat publicității un amplu dosar despre Inchizitie si torturile sale.

 

 

 

 

 

 

 2004: Ivan Gasparovic a fost învestit oficial în funcţia de preşedinte al republicii Slovacia.

 

 

 

 

 

 

 Preşedintele Slovaciei îşi continuă vizita în România | Epoch ...

 

 

 

 

 

Ivan Gasparovic (n. 27 martie 1941, Poltár) este un politician slovac şi profesor de drept care a fost preşedinte al Slovaciei între 2004 – 2014. A fost primul preşedinte slovac reales în funcţie.

Gasparovic a abordat atenuat şi non-conflictual preşedinţia sa, ceea ce a dus la creşterea popularităţii sale în rândul alegătorilor.

În străinătate a fost în general perceput ca un politician care a întors Slovacia înapoi spre comunism. Gasparovic a fost susţinut de premierul socialist Robert Fico şi de Partidul Naţional Slovac condus de Jan Slota.

 

 

 

 

 

 

 

 

 2005: Casa Bloomsbury (Londra) scoate la licitaţie prima ediţie a cartii autobiografice „Mein Kampf”, semnate de Adolf Hitler.

 

 

 

 

 

 

 2005: Compania Microsoft începe comercializarea pentru producătorii de computere a sistemului de operare Windows fără Media Player, conform exigenţelor Comisiei Europene.

 

 

 

 

 

 

2005: Se încheie reuniunea Comisiei mixte Camerun – Nigeria pentru rezolvarea diferendului frontalier privind Peninsula Bakassi; (Yaounde, Camerun, 10-15 iunie).

 

 

2008: Intra în vigoare prima Constituţie a statului independent  Kosovo, adoptată de Parlamentul de la Pristina la data de 9 aprilie, după proclamarea independenței și separarea de Serbia.

 

 

 

 

 2013: A murit fizicianul american Kenneth G. Wilson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1982, pentru teoria sa privind fenomenele critice asociate cu tranziţiile de stare; (n. 1936).

 

 

 

Ken Wilson: A scientific appreciation | PNAS

 

 

A fost un pionier în folosirea calculatoarelor pentru studierea fizicii particulelor.  

 

 

 

2017: A murit actorul rus Aleksei Batalov; (n. 1928).

 

 

 

 

S-a născut în orașul rus Vladimir, la data de  20.11.1928.

S-a distins ca actor și regizor în perioada dezghețului sovietic din anii ’50-’60. Deși nu s-a putut rupe cu totul de dogmele realismului socialist, a creat personaje mai nuanțate ale căror caracteristici sunt forța și echilibrul, inteligența și sensibilitatea.

Actor în filmele: Zboară cocorii, Doamna și cățelul, Nouă zile dintr-un an, Ziua fericirii, Cadavrul viu, Steaua fericirii captive, Moscova nu crede în lacrimi.

A regizat Mantaua, Trei grăsuni, Jucătorul. Căsătorit cu Gitana Leontenko.

 

 

 

 

2018: A decedat la Miami, în Florida, chitaristul de blues american,Matt „Guitar” Murphy, fost membru al formațiilor Memphis Slim, The Blues Brothers și Howlin ‘Wolf ; (n. 1929).

 

 

 

 

matt guitar murphy | matt guitar murphy copenhagen 1963 memphis ...

 

 

 

 

 

 

2019: A murit la Viena, arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer, (n. 3 septembrie 1930, la Salzburg, în Austria).

 

 

Wilhelm Holzbauer - Alchetron, The Free Social Encyclopedia

 

 

 

Wilhelm Holzbauer  a fost un modernist „pragmatic”.  Astudiat la Universitatea de Tehnologie din Viena între anii 1950–1953. În perioada 1956–1957 a fost bursier Fulbright la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

Din 1977 până în 1998 a fost profesor la Universitatea de Arte Aplicate din Viena.

 

 

 

 

Lucrător de lemn Wilhelm

 

Foto: Wilhelm Holzbauer, Facultatea de Științe a Universității din Salzburg.

 

 

Brücken bauen über den Gräbern - noe.ORF.at

 

 

 

 In colaborare cu arhitectul Dieter Pal, Wilhelm Holzbauer  a conceput designul memorialului Peschanka , situat la 20 de kilometri vest de Volgograd, care comemorează soldații din ambele tabere morți în bătălia de la Stalingrad. 

 

 

 

 

2019: A decedat Franco Zeffirelli (numele adevărat: Gianfranco Corsi Zeffirelli), regizor, producător de film, teatru şi operă, scenarist și actor italian despre care se spune că  ar proveni din familia celebrului pictor renascentist Leonardo da Vinci.

 

 

 

 

 

 

Cine A Fost Franco Zeffirelli, Celebrul Regizor Italian Detestat ...

 

 

 

Franco Zeffirelli s-a născut pe 12 februarie 1923, la Florența. Părinții săi se numeau Adelaide Garosi și Ottorino Corsi. A urmat cursurile Facultății de Arte Frumoase din cadrul Universității din Florența, devenind actor, scenarist, regizor, producător.

Mentorul sau a fost marele regizor italian  Luchino Visconti, al carui asistent a fost la inceputul carierei sale. 

Este considerat unul dintre cele mai mari nume din istoria cinematografiei, cunoscut pentru filme ca:   Frate Soare, soră Lună; Campionul; Otello; Hamlet; Jane Eyre; Un ceai cu Mussolini; Trei frați.

A fost nominalizat la premiul Oscar pentru filmele Traviata, Romeo și Julieta și a obținut patru premii David di Donatello, iar în 1999, la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary, a primit Premiul special pentru contribuția sa în lumea filmului.

A făcut parte din Partidul Forza Italia și a fost  membru al Senatului italian în perioada 1994-2001, reprezentând Catania.

 

 

 

 

 

 

 

15 iunie este :

 

 

 

În Danemarca  – Ziua drapelului /Ziua Valdemar (1219}.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

Începutul Postului Sfinților Petru si Pavel; Sfântul Proroc Amos

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Proroc Amos

 

 

 

 

 

 

 

  

 
 
 
 

 

 

 

Sfantul Proroc Amos  s-a nascut in satul Tecoa de langa Betleem si a trait in secolul al VIII lea i.Hr. A pazit turmele de porci ale unui om bogat din Ierusalim, pana la alegerea sa ca proroc.

Inceputul prorocirii lui a fost pe vremea imparatului Iudeei Ozia, cel din Ierusalim, si in vremea imparatului lui Israel Ieroboam, cel din Samaria.

 

Amos l-a certat pe regele Ozia si pe preotii lui pagani pentru inchinarea la idoli si a intors poporul de la inchinarea la vietii de aur.

Ii vesteste lui Amaziah, capetenia preotilor pagani, ca asirienii ii vor ucide fiii si pe regele lui Israel, profeti care s-au si intamplat.

A fost lovit cu toiagul in frunte de fiul preotului idolesc. Isi va da duhul in satul Tecoa.

Facem precizarea ca Sfantul proroc Amos nu este tatal lui Isaia.

Amos, tatal lui Isaia, a fost din semintia imparatilor Iudeii, s-a nascut si a petrecut in Ierusalim, pe cand prorocul Amos a fost de neam sarac, din cetateaTecoa.

Mai mult, tatal lui Isaia nu se numara printre proroci si nici nu a primit moarte de mucenic.

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. buybooks.ro;

  2. Crestin Ortodox;

  3. e.maramures.ro;

  4. Istoria md.;

  5. lessignets.com;

  6. Wikipedia org.

  7. Rador.ro

 

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

15/06/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Din culisele dictaturii comuniste: Ștefan Andrei fostul ministru de externe al României ”socialiste” vorbește despre Ion Iliescu, Tismăneanu, despre amantele lui Gogu Radulescu și despre rețelele KGB din PCR. VIDEO

 

 

Stefan Andrei Cuvantul Libertatii

 

 

 

INTERVIU cu Stefan Andrei: Iliescu in pat cu Elena Ceausescu si Tismaneanu in patul lui Iliescu.

Retelele KGB din PCR “uncovered”: “Ciungul” Tismenitki, găgăuzul Celac, Brucan și evreii lui Calmanovici și Gogu Radulescu cu amantele lui, Valeria Seciu si Ana Blandiana; http://roncea.ro/ interviu-cu-stefan-andrei-iliescu- retelele-kgb-din-pcr-uncovered-ciungul-tismenitki-gagauzul-celac-brucan-si-evreii-lui-calman/ 

Stefan Andrei avea o memorie prodigioasa. Si-aducea aminte si ce culoare aveau ciorapii lui Fidel Castro la ultima lor intalnire.

Descria palatul lui Saddam Hussein in cele mai mici amanunte, care-ti creau o imagine de tip filmografic a intrunirii, foarte folositoare unui jurnalist, mai ales cand apoi are ocazia sa reveda detaliile cu ochii lui.

Ma suna aproape de fiecare data dupa cate un editorial de politica externa in ZIUA, ca sa ma felicite sau sa ma critice sau sa mă corecteze pe ici pe colo, oferindu-mi acele informatii atât de valoroase pentru cautatorii de adevăr: cele din interior. Citea foarte mult.

Practic stia si solicita, atunci cand nu le primea sau cumpara personal, toate aparitiile memorialistice sau de politica internationala si securitate de pe piata, si uneori ma suna sa ma roage daca pot sa-i aduc vreo carte de acest tip aparuta in SUA sau Europa occidentala si inca netradusa la noi.

Era la curent cu “tot ce misca” in domeniul lui. Am inregistrat cu el, video, impreuna cu reputatul cercetator al comunismului Vladimir Alexe, zeci de ore despre adevarata istorie a diplomatiei romanesti sub vremurile dominatiei sovietice.

Sunt ore de istorie pura, intesate cu informatii necunoscute publicului si presarate cu detalii picante despre viata unor lideri ai lumii sau ai unor pigmei de pe la noi.

Cum ar fi cei expusi mai jos, din cloaca kominternista, in cele doua interviuri aparute in ZIUA si pe care le reproduc aici, azi, cand batranul diplomat – nu “Machiaveli”, nici eu nu sunt de acord cu aceasta porecla, ci mai curand Richelieu, avand in vedere si inclinatia sa catre arte – se duce in mormant, o data cu tot bagajul sau impresionant de cunostinte, un univers diplomatic ramas nedescoperit inca lumii, momentan maculat si distorsionat de zgura unor mizerabili neo-kominternisti, ca Tismaneanu si ai lui, profitorii tuturor regimurilor.

Plecat literalmente de la coada vacii, de pe plaiurile oltenesti ale Podarilor unde pastea turma satului, Stefan Andrei a crescut si s-a ridicat intr-un sistem, asa cum a fost el, doar datorita inteligentei sale si a devotamentului pe care l-a avut pentru Romania. Spre deosebire de tovarășii veniți pe tancurile sovietice, care au scos in cizme din casele lor proprietarii romani, pentru a se instala ca o pegra nomenclaturista in ceea ce a devenit Cartierul Rosu.

Istoria acestei perioade trebuie oferita lumii asa cum a fost. Stefan Andrei o prezenta, “naked”, cum ar spune americanii si dupa cum puteti citi mai jos.

A fost inmormantat in curtea Bisericii din satul Snagov, ca un fiu crestin-ortodox al comunitatii locale, inconjurat doar de familie, Violeta Andrei si fiul Calin, prieteni si fosti subalterni.

Nu s-a remarcat nici un oficial din cei care-l sunau pentru diverse pile sau intrari in lumea araba, in cea persana sau in cea occidentala sau il felicitau la diverse ocazii, de la Melescanu pana la Cioroianu sau Basescu (notabila prezenta generalului Iulian Vlad, dupa cum ne-au transmis participantii).

Probabil nu si-au dorit sa se afiseze la o ceremonie, chiar funerara, a unui ex-demnitar al unui regim “ilegitim si ilegal”, de care au profitat insa din plin si actualul presedinte condamnator si scribuletul lui bolsevic si necrofag si autoplagiator (Tismaneanu si-a republicat articolul despre Stefan Andrei, cu mici schimbari, in cinci publicatii, la date diferite). Dumnezeu sa-l ierte!

 

Jimmy Carter - Ceausescu - Stefan Andrei - SUA - 13 04 1978

 

 

 

 

Stefan Andrei s-a născut la 29 martie 1931, in satul Livezeni, comuna Podari, judetul Dolj. A absolvit liceul din Craiova, dupa care a intrat la Facultatea de Constructii Hidrotehnice, urmand si Institutul de Constructii Bucuresti.

In facultate a lucrat ca redactor la sectia internationala a ziarului “Scanteia tineretului”.

S-a inscris in Partidul Comunist in 1957. Remarcat de Nicolae Ceausescu, incepand cu 1960 a ocupat functia de sef al Relatiilor Externe al UTM. In 1965 a devenit adjunctul bunicii lui Bogdan Olteanu, Gizela Wass, care era sefa Sectiei Externe la PCR, apoi prim adjunct si in 1972 a devenit secretar al CC cu problemele internationale.

A fost numit in postul de ministru de Externe in 1978, ca succesor al lui George Macovescu, unde a ramas pana in 1985. Detronat de Elena Ceausescu, avea sa fie numit presedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale, functie pe care a ocupat-o pana in 1987, cand a fost promovat in postul de viceprim-ministru al Guvernului.

A detinut acest post pana in 1989. Pentru ca a facut parte din fostul regim comunist al lui Ceausescu, Stefan Andrei a fost arestat in 1990 la ordinule lui Iliescu si Brucan. A stat in inchisoare timp de doi ani si cinci luni, in ciuda faptului ca Parchetul nu a putut sustine niciodata acuzatia initiala a Frontului Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu: “genocid” – uciderea a 60.000 de romani la “revolutie” – si subminarea economiei nationale. Din 1989 pana astazi au fost ucisi peste 20 de milioane de prunci nenascuti iar economia nationala practic nu mai exista. Vinovati sunt si azi la putere sau in spatele ei.

Fostul ministru de Externe al Romaniei socialiste, Stefan Andrei, detronat in 1985 de Elena Ceausescu, ne-a acordat un amplu interviu despre culisele diplomatiei romanesti. Considerat unul dintre cei mai straluciti ministri de Externe din istoria recenta a lumii, Stefan Andrei ne-a revelat amanunte si dedesubturi privind numeroase momente epocale ale secolului trecut, incepand cu ocuparea Romaniei de catre trupele sovietice.

De la mijlocirea pacii de la Camp David la rolul Romaniei in solutionarea conflictului din Vietnam, de la intalnirile cu Fidel Castro la cele cu Saddam Hussein si de la Richard Nixon pana la Mihail Gorbaciov, Stefan Andrei rememoreaza perioada care a consacrat diplomatia romaneasca pe plan international si ne face dezvaluiri inedite despre ultimile zile ale regimului Ceausescu si agentura KGB-GRU in Romania.

Printre aceste amintiri s-au strecurat si picanterii ale vremurilor, legate de exemplu de viata lui Ion Iliescu in sanul Partidului si chiar al Elenei Ceausescu. UPDATE: Titlul de mai sus al postarii este legat de o afirmatie a lui Stefan Andrei, dupa ce i-am spus ca vom titra articolul “Iliescu, in pat cu Elena”. “Si Tismaneanu in pat cu Iliescu”, a zis Andrei. “Pai cum asa? Excelenta, se poate…”, am zis noi, cu o vaga nuanta de deontologie in glas. “Pai cat a stat la Neptun ca sa-i scrie cartea unde a dormit?! Nu in patul lui Iliescu?”. No comment.

 

 

Interviu Stefan Andrei ZIUA Victor Roncea - Vladimir Alexe foto Elena Ceausescu-Iliescu-Tismaneanu

 

Tismaneanu-“Ciungul” si Celac erau agenti sovietici, NKVD-isti. Brucan si alti tineri evrei faceau parte din Reteaua lui Camanovici. O stiu direct de la Ceausescu.

Ce insemna Romania in august 1968?

Atunci a demonstrat Romania ca are propria sa identitate si vointa in blocul rasaritean. A fost un moment mare in istoria Romaniei. Gestul lui Ceausescu – de fapt al politicii noastre – de aparare a Cehoslovaciei si condamnare a invaziei sovietice avea sa ne coste insa. Rusii l-au urmarit pana l-au omorat, culmea, ridicandu-l din aceeasi piata unde-l ovationasera sincer sute de mii de romani in august 1968.

Dupa aceea a urmat o perioada cu totul speciala a diplomatiei romanesti… De desprindere de URSS. A fost o perioada lunga in care eram controlati cu totul de sovietici. Prin consilieri, prin agentii lor. De exemplu: Tismaneanu, Leonte,”Ciungul”, cum ii ziceam noi, ca se lauda ca pierduse o mana pe cand era in brigazile teroriste bolsevice contra Spaniei, altii ziceau ca a cazut beat din tren… Era un om rau, meschin si invidios. Un om urat. L-am cunoscut prin 1956.

Era agent sovietic, NKVD. Dupa vizita lui Hrusciov noi l-am chemat si l-am avertizat sa termine cu spionajul. Nu ne-am atins de agentii sovietici pana prin anii ’60. Brucan, de exemplu, si alti tineri evrei, era agent sovietic din timpul razboiului, in Reteaua lui Calmanovici [Emil], cel care a construit si Ambasada URSS la Bucuresti. O stiu direct de la Ceausescu.

Si Tismaneanu era printre ei. Ei bine, Ceausescu a primit sarcina sa ridice problema lor in fata conducerii PCUS. Si i-a zis lui Hrusciov, inainte de momentul ’68, la vizita acestuia la Bucuresti: “tovarase, noi promitem sa va informam, mai aveti si consilieri sovietici dar va rugam sa terminati cu agentii dintre noi”. Si-atunci Hrusciov i-a zis: “Pai considerati ca n-avem nici un agent la voi. Nici in China n-avem…”

Si asta ne-a dat noua dezlegare sa-i chemam si sa-i avertizam. Sa aleaga: ori Romania, ori Rusia! Si asa s-a intamplat si cu Tismenitki. Acum, toti ilegalistii au ramas pro-sovietici. Si aschia nu sare departe de trunchi… Al­tul, la fel: tatal lui Celac [Sergiu], primul mi­nistru de Externe pus de Iliescu chiar in ’89. Agent sovietic. Numele lui e de fapt Cealik, e pe jumatate gagauz.

Are si o sora, Mariana [Celac], pe care o intindeau colegii mei de la “Scanteia Tineretului” pe sus, deasupra Cofetariei “Albina”, unde aveam sediu atunci… El era ofiter in Armata Romana. Nevasta-sa era cel putin pe jumatate evreica. Erau in agentura. Si-atunci, guvernul lui Armand Ca­linescu l-a trimis din Basarabia la Perisor, langa Craiova. Cand au venit trupele sovietice si apoi comunistii, la 6 martie 1945, l-au pus primul prefect de Dolj, al Craiovei (vedeti si video pe aceasta tema, mai jos).

Reteaua lui Gogu Radulescu

Deci au reusit totusi sa ramana in structuri pana in 1989 si dupa…

Ce se intampla… Erau si cazuri mai complicate. De exemplu Gogu Radulescu, membru al CPEx al CC al PCR. Taica-sau, tigan lautar. El s-a casatorit cu o evreica. Ca asa era “moda” atunci. Suntem in perioada ilegalista.

PCR era format asa: din minoritari evrei, unguri care vroiau regiunea autonoma maghiara, rusi care militau pentru desprinderea Basarabiei si printre ei cativa romani. Dupa ce au intrat in legalitate, s-a intors roata: romanii au devenit majoritari. Dar atunci sotiile lor erau: evreice, unguroaice, rusoaice…

Asa: sotia lui Gogu era vanzatoare la magazinul “Sora”. Pe asta a apucat-o iunie ’40 – ultimatumul care a dus la cedarea teritoriilor romanesti de la Est – in Basarabia. N-a mai venit in tara. In prima zi de razboi antisovietic, cand Antonescu a dat celebrul ordin, Gogu, care era intr-un regiment pe granita, a trecut la rusi. A dezertat. Aia s-au si mirat: au zis ca e spion.

Nu, el vroia in URSS! Dupa care s-a regasit cu nevasta-sa si, dupa razboi, a venit pe cai mari, pe tancuri adica, in tara. El era mai legat de URSS decat de Romania. Pe-asta era greu sa-l clintesti. De-altfel s-a si vazut, a stat pana in ultima clipa langa Ceausescu, sa se asigure ca pica.

Când a venit Iliescu si ne-au arestat, pe noi, membrii CPEx, el si cu Barbu Petrescu, cel care a organizat mitingul din 21 decembrie 1989, n-au mai fost inchisi.

Valeria Seciu si Ana Blandiana erau amantele membrului CPEx al CC al PCR

 

 

Ana Blandiana amanta lui Gogu Radulescu

 

Gogu isi crease o adevarata retea de intelectuali acolo la Comana, unde statea el. Valeria Seciu era amanta lui, Blandiana la fel; isi facuse si casa acolo, chiar langa el, ca sa-i fie mai aproape. Pai Otilia Coman, ca asta-i numele ei, facuse inconjurul lumii de pe vremea lui Ceausescu.

Cred ca a vazut mai multe tari decat mine, ca ministru de Externe. Asta micu’, galagiosu’ de la TV, Dinescu, mergea cu soferul si Dacia neagra a lui Gogu.

Astia si cu Iliescu l-au scos si cred ca acum ii putrezesc oasele pe undeva, prin Israel. Altii care au fost scapati pe langa Gogu si Petrescu: Ion Ursu si Constantin Dascalescu. Fost absolvent al Scolii Superioare de Partid de la Moscova, Dascalescu, in anii cand era secretar si apoi prim-secretar regional de partid la Galati, se intalnea deseori in zona cu ofiteri KGB ori GRU.

Chiar inainte de momentul decembrie ’89 se intretinuse cu consulul sovietic de la Ismail. Pe-astia i-a “iertat” de puscarie Iliescu… Noua ne-a facut recurs de era sa facem 15 ani de inchisoare. Pentru ce? Cica “genocid” – ca am omorat 60.000 de oameni…

Dar Iliescu cum a ajuns la varful puterii?

Iliescu? Asta a fost un pui de lele! El si-a ucis parintii, domnule! Familia Ceausescu a fost ca si familia lui! Hai sa va spun povestea lui… Cum v-am zis inainte, prin anii’ 60, incepuse marea schimbare.

In acest timp, presedinte al Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania (UASCR) era unu’, Ion Iliescu.

Cum a ajuns el acolo?

Voi trebuie sa stiti adevarul, ca tanara generatie: relatiile dintre Ion Iliescu si familia Ceausescu au fost niste relatii extraordinare. Adica, pe cand era el baietan, Elena Ceausescu mergea la inchisoare la Targu Jiu de mână cu Iliescu.

Ea mergea la frate-sau si el se intalnea cu taică-său. Elena povestea cum mergeu impreuna; el cu mama lui adoptiva, ca prima l-a părăsit, si cu Elena Ceausescu.

Schimbau trenul la Filiași. Si, spunea, Elena: “Dormeam toti intr-o odaie acolo. Nici nu ne jenam de Ionel, era un baiat in pantaloni scurti”.

Era in ’43, avea vreo 13 ani. Va dati seama, Ceauseasca nu spunea multora “Ionele”. Au fost apoi la chefuri cu taica-sau, Alexandru Iliescu, si el, si ea, Ceaușeștii.

Chiar se spune ca unchiul lui Iliescu, Eftimie, si el ilegalist, a fost amantul Elenei Ceausescu.

Obraznicia lui “Ionel”. Iliescu si-a ucis parinții adoptivi

Scandalul cu “Ionel” a inceput cand am plecat in China. Eram in avion si se povestea cum tocmai prinsesem doi colonei de la Oradea ca erau agenti ai sovieticilor, se aflau in legatura cu un ofiter GRU, care avea acoperirea de consul.

Amandoi facusera studiile in Uniunea Sovietică.

Si Elena Ceausescu zice: “Ti-am zis eu, Nicule, ca mai toti astia care au facut studiile in URSS au fost racolati de rusi!”. La care Iliescu s-a inrosit tot si-a zis:

“Dar cei care invata la Londra, despre care Marx a spus ca este citadela capitalului financiar mondial, astia nu pot fi racolati?”. Se referea la Valentin. Atunci, Elena s-a enervat si i-a zis: “Esti un obraznic! Noi te-am facut ce esti acum si acum profiti ca te stim de mic?!”.

Cand ajungem la Beijing, nebunia revolutiei culturale… Primire magistrală, lume puhoi. Ceausescu facea cu mâna, Maurer se sprijinea în baston. Si, in spatele lui, mai facea unul cu mana: Ion Iliescu, cu ochelarii de soare pe nas. “Ma, da’ nu ti-e rusine?” – i-a zis Ceausescu după – “Tu n-ai simtul masurii? Eu reprezint statul român, da’ tu, ce reprezinți?”

După care, cand am venit de la Hanoi, Iliescu iar a început sa-si dea cu părerea despre politica Partidului în teritoriu.

Atunci Ceausescu l-a pus la punct. Zice: “Mai Iliescule, ti-ai facut studiile la Moscova dupa care te-am trimis la Praga. De-acolo te-am adus la CC. Dar acum vad ca tu nu-ți cunosti țara.

Cum poti sa fii atunci secretar cu propaganda? O sa te trimit in tară, mă!” Si asa a ajuns ce a ajuns, ca după aceea sa se razbune pe propriii lui parinti adoptivi… Cum zicea, cand a luat puterea: “Ceausescu a intinat nobilele idealuri ale socialismului stiintific si ale comunismului!”…

Elena Ceausescu si Ion Iliescu in 1976 - Moldova

Elena Ceausescu a ars mortii de la Timisoara

Fostul ministru de Externe al Romaniei socialiste, Stefan Andrei, revine cu noi declaratii bomba privind ultimele zile ale regimului Ceausescu

Excelenta, ce a cautat Ceausescu la Teheran in decembrie 1989, cand deja, aici, fusese declansata operatiunea de debarcare a sa, atat la Iasi, cat si la Timisoara?

Vizita a fost stabilita dupa conferinta statelor nealiniate, de la Belgrad. Fusese fixata pentru 18 decembrie. Eu consider si acum ca Nicolae Ceausescu a savarsit una dintre cele mai grave si daunatoare greseli ale vietii sale politice cand, in dimineata zilei de luni, 18 decembrie 1989, s-a urcat in avion pentru a pleca timp de trei zile in vizita oficiala in Iran. Inainte de a pleca, pe 17 seara, Ceausescu m-a chemat la el sa se sfatuiasca cu mine.

M-a intrebat: “Crezi ca pot sa aman vizita in Iran?”. “Sigur ca da”, i-am zis. Am amanat-o si pe cea cu Brejnev, in ’77, cand a fost greva minerilor din Valea Jiului. Fac o paranteza: am sunat atunci la Moscova sa anunt ca nu putem veni si, desi nici nu incepuse bine revolta minerilor, cei de la Kremlin imi zic: “Da! Da! Aveti probleme in Valea Jiului cu minerii, nu?!”. Stiau deja! Inchid paranteza.

Se vedea pe Ceausescu cum se framanta. Dimineata, pe 18, a dat telefon la Timisoara, lui Ion Coman si primului secretar. I-a intrebat care e situatia ca sa stie daca sa amane sau nu vizita in Iran. Coman l-a asigurat ca nu-i nevoie: “Nu, tovarase Ceau­sescu! Am aplicat indicatiile dumneavostra si totul e bine”.

Ca ar fi fost o mana de derbedei, de golani si ca s-a facut ordine. “Puteti pleca linistit in Iran”, i-au spus.

“Tovarase Ceausescu, 40 de morti au fost deja incinerati”

Dimineata, la orele 7.00, comandantul Securitatii din Timisoara, Tinu, ii dadea generalului Macri, care era responsabil acolo din partea Securitatii, lista: sunt 42 de morti, 250-300 de raniti. Lista ajunge la Vlad si la Postelnicu. Afla si ministrul Apararii. Ceausescu ii cheama acasa si-i intreaba: “Care-i situatia? Ca aman vizita.” Ei i-au zis ca-i liniste acum. Nici unul nu i-a spus ca sunt 42 de morti. Nici Coman, nici Balan, nici ceilalti. Atunci Ceausescu a plecat in Iran si a lasat-o la comanda pe Elena Ceausescu.

Se inapoiaza pe 20 decembrie, seara. Ion Dinca si Tudor Postelnicu sunt chemati imediat de Nicolae Ceausescu la biroul sau de la CC, unde se gasea deja Elena Ceausescu. Ceausescu cere sa i se faca legatura telefonica la Timisoara cu Dascalescu, care era acolo impreuna cu Emil Bobu. Si-l intreaba: “Care este situatia?” Dascalescu ii spune: “Sunt 58 de morti!”. “Pai cum, mai, 58 de morti? Ca mie tovarasii imi spun aici ca sunt 11 morti.” Ceauseasca a intervenit, comentand ca Dascalescu nu trebuie sa se ia dupa zvonuri, ci sa se bazeze pe informatii, de la “forurile com­petente”.

Auzind ceva acolo, Dascalescu a replicat: “Tovarase Ceausescu, 40 de morti au fost deja incinerati”. “Cum incinerati?” a intrebat Nicolae Ceausescu privind spre Tudor Postelnicu. Asta zice: “Tovarase Secretar General, erau vagabonzi, persoane neidentificate, s-a primit ordin – si a aratat cu barbia spre Elena Ceausescu – sa fie incinerate”. Si-atunci el si-a dat seama ca la plecarea in Iran a fost mintit si de cei de la Timisoara, si de cei trei ministri de-aici. Ca ei aveau 43 de morti – care au ajuns 58 – si 300 de raniti si el statea la Teheran. Cand putea sa amane vizita in Iran, nu era nici o problema, nici o pierdere economica.

Ceausescu, mintit via Bucuresti-Teheran

Deci Elena Ceausescu si-a mintit sotul?

Va dati seama? Da! E clar ca Ceauseasca l-a mintit si in timpul convorbirilor lor telefonice pe cand era la Teheran. Ea a fost implicata direct si in hotararea de incinerare. Atunci, la CC, cand a aflat adevarul, Ceausescu s-a limitat sa spuna: “Bine, ne vedem mai tarziu, sa vedem ce avem de facut”. A fost o greseala fundamentala a lui Ceausescu, de a o lasa pe sotia sa la carma tarii!

Si mai ales in circumstantele date. N-am aflat si nici nu m-am interesat ce colaboratori si sfatuitori a avut Elena Ceausescu in zilele in care Ceausescu se afla la Teheran. Ar fi interesant de stiut, pentru a cunoaste gandirea si indicatiile sale din acea perioada si ce indicatii primea de la sotul ei de la Teheran. Oricum, ce se stie este ca se intrerupsesera orice alte legaturi dintre tara si Nicolae Ceausescu, cu exceptia dialogului dintre cei doi soti.

Fostul ministru de Externe Ion Stoian care se gasea atunci la Teheran mi-a spus ca ministrul secretar de stat al MAE, domnul Duma, a primit ordin sa nu-i trimita nici o telegrama ministrului sau. Nu stiu nici daca Nicolae Ceausescu primea la Teheran rapoarte de la Securitate ori de la Ministerul Apararii Nationale.

Sa ne intoarcem putin la ziua de 17 decembrie. Sedinta CPEx.

A fost o sedinta cu adevarat memorabila. Am scris deja episodul in memoriile mele. A fost asa: Ceausescu a vrut sa-i demita pe Vlad, Milea si Postelnicu deoarece nu-i respectasera indicatiile date de el in cursul noptii de 16 spre 17 decembrie, in legatura cu tulburarile de la Timisoara. Gogu Radulescu si Constantin Dascalescu s-au ridicat si-au spus ca nu ar trebui luata masura aceasta. Ceausescu, nervos – dar cam juca teatru – a spus, trantind foile pe masa: “Atunci alegeti-va alt secretar general”.

Cu exceptia lui Niculescu-Mizil si a lui Gheor­ghe Pana, eu si inca o persoana ne-am ridicat de pe scaun si nu ne-am deplasat spre Ceausescu, intrand in joc si rugandu-l sa ramana secretar general. Era o smecherie de-a lui. Ignorand sau nesocotind structura de atunci a Cepex, unii ziaristi ori istorici scriu ca atunci partidul ar fi putut scapa de Ceausescu, aproband indemnul lui de a fi ales un alt secretar general. Este o ipoteza falsa, contrara realitatii. Modalitatea de alegere a lui nu-ti permitea acest lucru.

Ceausescu construise minutios un sistem al dracului, betonat, de alegere a secretarului general, de la organizatiile de baza pana la Congres, care, practic, facea imposibila schimbarea lui, fara voia lui. Ceausescu, asa cum stiam toti cei care il cunosteam mai bine, nu concepea decat o varianta unica: sa moara cu puterea in brate. Stiam si se vedea pe el ca Ceausescu nu dormise in noaptea precedenta si nici la pranz in ziua sedintei.

Devenise nervos, morocanos, nereceptiv chiar, si, daca nu dormea, devenea dur si brutal cu colaboratorii, insuportabil. In timpul sedintei, Elena dadea roata cu ochii sticlosi urmarind cu atentie comportamentul fiecarui membru Cepex. Atunci a desem­nat-o pe Elena Ceausescu, impreuna cu Manea Manescu, vicepresedinte al Consiliului de Stat, sa coordoneze activitatea din tara:

“Ei vor fi cei care vor organiza sedinte atunci cand va fi cazul si vor convoca Biroul Permanent al CPEx.”

De ce nu si de celalalt vicepresedinte al Consiliului de Stat, Gogu Radu­lescu? Pentru multi dintre noi, era clar de ce: cunosteam simpatiile si pozitile prosovietice ale lui Gogu Radulescu.

Oamenii rusilor au preluat puterea

Si ajungem la ziua de 21 decembrie. Din informatiile noastre “marea manifestare” din 21 a fost organizata de un membru al CPEx care nu a fost judecat si nu a facut inchisoare impreuna cu dvs, ceilalti membri ai Comitetului Politic. Este vorba de Barbu Petrescu, primarul de atunci al Capitalei, care a disparut ulterior. Care a fost rolul lui?

Barbu Petrescu era un idiot. I-am spus-o si lui si Ceausescu, dar cu alta ocazie. Elena era legata de el, prin frate. Nu stiu ce s-a intamplat cu el.

Cuvantul de ordine al generalului Militaru, omul GRU, al rusilor, a fost – dupa ce a preluat puterea cu Iliescu – sa decapitam conducerea partidului si a statului. Sa fie arestati cu totii, inclusiv conducerea Securitatii.

Aveau nevoie de controlul total. Si a inceput alt măcel. În nebunia de atunci, nu stiu ce s-a intamplat. Eu m-am trezit in inchisoare.

Stiti cui trebuie sa-i multumesc pentru asta.

Este interesant si concludent ca Dascalescu si Gogu Radulescu ca si Ion Ursu, din dispozitia nu stiu cui, au fost scosi din procesul CPEx si n-au fost condamnati..

Au consemnat Victor RONCEA si Vladimir ALEXE

 

 

15/06/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ANARHIE ÎN AMERICA. VIDEO

Radiografia celor 15 zile de proteste din Statele Unite! Cum schimbă aceste manifestații America

 

 

 

De două săptămâni, criza COVID-19 a trecut pe planul doi în Statele Unite, unde prim-planul a fost luat de protestele masive izbucnite în urma uciderii omului de culoare George Floyd de către un agent de poliție. 

Ce va urma?

 The Guardian  relateză că scriitorul newyorkez Jelani Cobb  a postat un tweet despre evenimentele în desfășurare în America:

“Este ceea ce numim un teritoriu necunoscut”, a scris Cobb . Iar după 15 zile de proteste pornite după uciderea lui George Floyd, americanii sunt de părere că aceste manifestații merg într-un teritoriu neștiut.

  

 

 

 

Protest în Washington.

 

 

 

  America arde în flăcări. Iar focul se întinde, zi după zi, cuprinzând oraș după oraș, în noi și noi state scrie în https://www.buciumul.ro.

În anii de început ai Războiului Rece, când SUA cunoștea o politică dură de contracarare a germenilor comunismului, apăreau reviste de benzi desenate având ca subiect scenarii apocaliptice în care America intra sub tăvălugul bolșevic.

Acele imagini mi-au revenit în minte zilele acestea, văzând vâlvătaia anarhistă care cuprinde Statele Unite. Și nu am putut să nu constat, încă o dată, confirmarea faptului că, după încheierea Războiului Rece, departe de convingerile celor mai mulți, comunismul nu a murit. Dimpotrivă. Este mai viguros decât oricând. Doar formele și metodele de manifestare și le-a schimbat.

Un incident, de altfel regretabil, un abuz al unui polițist, soldat cu moartea unui om inofensiv, nu putea genera toată această explozie socială pe care forțele de ordine pare că nu o mai pot stăvili.

Genul acesta de derapaje au mai existat în SUA. Și de fiecare dată au urmat proteste, și de fiecare dată autorii abuzurilor au fost destituiți din Poliție și pedepsiți conform Legii. Și acum va fi la fel, deja făptașul a fost concediat. Însă acum este vorba de cu totul altceva.

Există surse care afirmă că aceste incidente erau programate pentru toamna acestui an, mai exact în octombrie, atunci când SUA aveau să se afle în plină campanie electorală.

Emoția colectivă generată de incidentul de la Mineapolis a determinat însă devansarea declanșării dezordinilor. Organizatorii lor? Nimeni alții decât cei care, de la alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite încoace, au organizat toate protestele însoțite de violențe extreme și acțiuni destabilizatoare.

Toate acestea, împreună cu înscenări politice precum recenta tentativă de demitere a Președintelui, având un singur scop: înlăturarea lui Trump sau, dacă asta nu este posibil, măcar destabilizarea majoră a țării și decredibilizarea actualei administrații.

În spatele acestui întreg șir de acțiuni pur și simplu teroriste s-a aflat, la lumina zilei, întreaga pletoră a așa zisei societăți civile impregnate de neomarxism, sponsorizată generos de rețelele financiare ale funestului George Soros și ale altor câțiva miliardari cu aceleași viziuni luciferice, de instaurare a unei lumi noi pe ruinele fumegânde ale celei tradiționale, ce trebuie demolată.

Culmea coincidenței, același Soros regăsindu-se printre sponsorii cei mai importanți din ultimele trei decenii ai Partidului Democrat, devenit un soi de oficină neobolșevică și anticreștină, ale cărui cadre se regăsesc astăzi printre organizatorii și instigatorii protestelor de tip violent.

Toată această extremă stângă ce a cuprins, asemenea unor metastaze, Statele Unite ale Americii, reușind ceea ce sovieticii nu au fost în stare, reprezintă rodul unei viziuni greșite, care de zeci de ani a transformat poporul american într-o masă fleșcăită de abundență și confort, în care indivizii au devenit robii exclusivi ai consumerismului și egoismului visceral.

 

 

 

Protestele din SUA trec granița în Canada! O manifestație a ...

 

Adormit de plăceri, rupt de ritmurile naturii și deconectat de la o viață spirituală care să-i păstreze contactul cu Divinitatea, creierul fiecărui american a devenit victima sigură a marxismului de tip nou, camuflat sub ambalajul generos al democrației și apărării drepturilor omului ori minorităților de tot soiul, oprimate, desigur, de majoritatea reacționară și fascistă…

Tineretul american, ca și cel european de altfel, cade zilnic pradă teoriilor vopsite în culori atrăgătoare, ce ascund în realitate arma de distrugere a propriei lor civilizații.

În numele libertății absolute și unui hedonism seducător, acest tineret este instigat să distrugă cu mâna lui temelia creștină a propriei sale țări, renegându-și identitatea și săpându-și astfel groapa propriei sale viitoare robii.

Acest marxism de rit nou, oploșit pe țărmurile Atlanicului de adepții diabolicului Leon Troțki – el însuși purtând pe conștiința sa moartea a milioane de oameni în Uniunea Sovietică -, s-a dovedit mult mai eficient decât marxismul aplicat prin teroare fățișă, de Stalin, în Europa de Est.

Previziunile lui Troțki și ale discipolilor săi, coagulați în jurul Școlii de la Frankfurt, s-au adeverit.

 

 

 

 

Demonstraţii contra rasismului în capitala SUA după uciderea lui George Floyd (DW/C. Bleiker)

 

 

 

Dacă în Europa de Est comunismul a sucombat, în Vest el triumfă astăzi sub culoarea bleumarin și lozincile unor dogme irezistibile.

Iar combustibilul ce alimentează flăcările care au cuprins Statele Unite în aceste zile trebuie căutate tocmai în această ideologie diseminată fără odihnă, în toate mediile vieții sociale și culturale, de promotorii noii lumi fără Dumnezeu și națiuni.

Mișcarea Antifa, descendentă directă a echipelor de șoc comuniste care se opuneau pe străzi batalioanelor de asalt naziste din anii Republicii de la Weimar, devenită astăzi vârful de lance al violențelor de stradă din SUA, reprezintă doar brațul înarmat ale neocomunismului internațional.

Această mișcare acționează din America și până în Europa, alimentându-se, prin suveici ONG-iste, din aceleași rețele otrăvite din care nu poate lipsi cea a lui Soros. În numele antifascismului, militanții săi spălați pe creier cu operele lui Marx, Lenin și Mao, incendiază biserici și magazine, ucid adversari politici, în numele aceleiași Internaționale pentru care și „antifasciștii” interbelici subminau stabilitatea Europei visând la revoluția comunistă.

 

 

Protestatarii violenți din SUA sunt extremiști de stânga și de ...

 

 

 

 

Introducerea mișcării Antifa pe lista organizațiilor teroriste, anunțată deunăzi de președintele Donald Trump, este o decizie salutară și era de mult timp o necesitate. Metodele de acțiune ale acestei mișcări sunt eminamente teroriste, iar prezența ei în orice societate constituie prezența latentă a morbului comunist în forma sa cea mai concentrată și agresivă.

Să nu ne amăgim însă crezând că, odată cu declanșarea ofensivei împotriva Antifa, lumea de astăzi se va afla pusă la adăpost de cei ce doresc ștergerea sa de pe fața pământului. Morbul marxist va continua să trăiască și să continue subminarea societăților democratice, prin tot ceea ce înseamnă dogmă a corectitudinii politice aplicată în viața socială, în cultură, în educație și mass-media.

Decadența instituționalizată, putreziciunea morală ridicată la rang de creație artistică și sursă de inspirație sau obiect de studiu, sunt ele însele zămisliri ale aceluiași spirit care, pe străzi, înfierbântă mințile celor ce devastează, incendiază și ucid.

Eradicarea acestei paradigme a putreziciunii și anihilarea surselor sale de finanțare mai mult decât generoase, curățarea mediilor universitare de pegra marxistă cuibărită la catedre în numele libertății de conștiință și unei excelențe academice pidosnice, având pe conștiință creierele spălate a generații întregi de studenți, toate acestea sunt mult mai importante decât suprimarea mișcării Antifa.

Asta dacă dorim un viitor întemeiat pe normalitate și echilibru lumii noastre.

 

 

 

15/06/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: