O ISTORIE A ZILEI DE 13 IUNIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

13 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

40: S-a născut generalul galo-roman Gnaeus Julius Agricola (d. 23 august 93), căruia i s-a datorat o mare parte din  cucerirea romană a  Britaniei.

 

 

 

                                         Harta Britaniei romane

 

 

 

 

Agricola a început cariera militară în Britania, servind sub guvernatorul Gaius Suetonius Paulinus.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ulterior a fost numit chestor în provincia Asia, în anul 64, apoi Tribun al plebei  în 66, și pretor în 68.

Sprijinit Vespasian timpul anului  celor patru împărați, i- a fost data comanda militară în Marea Britanie, atunci când acesta din urmă a devenit împărat si  a fost făcut consul și guvernator in Britania în anul 77.

El a completat cucerirea romana cu  ceea ce este acum Țara Galilor și Anglia de nord, și a condus armata romana în  nordul îndepărtat in Scoția, extinzand reteaua de  forturi si drumuri. 

A fost rechemat din Britania în anul  85, după un serviciu neobișnuit de lung, iar apoi sa retras din viața militară și publică.

 

 

 

 

 

 823:  S-a născut  regele Franței,  Carol cel Pleşuv ; ( m. 6 octombrie 877, la Avrieux).

A fost cel mai mic fiu al lui Ludovic cel Pios, care la rândul său a fost fiul împăratului Carol cel Mare.A purtat din 829 titlul de dux Alemanniae, în 843 a moștenit partea vestică a Imperiului Carolingian (aprox. teritoriul de Franței de astăzi), iar în pe 25 decembrie 875 a fost încoronat la Roma ca împărat al Occidentului.

În 840, la moartea lui Ludovic I cel Pios, a început imediat războiul între cei trei  fii  ai acestuia pentru împărțirea vastului  imperiu al lui Carol cel Mare.

 

 

 

 

 

 

În 843, prin Tratatul de la Verdun,  Imperiul Carolingian a împărțit definitiv între cei trei frati :

Carol cel Pleșuv a primit  partea vestică a Imperiului  Carolingian  (aprox. teritoriul de Franței de astăzi)  iar  pe 25 decembrie 875  a fost încoronat la Roma  împărat,  fiind prin urmare  rege al Franciei de Apus (Franța de astăzi) (843-877) și împărat al Occidentului (875-877).

Ludovic Germanul a primit Francia Răsăriteană sau Sfântul Imperiu Roman (viitoarea Germanie).

Lothar a primit Francia de Mijloc, de la Marea Nordului până în Italia.

 

 

 

 

 

1036: A murit califul Ali az-Zahir ; (n. 1005).

Alī az-Zahir (nascut pe 20 iunie 1005), a fost al şaptelea calif din dinastia fatimizilor (1021-1036).

 

 

 

 

 

 

Az-Zahir  a venit în fruntea Califatului  după dispariţia tatălui său,  Tāriqu-Hakim bi Amr al-lah.

 A intretinut relaţii bune cu Imperiul Bizantin , deşi suzeranitatea asupra cetatii  Alep i- a fost contestata.

Pentru a îmbunătăţi relaţiile cu Bizanţul şi  cu supusii sai creştini, aliful  Alī az-Zahir a autorizat reconstruirea Bisericii Sfântului Mormânt, distrusa  în 1009.

Lucrările  de construcţie, finanţate de bizantini, nu au inceput decat  în 1042.

 După  ce Alī a murit de ciumă  la 13 iunie 1036, fiul său a devenit  al optulea calif,  sub numele de  al-Mustansir .

 

 

 

 

 

1373:  Se incheie alianţa dintre Anglia si Portugalia.

Este cea mai veche alianţă din lume ramasă în vigoare pana în zilele noastre.

 

 

 

 

 

 1381: Revolta țăranilor englezi condusă de Wat Tyler, a culminat cu distrugerea Palatului Savoy, reședinta lui John of Gaunt din Londra, acuzat de introducerea unui impozit inrobitor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ceea ce nu a putut fi distrus sau ars, a fost aruncat de rasculati în râu.  

Wat Tyler a murit în data de 15 iunie 1381.

Deși scurtă, revolta s-a bucurat de succes, pana in momentul in care Tyler a fost ucis de către un grup de cavaleri loiali regelui Richard al II-lea, în timpul negocierilor de la Smithfield, Londra.

 

 

 

 

 

 

 

1456: A fost menţionat pentru prima dată în documentele din Moldova „slugerul”, dregător ce avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curţii domneşti  şi a armatei şi era şeful măcelarilor.

Iniţial, a făcut parte din sfatul domnesc, pentru ca mai apoi să-și piardă treptat ca importanţă.

 

 

 

 

 

1525: Reformatorul religios  Martin Luther s-a căsătorit cu Katharina von Bora, o calugarita catolica , încălcând regula celibatului decretată de Biserica Romano-Catolică.

 

 

 

 

 

Foto: Martin Luther și  Katharina von Bora, portrete de Lucas Cranach cel Bătrân.

 

 

 

 

 

1720:  Danemarca ia în stăpânire întreg ţinutul Schleswig-Holstein, in urma Pacii de la Frederiksborg;

 

 

 

 

 

 

 

Harta : Germania și ţinutul Schleswig-Holstein

 

 

 

 

 

 

1831: S-a născut fizicianul  James Clerk Maxwell;

(d. 1879).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost un savant scotian, autor al unui set de ecuatii  care descriu legile de bază ale electrotehnicii.

 A demonstrat cum campurile electrice si magnetice se propaga in spatiu sub forma de unde si cu viteza luminii, ceea ce a permis ulterior efectuarea unor importante lucrari legate de relativitatea restransa si mecanica cuantica.

 

 

 

 

 

1833: S-a nascut Ioan Micu Moldovan (numit și Moldovănuț, d. 20 septembrie 1915), istoric, teolog, folclorist, filolog și pedagog român din Transilvania.

 

 

 

A fost un „discipol şi alter ego al lui Inochentie Micu Klein”, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni.

El a fost principalul autor al Pronunciamentului de la Blaj (1868), cel mai important act politic al românilor din Transilvania după Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii din 3/15 mai, prin care se protesta împotriva încorporării Transilvaniei la Ungaria.

Pronunciamentul de la Blaj a avut o mare influenţă asupra dezvoltării vieţii politice din Transilvania, el anticipând constituirea Partidului Naţional Român (1869) care va conduce lupta naţională până la Unirea din 1918.

Prezent la Conferinţa de constituire a P.N.R., ca membru fondator, Moldovănuţ a ţinut să precizeze că partidul a adoptat pasivitate absolută numai faţă de Dieta de la Budapesta „încolo… activitate cât se poate de mare”.
A susţinut cu toată convingerea mişcarea memorandistă (1892-1894), atrăgând atenţia autorităţilor maghiare care cereau sporirea armatei în jurul Blajului pentru supravegherea tineretului studios şi chiar schimbarea Mitropolitului cu o persoană de încredere „deoarece vicarul Ioan Micu Moldovan este conducătorul invizibil şi secret al întregii mişcări”.
A fost membru fondator şi preşedinte al ASTREI şi membru al Academiei Române.

A colaborat la Archiva pentru filologie şi istorie şi la Transilvania, unde a publicat studii şi documente privitoare la istoria bisericii din Transilvania, tipărite sub titlul: Acte sinodale ale Bisericii Române din Alba Iulia şi Făgăraş (2 vol), Spicuire în istoria bisericească a românilor ş.a.

 

 

 

 

 

 

 

1848: Dupa abdicarea lui  Gheorghe Bibescu (13/14 iunie), domnul Ţării Româneşti (1842-1848), si  plecarea acestuia  la Braşov, s-a format, la Bucureşti  un Guvern provizoriu (mitropolitul Neofit – preşedinte, Ion Heliade Rădulescu, Chrisian Tell, Ştefan Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ion Odobescu, Nicolae Golescu, Ion Cîmpineanu, Constantin N. Filipescu, Ion Voinescu II – membri; Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Al. G.Golescu-Negru şi I. C. Brătianu – secretari).

A fost adoptat ca drapel naţional Tricolorul.

 

 

 

 

 

1848: Are loc Conferinţa restrânsă de la biserica română din cartierul „Fabric” din Timişoara, la care au participat delegaţii români veniţi aici pentru Congresul bisericesc româno-sârb care nu s-a mai ţinut.

Adunarea a hotărât completarea „Petiţiei neamului românesc”, recunoscută prin legea din 9/21 mai şi înaintarea acesteia Parlamentului maghiar ; (13/25).

 

 

 

 

 

1865: S-a nascut  la Dublin, în Irlanda William Butler Yeats, scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel in 1923, unul dintre cei mai mari poeti de limba engleza ai secolului XX.

 

 

 

 

 

 

 

 

  

Familia sa s-a mutat in Londra, când Yeats avea doar doi ani, dar după   câțiva ani a revenit în patria natală.

In timpul scolii a fost fascinat de lucrarile despre reincarnare, fenomene supranaturale, mistica orientala si chiar a pus bazele unei societati care avea in centru asemenea preocupari. 

A debutat ca scriitor in 1885, intr-o revista din Dublin.

Dupa ce a avut cateva tentativa sa se stabileasca in alte orase ale Angliei, a revenit definitiv acasa in 1896 si s-a implicat in diverse proiecte culturale, a reformat Asociatia Irlandeza de Literatura si a condus teatrul din Dublin pana la sfarsitul vietii.

In tot acest timp a semnat o multime de volume, fiind rasplatit pentru activitatea sa literara cu premiul Nobel.

A decedat in 28 ianuarie 1939, in Franta.

 

 

 

 

 

1878: Au început lucrările Tratatului de la Berlin (13 iunie – 13 iulie 1878).

 

 

 

 

 

 

 

 A fost o întâlnire a reprezentanților principalelor puteri europene ale vremii cu reprezentanți ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman (1877-1878) și a avut drept scop principal reorganizarea Țărilor Balcanice.

Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanța între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus.

 

 

 

 

 

1886:  Regele Ludwig  al  II- lea al Bavariei este găsit mort în lacul Starnberg sud de Munchen.

 

 

 

 

 

 

 

 

Supranumit ”regele nebun” Ludwig al II-lea  ( n.25 august 1845), a condus  Bavaria din 1864 până în 1886.

I se mai spunea și „regele lebădă” și a fost declarat de guvernul bavarez   iresponsabil. Drept urmare, la 10 iunie, responsabilitățile sale au fost transmise prințului moștenitor Leopold, unchiul lui Ludovic al II-lea.

La 12 iunie Ludovic al II-lea a fost   pus sub pază la palatul Berg , de langa lacul Starnbergd. În seara zilei următoare a plecat la plimbare în parcul palatului împreună cu o cunoștință, prof.von Gudden.

Cei doi au murit în aceeași seară în apele lacului, în apropiere de mal, într-un loc însă unde apa era foarte joasă.

Au fost găsiți aproape de miezul nopții de către administratorul palatului Berg, un medic și un barcagiu, care deja îl căutau.

Conform versiunii oficiale, prof. von Gudden a încercat cu forța să-l împiedice să se sinucidă, totuși mulți se îndoiesc de asta.

Încă și azi mai circulă multe alte ipoteze, ca de exemplu aceea că regele Ludovic al II-lea ar fi încercat să fugă de sub pază, și atunci a fost împușcat.

 Pe baza unui jurnal secret, a unor scrisori și a stilului de viață al lui Ludovic II se știe că el nu a fost foarte interesat de sexul opus.

E posibil să fi fost homosexual (și plin de remușcări din această cauză).

 

 

 

 

 

1909: A decedat  inginerul si  scriitorul român George Lahovari, membru de onoare al Academiei Române ; (n.1 iunie  1838).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1911:  S-a născut la San Francisco, în California, Luis Walter Alvarez, fizician american, laureat al Premiului Nobel; (d. 1988).

 

 

 

 

 

 

 

 

Luis Walter Alvarez ( d. la 1 septembrie 1988, Berkeley, California) a primit în anul 1968 Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuția sa în domeniul fizicii particulelor. Alvarez a pus la punct în anul 1937 procedeul de captură a electronilor, prezisă de Hideki Yukava în anul 1935.

În 1939 a găsit împreună cu Felix Bloch momentul magnetic al neutronului. Pe timpul celui de-al doilea război mondial a lucrat la dezvoltarea bombei nucleare și a radarului.

Din 1945 a fost profesor la Universitatea din Berkeley, California. 

În anul 1961 a descoperit mezonii omega.

 

 

1918: Moare asasinat  Marele Duce Mihail al Rusiei, fratele mai tânăr al ţarului Nicolae al II- lea;  (n. 1878).

 

 

 

 

1918:  Moare asasinat Marele Duce Mihail al Rusiei, fratele mai tânăr al ţarului Nicolae al II- lea.

 

 

 

 

Foto. Marele Duce Mihail al Rusiei, Mihail Alexandrovici Romanov, numit uneori și Țarul Mihail II (n. 22 noiembrie 1878 (S.N. 4 decembrie) – d. cca. 12 iunie 1918) fiul țarului Alexandru al III-lea și fratele țarului Nicolae al II-lea.

 

 

 

1920: Amuzant! Serviciul poștal american, hotăra că un copil nu poate fi trimis  colet postal. 
 
 

 

 

 

 

 

 

1932: Se înfiinţeaza Institutul de Biooceanografie din Constanţa.

 

 

 

 

 

 1934: Adolf Hitler se întâlnește cu dictatorul italian Mussolini la Venetia, in Italia.

Musolini îl va numi pe Hitler “o mica maimuța stupidă”.

 

 

 

 

 

                                               

                                    Foto: Benito Mussolini  și  Adolf Hitler

 

 

 

 

 

 

1941: În  noaptea de 12-13 iunie are loc primul val de deportări sovietice în masă din RSS Moldovenească şi Bucovina de nord.

 

 

 

Primul val de deportări staliniste din Basarabia și Nordul Bucovinei.

Deportările din Basarabia şi Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice si nationale puse în practică impotriva romanilor de  catre autorităţile sovietice.

Primul val de deportări a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) şi a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate.

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmaţi şi un lucrător al securităţii (NKVD) bătea la geamul casei, în plină noapte, luînd prin surprindere gospodarii.

Într-un sfert de oră să fiţi gata!, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinşi în spaimă de cele întîmplate, neînţelegînd unde merg şi de ce.

Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea şi binevoitorul sau binefăcătorul care a denunţat familia şi, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase.

Deportaţilor le era permis să ia cîte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preţ sau mai util în bagajele celor deportaţi le împărţeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte.

Îndată, erau urcaţi în camioane sau chiar – în unele sate – în căruţe, fiind duşi pînă la gara de trenuri.

În staţiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separaţi în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici şi bătrînii – aparte.

A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, cîte 70-100 persoane, fără apă şi hrană.

Pe vagoane scria: „Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic”.

„Ieşiţi-le în cale cu flori !” sau „Emigranţi voluntari”.

În Basarabia, 90 vagoane au pornit din staţia Taraclia, 44 vagoane – din staţia Basarabeasca, 44 vagoane – din staţia Căuşeni, 48 vagoane – din staţia Tighina, 187 vagoane – din staţia Chişinău, 48 vagoane – din staţia Ungheni, 83 vagoane – din staţia Ocniţa, 133 vagoane – din staţia Bălţi, 73 vagoane – din staţia Floreşti, 40 vagoane – din staţia Rîbniţa, 38 vagoane – din staţia Bolgrad, 103 vagoane – din staţia Arţiz, 340 vagoane – din staţia Cernăuţi.

 

 

 

 

Copii basarabeni in Siberia.

 

Drumul spre punctele de destinaţie a durat vreo două-trei săptămîni.

Condiţiile de transport erau îngrozitoare. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fiecăruia revenindu-i doar cîte 200 grame de apă pe zi, iar de mîncare li se dădea doar peşte sărat.

La fiecare oprire a trenului, în cîmp se aruncau cadavre care, fie că erau îngropate sumar, fie că erau lăsate ca hrană animalelor.

Pe parcursul drumului, deportaţilor nu le-a fost acordată nici o asistenţă sau consultaţie medicală.

Astfel, în vagoanele murdare şi fără asigurarea celor mai elementare condiţii sanitare s-au răspîndit diverse boli infecţioase şi mulţi suferinzi au decedat din această cauză.

La unele gări feroviare, cîtorva persoane li se permitea să iasă pentru cîteva minute afară, la aer curat.

Cineva era trimis după apă potabilă. În cazul tentativelor de evadare, imediat se dădea ordinul de împuşcare, astfel că nu era nicio posibilitate reală de a scăpa din acel tren al morţii.

Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soţie şi copii şi dus în lagărul de muncă forţată, în GULAG. Ceilalţi membri ai familiei erau trimişi în Siberia sau Kazahstan.

Cei deportaţi în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizaţi la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri şi în cooperative meşteşugăreşti.

Pentru munca depusă nu erau remuneraţi echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai.

Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an, deportaţii din RSSM au fost amplasaţi în RSS Kazahă (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6.085), Novosibirsk (5.787) şi Krasnoiarsk (470).

În Kazahstan, deportaţii din RSSM se aflau în regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kîzîl-Ordînsk (1.024) şi Kazahstanul de Sud (2.735), iar în regiunea Omsk erau dispersaţi în 41 de raioane.

Estimarea numărului de victime

Numărul celor deportaţi  ar fi fost de 24.360, sau, dupa alte evaluari,chiar de 30.000 de persoane.

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 1952: Pilotul român Gheorghe Cucu a efectuat primul zbor fără motor din țara noastră pe o distanță de 300 km (Cluj-Siliștea-Buzău).

 

 

 

 

 

 1953 : S-a născut la Denver, Colorado, SUA actorul american Tim Allen.

 

 

 

 

 

 A absolvit în 1975 Western Michigan University obținând diplomă de specialist în producții de televiziune.

 A fost arestat în 1978 pentru deținere de droguri și închis doi ani, până în 1980.

După ce a fost eliberat își începe cariera actoricească la Comedy Castle în Detroit.

 
  A aparut în câteva emisiuni iar in 1991 a devenit starul propriului sau serial, „Home improvement”. In paralel cu emisiunea, a jucat in mai multe blockbustere, precum „The Santa Clause” (1994), „Toy Story” (1995) , „Toy story 2” (1999) si „Galaxy Quest” (1999). Dupa opt sezoane de succes, in mai 1999,emisiunea lui a incetat sa mai apara.

Dupa aceasta Allen a mai aparut in filme precum „Big Trouble” (2002), „Joe Somebody” (2003) , „The Santa Clause 3: The Escape Clause” (2006) si „Redbelt” (2008).

Actorul a fost onorat pentru rolurile sale din filme cu steaua numărul 6834 amplasată pe Bulevardul Walk of Fame din Hollywood. 

A fost căsătorit cu Laura Diebel (aprilie 1984 – martie 2003) cu care are un copil, actuala lui soție fiind Jane Hajduk.

 

 

 

 

 

 

1959: S-a născut  la Sibiu Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului, președintele României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Klaus Werner Iohannis este din 21 decembrie 2014 președintele României. A fost profesor de fizică și inspector școlar înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu în anul 2000, funcție în care a fost reales în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată din partea Forumului Democrat al Germanilor din România.

 În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de către Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția de premier, însă președintele Traian Băsescu a refuzat să-l nominalizeze.

În 2013 Iohannis a devenit membru al PNL, dobândind funcția de prim-vicepreședinte, iar pe 28 iunie 2014 a devenit președintele partidului. În scurtul său mandat de președinte al partidului, a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni între cele două partide.

Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcție Victor Ponta.
 

La 24 noiembrie 2019, a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei PSD Viorica Dăncilă.

 

 

 

 

 1965: În finala Cupei campionilor europeni la volei masculin, desfăşurată la Bruxelles, echipa Rapid Bucureşti cucereşte pentru a treia oară Cupa de Cristal, decernată celei mai bune echipe de pe continent.

 

 

 

 

 

 1978: A avut loc vizita oficială de stat în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a liderului comunist român Nicolae Ceaușescu.

A fost primit cu onoruri de către Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord.

 

 

 

 

 

 

 

Cea mai puternică țară monarhică din lume a întins covorul roşu dictatorilor români Nicolae şi Elena Ceauşescu cu ocazia vizitei pe care aceştia au efectuat-o în luna iunie a anului 1978.

Ceremonialul care a ţinut trei zile a fost la fel de fastuos: delegaţia română a fost primită cu urale şi steaguri tricolore, presa britanică a scris numai cuvinte de laudă, iar Regina Elisabeta a II-a l-a plimbat cu caleaşca regală pe Nicolae Ceauşescu.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deşi în viziunea Ceauşeştilor, vizita a fost încununată de succes, pentru Regina Elisabeta a II-a s-a dovedit o reală neplăcere. Regina a fost clar deranjată de decizia guvernului britanic de a-l invita pe dictatorul comunist român într-o vizită de stat.

Drept consecinţă, a făcut tot posibilul pentru a evita să-i întâlnească pe  cei doi Ceaușescu mai mult decât prevedea protocolul. Astfel, în timp ce-şi plimba câinii în grădinile palatului, Regina Elisabeta i-a văzut pe soţii Ceauşescu îndreptându-se să o salute.

Îngrozită că-i va reîntâlni, s-a ascuns într-un tufiş, după cum ea însăşi i-a mărturisit  unui scriitor britanic în cartea “Our Queen”.

 

 

 

 

1979: A decedat la Londra, Anatoli V. Kuznetov, scriitor şi dizident politic sovietic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anatoli Vasilievici Kuznetsov ( n.18 august 1929, la Kiev ) a fost un scriitor rus  care a descris experiențele sale în  Kievul ocupat de armata germană în al II-lea război mondial, în romanul său document apreciat pe plan internațional intitulat Babi Yar.

Cartea a fost publicată inițial într-o formă cenzurată în 1966 în limba rusă

 

 

 

 

 

 

 1982:  Moare in urma unui atac de cord regele Khalid al Arabiei Saudite; (n. 1912).

 

 

 

 

 

 

 

A fost  succedat pe tron de fratele său, Fahd.

 

 

 

 

 

 

 

1985: În Africa de Sud, relatiile sexuale si căsătoriile intre indivizii de culori diferite, sunt interzise prin lege.

 

 

 

 

 

 

1986: A murit  Benjamin David Goodman — „Benny” — instrumentist şi orchestrator de jazz, personalitate a epocii swing din America.

 

 

 

 

 

 

 

Benjamin David “Benny” Goodman (mai 30, 1909 – iunie 13, 1986) 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: A inceput represiunea impotriva participantilor la fenomenul Piata Universitatii.

In timpul diminetii, in zona Pietei Universitatii din Bucuresti, politia a desfasurat o ampla actiune care a avut drept scop eliberarea zonei de grevistii foamei si de demonstranti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Manifestatiile din Piata Universitatii, care a fost declarata „zona libera de neocomunism”, au inceput pe 24 aprilie 1990 si au incetat ca urmare a interventiei violente a autoritatilor, sprijinite de minerii chemati de Ion Iliescu.

Actiunea din Piata Universitatii a fost prima forma de lupta a poporului roman dupa rasturnarea regimului ceausist, prin care protestatarii au cerut scoaterea in afara legii a oricarui partid de tip comunist si inlaturarea nomenclaturistilor din functii.

Fenomenul a fost botezat si ”Golaniada”, dupa ce presedintele de atunci al Romaniei, Ion Iliescu, i-a etichetat pe protestatari cu numele de ”golani”.

  A existat chiar si un imn pentru acest eveniment, interpretat de Cristi Paturca si care avea ca referen versurile:

“Mai bine golan, decat activist, Mai bine mort, Decat comunist.“

Pe 13 iunie, trei garnituri pline cu mineri plecau din Petroşani spre Bucureşti. În dimineaţa zilei următoare, aceştia intrau în Piaţa Universităţii unde poliţia încerca deja să disperseze în mod violent studenţii şi ceilalţi manifestanţi împotriva regimului Ion Iliescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

Şase morţi, peste 1.000 de răniţi, sute de persoane arestate şi o intervenţie în forţă a minerilor împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii, acesta a fost bilanţul mineriadei desfăşurate în perioada 13-15 iunie 1990 în Bucureşti.

  Mineriada din iunie 1990 este  considerată cea mai brutală şi mai violentă dintre toate cele şase mineriade care au avut loc în România după 1989.

Deşi, potrivit datelor oficiale, şase persoane şi-au pierdut viaţa în urma violenţelor, patru dintre ele fiind împuşcate, asociaţiile victimelor mineriadelor susţin că numărul lor s-ar ridica la peste 100 de persoane.

Bilanţul real al evenimentelor din vara lui 1990 rămâne neclar.

În doar câteva ore de la sosirea minerilor în Bucureşti, Capitala a fost cuprinsă de haos: studenţii, profesorii şi alţi intelectuali au fost bătuţi, arestaţi şi urcaţi în dubele Poliţiei şi duşi la o unitate militară din Măgurele, unde au fost interogaţi.

Pe 15 iunie, minerii au fost transportaţi cu autobuze la complexul Romexpo, unde preşedintele Ion Iliescu le-a mulţumit pentru “acţiunea vitejească”.

Imediat după aceasta, minerii au fost duşi la Gara de Nord, de unde au luat trenul înapoi către Valea Jiului.

Iniţial, în dosarul mineriadei au fost puse sub învinuire 25 de persoane între care fostul şef al statului, Ion Iliescu, generalii Mihai Chiţac, Victor Athanase Stănculescu şi Corneliu Diamandescu.

Parchetul General a început urmărirea penală împotriva lui Ion Iliescu în iunie 2007, fiind acuzat de omor deosebit de grav.

În martie 2009, procurorii DIICOT au decis scoaterea de sub urmărire penală a fostului preşedinte în care era învinuit de subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi comunicare de informaţii false, el urmând să fie cercetat în continuare pentru genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri şi distrugerea unor obiective şi însuşirea unor valori culturale.

 

– Citiți mai mult: http://www.monitorulcj.ro/actualitate/37402-remember-mineriada-din-13-15-iunie-1990#sthash.LjIOWUbb.dpuf

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1995: Preşedintele francez  Jacques Chirac anunţă reluarea testelor nucleare în Polinezia Franceză.

 

 

 

 

 

 

2000: A avut loc in capitala nord-coreeana Fenian, prima întâlnire dintre preşedintele nord-coreean Kim Jong-il şi Kim Dae-Jung, omologul său din Coreea de Sud .

 

 

 

 

 

 

2000 : În Italia este eliberat din inchisoare  Mehmet Ali Agca, atentatorul turc care a încercat să omoare pe Papa Ioan Paul al II în 1981.

 

 

 

 

Foto: Papa ioan Paul al II-lea l-a vizitat în inchisoare pe Ali Agca

 

 

 

 

 

 

2005:  Un juriu din Santa Maria, California,  il achită  pe cantaretul pop Michael Jackson de acuzatia de a-l  fi  molestat sexual pe  Gavin Arvizo, un baiat  de 13 ani.

 

 

 

 

 

Foto: Michael Jackson

 

 

 

 

 

 

2006:  A decedat actorul american de comedie Red Buttons, care a fost recompensat cu un premiu Oscar în 1958, pentru rolul din filmul “Sayonara”, în care a jucat alături de Marlon Brando.(n.5  februarie 1919). 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: Omul de afaceri sirian Omar Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, de un tribunal din Romania, într-un  proces în care a fost  acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnalişti români în Irak.

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

2008: Are loc o evadare spectaculoasa a unor prizonieri talibani  din inchisoarea din Kandahar.

Circa 1000 de detinuti, dintre care 400 de talibani  au reusit sa scape dupa ce  un camion plin cu explozibil a distrus un zid al inchisorii.

In timpul atacului 10 gardieni afgani ai inchisorii au fost ucisi.

 Inchisoarea Sarposa se afla la 30 km.de o mare baza a NATO.

 

 

 

 

 

 

2009: Mahmoud Ahmadinejad, a fost reales preşedinte al Iranului pentru un nou mandat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2012:A decedat filosoful francez Roger Garaudy ; (n.17 iulie 1913).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Roger Garaudy a fost un luptător rezistență și un autor comunist proeminent. S-a convertit la Islam în 1982. In multe dintre cărțile sale a negat Holocaustul.

 

 

 

2015: A intrat în vigoare   Legea  nr. 137/2015 privind acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).

S-a marcat astfel punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând un semnal clar că România îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional.

România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia CIJ.

 

 

 

 

 

 2019: A murit actriţa mexicană Edith González ; (n. 1964).

 

 

 

 

 

 

 

 

Născută pe 10 decembrie 1964, Edith Gonzalez a debutat în telenovele în anul 1970, când avea doar 6 ani, cu un rol în producția „Cosa juzgada”. 

La 19 noiembrie 2007, în urma unei vizite scurte în România, a filmat pentru postul de televiziune Acasă TV în telenovelă „Inimă de țigan” (producție Mediapro Pictures), interpretând rolul unei faimoase producătoare care vine în România pentru a se informa asupra obiceiurilor și tradițiilor țiganilor. 

Ultima telenovelă în care a apărut a fost „Eva la trailera”, în 2016.

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

Sfânta Muceniță Achilina

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfanta Mucenita Achilina s-a nascut in Biblos, cetate din Palestina, din parinti crestini. La varsta de sapte ani, Sfanta Achilina cunoastea toate tainele credintei crestine, iar la varsta de 15 ani, a inceput sa le invete pe fetele de aceeasi varsta credinta in Hristos si le indemna sa nu se inchine idolilor.

In vremea imparatului Diocletian (284-305) Sfanta Achilina a fost biciuita, i s-a infipt o vergea incinsa in foc prin urechi si prin creier, pentru ca nu se inchina idolilor.

Moare din cauza acestor chinuri, iar trupul sau este aruncat in groapa de gunoaie din afara cetatii, spre a fi mancat de animale.

Noaptea, un inger al Domnului a ridicat-o din moarte.

In ziua urmatoare, la porunca guvernatorului Ulosian, calaii i-au taiat capul Sfintei Achilina.

 

 

 

  

 

 

Bibliografie (surse) :

 

1. basarabia91.net

2. Crestin Ortodox.ro;

3. e.maramures.ro;

4. lessignets.com;

5. Istoria md.

6. Wikipedia.ro

7. Rador.ro 

    
    
    
    

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY