CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

4 iunie 2020 – Prelegerea susținută Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române cu prilejul aniversării Centenarului semnării Tratatului de la Trianon

Academia Română are opt membri noi - 29.06.2018 | BURSA.RO

 

Importanța Tratatului de la Trianon

Trista istorie a „sărbătoririi” Centenarului României Mari s-a repetat şi în acest an, având ca temă centenarul Tratatului de la Trianon. În Ungaria, ziua de 4 iunie 2020 a fost declarată zi de doliu naţional. În România, pentru a nu-i deranja pe sensibilii noştri vecini iredentişti, şeful statului i-a sfidat din nou pe români nepromulgând  legea adoptată de Parlamentul României prin care ziua de 4 iunie a fusese declarata Ziua Tratatului de la Trianon.

Nu este prima dată când conducerea celor aproape şase ani a ţării slujeşte alte interese decât cele ale Neamului Românesc. Gestul şefului statului demonstrează o dată în plus, în faţa întregii lumi, că România şi-a pierdut nu doar suveranitatea, ci şi demnitatea! Apreciem poziţia Academiei Române drept corectă şi situată deasupra criteriilor prostituţiei şi slugărniciei politice străine de Neam şi Ţară.  (Ion Măldărescu, ART-EMIS)

Poziția oficială a Academiei Române în legătură cu un eveniment sau o situație poate fi exprimată, legal și statutar, numai de către Președintele Academiei Române sau de către membrii Biroului Prezidiului Academiei Române.

Orice alte puncte de vedere sau opinii ale altor persoane, exprimate în spațiul public, sunt doar păreri personale și nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Academiei Române. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței acestor opinii revine persoanelor în cauză. (Biroul Prezidiului Academiei Române).

 

 

 

Acad. Ioan-Aurel Pop, despre Trianon: Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918

 

 

 

 

Prelegere susținută de Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în adunarea Prezidiului Academiei Române din 4 iunie 2020 cu ocazia Centenarului semnării Tratatului de la Trianon.

Sărbătoririle, aniversările și comemorările fac parte din viața cotidiană a popoarelor civilizate. Ne gândim și la înfrângeri, așa cum ne gândim și la victorii, le readucem pe toate, din când în când, în memorie, fiindcă din toate avem de învățat.

Există regimuri politice și popoare care accentuează tragediile, precum sunt altele care glorifică împlinirile. Românii nu s-au gândit niciodată cu prea multă insistență la nereușitele lor istorice – și au fost destule de-a lungul vremii! – preferând amintirea, uneori prea apăsată, a victoriilor.

Poate să se reflecte în această atitudine și câte ceva din firea noastră de popor latin. Vecinii sârbi, de exemplu, dimpotrivă, au făcut din tragica bătălie de la Kossovopolje, din 1389 (în urma căreia turcii au luat inițiativa în regiune), un moment de referință pentru identitatea lor națională și un simbol al sacrificiului pentru credință.

Vecinii unguri au găsit cu cale să considere anumite înfrângeri situate de-a lungul istorieilor drept evenimente memorabile sau chiar sărbători naționale:

Epoca Modernă începe, de exemplu, în istoria ungurilor, în1526, odată cu „dezastrul” de la Mohács; 15 martie 1848 (când s-a decis, între altele, „unirea Transilvaniei cu Ungaria”) marchează gloria unei revoluții pierdute; 23 octombrie 1956 este ziua altei revoluții înăbușite în sânge,de data aceasta de tancurile sovietice; 4 iunie1920este ziua „catastrofei” de la Trianon etc.

În ultima vreme tot auzim de numele de Trianon, legat de semnarea,în urmă cu un secol, a unui tratat de pace.

La finele Primului Război Mondial, s-a încheiat câte un tratat de pace de către toate puterile învingătoare la un loc cu fiecare dintre statele învinse luate separat.

De aceea, în anii 1919-1920, s-au semnat la Paris și în împrejurimi cinci documente care puneau capăt oficial războiului. Tratatul de la Trianon este ultimul din seria celor cinci. Se cheamă așa după numele palatului numit Marele Trianon, de lângă somptuosul Versailles.

Dacă nu se semna acolo acest tratat dintre puterile aliate și asociate și Ungaria, probabil că puțini români ar fi auzit de Trianon.

Documentul regla toate problemele dintre învingători și Ungaria, care, la declanșarea războiului, nu fusese subiect de drept internațional.

De fapt, pentru prima oară după circa o jumătate de mileniu (1541-1920), Ungaria redevenea o țară independentă, recunoscută oficial ca atare tocmai prin acest înscris.

Tratatul consfințea, între multe alte lucruri, desprinderea din teritoriul Ungariei istorice („Ungaria coroanei Sfântului Ștefan”) a tuturor teritoriilor (țări, provincii) în care ungurii erau minoritari sub aspect demografic.

 

 

 

 

The Treaty of Trianon Ap World History, Hărți, Cartografie, Europa, Ungaria, Pace, Felicitări, Trecut

 

 

 

 

Aceste teritorii erau, în principal, Croația și Voivodina, Slovacia și Transilvania, care au fost recunoscute ca făcând parte din Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și, respectiv, România.

Prin aceste decizii (și prin cele ale Tratatului de la Saint Germain), „Ungaria istorică” pierdea în favoarea populațiilor majoritare, care-și deciseseră destinul în 1918, camdouă treimi din teritoriu.

Acest document, ale cărui prevederi sunt valide, în general, și astăzi, este prezentat de propaganda maghiară drept „cea mai mare nedreptate istorică făcută de către marile puteri occidentale Ungarieieterne, stăpâna Bazinului Carpatic”.

De aceea, mulți maghiari văd în Tratatul de la Trianon momentul destrămării Ungariei, în urma „răpirii”de către marile puteri a „provinciilor sale istorice”, anume Transilvania, Slovacia, Croația etc.

Care este realitatea? Mulți spun astăzi, în plin relativism, că adevărul este așa cum îl vede fiecare („adevărul semnificație”), ceea ceeste, însă, evident, lipsit de consistență logică. Când vorbim despre noua arhitectură a Europei Centrale și de Sud-Est de după Primul Război Mondial, este obligatoriu să facem distincție între realitățile de fapt și cele de drept.

De fapt, toată ordinea veche a regiunii s-a prăbușit în anul 1918, când au căzut patru imperii și s-au format noi state ori s-au întregit altele, după criterii etnice și naționale.

Cauza acestei imense schimbări a fost, fără îndoială, lupta de emancipare națională a popoarelor, declanșată în secolul al XVIII-lea și ajunsă la apogeu în „secolul naționalităților” și la anii 1900.

Ocazia schimbării iminente a fost, fără îndoială, războiul mondial, „marele război”, care a favorizat împlinirea voinței popoarelor, pe fondul înfrângerii Puterilor Centrale. De drept, noua ordine a fost acceptată în anii 1919-1920, prin pomenitele tratate de pace.

Pentru români, cehi, slovaci, croați etc., momentul culminant al schimbărilor a fost toamna anului 1918. Tratatul de la Trianon înseamnă pentru aceste popoare doar desăvârșirea procesului, prin consfințirea internațională a unei realități preexistente.

În viziunea acestor popoare, nu marile puteri au creat România Întregită, Slovacia (în cadrul Cehoslovaciei) și Croația (în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor), ci chiar popoarele respective, prin elitele lor, în urma mișcărilor de emancipare națională.

Este clar pentru oricine că nu Trianonul a hotărât destrămarea Imperiului Austro-Ungar, ci chiar națiunilecare nu au mai vrut să trăiască în „închisoarea popoarelor”. Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche.

Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918.

Unirea provinciilor românești, inclusiv a Transilvaniei,cu România nu s-a făcut în urma tratatelor încheiate de învingători cu statele învinse (prin urmare, nici în urma Trianonului), ci datorită mișcării de emancipare națională, culminate cu deciziile luate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Tratatul de la Trianon nu a hotărât unirea Transilvaniei cu România, ci doar a consfințit în plan internațional actul înfăptuit de români în 1918.

Frontierele României Întregite nu au fost recunoscute doar la Trianon, ci și la Saint-Germain (granița de nord-esta României, cu Polonia), Neuilly-sur-Seine (granița de sud-est, cuBulgaria; astfel, pentru români, Trianonul este doar un episod juridic, legat de granițade vesta României(este drept, extrem de importantă), din epopeea Marii Uniri.

În consecință, acțiunile organizate de România la cei o sută de ani trecuți de la semnarea Tratatului de la Trianon se corelează, în general, cu acelea ale țărilor și popoarelor eliberate la 1918 de sub dominația austro-ungară.

Este bine ca aceste acțiuni să se refere la recunoașterea internațională ale deciziilor popoarelor, la noua arhitectură europeană de după Marele Război, care nu este decizia Marilor Puteri; acestea din urmă nu au făcut decât să recunoască actele popoarelor eliberate.

Aceste popoare din vecinătatea României au învățat să nu fie la remorca ofensivei ungare, să nu răspundă mereu și punctual provocărilor venite de la Budapesta. Argumentele principale ale Ungariei împotriva Trianonului erau bazate, la 1920, pe dreptul istoric, pe dreptul sabiei, pe „misiunea civilizatoare a maghiarilor în Bazinul Carpatic”.

Dealtminteri, în anumite documente orchestrate de cercuri oficioaseale Budapestei, se iterează și astăzi ideea rasistă că, la 1920, marile puteri occidentale au dat Transilvania, „perla Regatului Ungariei” pe mâna „necivilizatei Românii balcanice”.

Argumentele României, Slovaciei, Croației etc. se centrează pe etnia majorității populației, pe decizia majorității populației, pe dreptul popoarelor de a-și hotărî singure soarta (principiul autodeterminării popoarelor, susținut și impus de S.U.A. prin președintele Woodrow Wilson).

După cum se vede, este vorba despre două viziuni complet diferite. În dreptul internațional, nici la 1919-1920 și nici acum, argumentele Ungariei nu au validitate, nu fac parte din arsenalul democrației și nu au fost recunoscute de către comunitatea internațională.

Poziția Ungariei este singulară, izolată, pe când poziția României este împărtășită de mai mulți actori în cadrul configurației internaționale. Deciziile de recunoaștere a noilor state și a celor întregite la 1918 au fost revalidate (în mare măsură) după Al Doilea Război Mondial, apoi la Conferința de la Helsinki (1975) și apoi după căderea Cortinei de Fier.

Pentru noi, pentru români, este dureros că au rămas în vigoare urmările Pactului Ribbentrop-Molotov (încheiat la 23 august1939), care, deși a fost denunțat, produce, în continuare, efecte.

Dar acest fapt grav nu are legătură cu Trianonul. Granița de vest a României cu Ungaria, cu excepția episodului din 1940-1944 (petrecută în timpul unui regim totalitar fascist, condamnat de toate instanțele internaționale), a rămas de un secol neschimbată, fiind consideratăexpresia relațiilor democratice și a principiilor internaționale de conviețuire pașnică.

Unirea Transilvaniei cu România nu a fost actul unei elite(deși elita l-a votat), ci un act democratic cu caracter plebiscitar: 1228 de delegați, aleși și numiți din partea unităților administrativ-teritoriale, partidelor politice, bisericilor, asociațiilor profesionale, femeilor, studenților etc., au votat la 1 Decembrie 1918 nu doar în numele lor individual, ci și al milioanelor de români care le-au delegat dreptul de vot, prin documente de încredințare, numite „credenționale” (publicate recent, în cele opt volume ale lucrării monumentale numite „Construind Unirea cea Mare”, elaborate de Universitatea „Babeș-Bolyai”).

Prin urmare, un vot exprimat la Alba Iulia este votul a zeci și sute de români, iar toate cele 1228 de voturi reprezintă, de fapt, poziția tuturor românilor transilvani. Conform recensămintelor austro-ungare, românii reprezentau majoritatea absolută a Transilvaniei (cu Banatul, Crișana și Maramureșul).

După orice război, oriunde și oricând în lume, au fost învinși și învingători. Întotdeauna, învinșii au fost pedepsiți, iar învingătorii au decis soarta țărilor din zona lor de acțiune.

Însă, pentru prima oară în istorie, învingătorii din Primul Război Mondial au fost obligați să țină seama, în proporție covârșitoare, de voința popoarelor implicate.

Învinșii, ca întotdeauna, au avut frustrările și suferințele lor, dar, în cazul special al poporului maghiar, o parte din elită (cea de extracție nobiliară)a cultivat mentalitatea de victimă obligată să se răzbune.

În consecință, tot ceea ce face România legat de centenarul Trianonului trebuie să fie detașat de contingent, trebuie tratat fără înverșunare și încadrat în contextul general de recunoaștere a noii arhitecturi a Europei prin sistemul de tratate de la Paris (Versailles, Saint Germain, Neuilly-sur-Seine, Trianon și Sèvres) din 1919-1920. România de la 1918 s-a legitimat în lume, iar legitimarea au făcut-o instanțele internaționale de atunci și au repetat-o mereu cele care au urmat, până astăzi.Istoria este interpretată diferit de către diferitele popoare.

Românii, polonezii, cehii, slovacii, croații, lituanienii, letonii, estonienii și mulți alți europeni celebrează tratatele de pace de la Paris tocmai fiindcă acestea au acceptat deciziile popoarelor de formare a noilor state naționaleși federale, pe ruinele imperiilor german, austro-ungar, țarist și otoman.

Este drept că aceste realități noi au fost acceptate de către puterile aliate și asociate, învingătoare în cadrul Primului Război Mondial.

Dar așa s-a întâmplat de când este lumea.De-acum un secol și până astăzi, alte decizii cu putere juridică internațională au confirmat –în linii mari –tratatele din anii 1919-1920 și existența statelor naționale din regiune, așa că orice discuție nostalgică despre vechi imperii și state multinaționale devine caducă.

Mai ales că astăzi, statele și popoarele din fosta „Europă de Răsărit” comunistă militează pentru integrarea cât mai deplină în Uniunea Europeană.

Sau, mai exact, în viziunea României, așa ar trebui să facă.

Între pozițiile oficiale ale Ungariei și României este o diferență de accent, dar accentul este grav.

România vede noul eșichier politic-teritorial al Europei Centrale ca parte a unui proces înfăptuit de popoare (1918) și legitimat de marile puteri (1919-1920), pe când Ungaria vede doar legitimarea și doar momentul 1920, neglijând complet rolul popoarelor.

Evident, Tratatul de la Trianon are importanța sa internațională și națională greu de estimat și imposibil de minimalizat: el a legitimat voința dreaptă a poporului român și ne-a întărit în plan internațional o moștenire scumpă.

Popoarele cărora li s-a recunoscut dreptatea istorică prin tratatul de la Trianon au cuvânt să-l apere și să-i susțină justețea, din moment ce toate tratatele internaționale care i-au urmat l-au confirmat.

Cu alte cuvinte, cu excepția imperiului rusesc(care s-a refăcut mereu în diferite forme), toate celelalte imperii destrămate de popoare în 1918, au rămas doar o amintire istorică.

În schimb, statele polonezilor, românilor, cehilor, slovacilor, croaților, lituanienilor, letonilor, estonilor etc., create, recreate, întregite sau renăscute după Primul Război Mondial, au rămas și dăinuie și astăzi.

În consecință, prima noastră menire este să ducem mai departe moștenirea lăsată de acei mari bărbați de stat și„părinți ai patriei” care au construit deciziile de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia și care au făcut posibil Trianonul.

Este bine să medităm din când în când asupra acestei moșteniri și să nu ne întrebăm atât – ca să parafrazez o mare conștiință a lumii –ce ne-a dat nouă țara, cât ce i-am dat noi țării .

 

Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române

 

 Sursa:  https://acad.ro/com2020/doc/d0604-Tratatul-dela-Trianon-IAPop.pdf

08/06/2020 Posted by | analize | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O rușine cum doar una la o sută de ani poți să vezi: emisiunea de timbre românești dedicată centenarului Tratatului de la Trianon a fost interzisă !

 

 

 

 

Cineva a hotărât ca emisiunea de timbre dedicată împlinirii a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon să fie interzisă.

 

Să ne fie rușine că suntem români și avem o țară!

 

 

 

 

O nouă trădare a României: Cineva a ordonat Romfilatelia să anuleze emisiunea filatelică dedicată Aniversării Centenarului Trianonului

 

 

Centenarul României Mari a fost o rușine cum doar una la o sută de ani poți să vezi. Dar decerebrarea clasei politice românești a ieșit la iveală azi în toată splendoarea ei printr-un act de cenzură brutală.


Romfilatelia avea în planul editorial o emisiune de timbre dedicată împlinirii a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon.

A dispărut din planul editorial de pe site, a dispărut de pe site și pagina dedicată acestei emisiuni filatelice (aici).

Emisiunea trebuia pusă în circulație pe 4 iunie, pe trei iunie a apărut un comunicat foarte scurt: ”Emisiunea de mărci poștale “Centenarul Tratatului de la Trianon”, programată pentru data de 4 iunie 2020, nu va fi introdusă în circulație.

Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare.”

Știrea Agerpres despre aceste timbre periculoase o mai găsiți doar în memoria internetului, a dispărut de pe site.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cineva a luat decizia că nu trebuie să existe în România o emisiune filatelică dedicată Tratatului de la Trianon.

Nu știm cine este acel cineva, se șterg toate urmele din spațiul public despre aceste timbre periculoase. Bănuiesc că nici pe cale administrativă nu se poate reconstitui traseul poruncii, a sunat ”cineva de sus” și toată lumea s-a executat fără să crâcnească. Timbrele sunt tipărite, dar rămân la secret.

Cel mai probabil vor fi trimise la topit, cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Între timp ceea ce se numește mass-media ne învață cum să facem rezervare la restaurant și dezbatem problemele hangiilor și cârciumarilor de parcă ar fi vorba de Judecata de Apoi. Un act de cenzură care șterge memoria istorică a românilor nu deranjează pe nimeni.

Cine a dat porunca să fie distrusă o emisiune filatelică? Ar fi interesant să îi știm cu nume și prenume pe cei care se rușinează cu istoria românilor.
Nu mi se pare deloc jignitor acest timbru. Nu văd de ce s-ar simți cineva lezat. Dar clasa politică aflată la conducerea României se rușinează cu istoria țării și vrea s-o șteargă din memoria publică.

Nu au chip și voce acești oameni, dar din când în când faptele lor ies la iveală, precum în acest caz de cenzură. Nu mai are rost să discutăm despre legi și alte chestii.

 

În sfârșit,  la Budapesta a avut loc o ședință festivă a Parlamentului unde  a fost o declarație privind protecția identității naționale a ungurilor. Bravo lor și să fie sănătoși.

Despre Ungaria lui Viktor Orban se spun tot felul de lucruri: că s-a dat cu Rusia, că s-a certat cu toți vecinii, că este anti-UE etc.

Dar cel puțin clasa politică din Ungaria nu este împotriva ungurilor.

Nu ne mai rămâne decât să ne fie rușine că suntem români și avem o țară scrie istoricul și jurnalistul român George damian pe blogul său https://historice.ro/sa-ne-fie-rusine-ca-suntem-romani-si-avem-o-tara/

***

08/06/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 8 IUNIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 68 e.n.: Senatul roman îl proclamă împărat pe Galba.

 

 

 

 

 

 

 

 

 Servius Sulpicius Galba (n. 24 decembrie 3 i.I.Hr.- 15 ianuarie 69) a condus Imperiul Roman din iunie 68,  până la moartea sa.

 

A fost primul împărat al Anului celor patru imparati şi a domnit opt luni, fiind succedat de Marcus Salvius Otho, din 15 ianuarie  până în 16 aprilie 69.

Senatorul Marcus Salvius Otho a  mituit garda pretoriană nemulțumită de Galba, care  îl asasinează în Forum pe 15 ianuarie 69. În aceeași zi, Otho este recunoscut împărat de către Senat.

„Acolo (în for) cavalerii care aveau ordin să-l omoare, după ce s-au repezit cu caii în public și au împrăștiat o mulțime de țărani, văzând pe Galba de departe se opriră puțin. Apoi văzându-l părăsit de ai săi, din nou se puseră în mișcare și-l masacrară cu totul”. (Suetonius despre moartea lui Galba).

 

 

 

 

 

 

632: Moare Muhammad, întemeietorul religiei islamice; (n. cca. 570).

Este considerat de  musulmani mesager  şi  Profet al lui Dumnezeu  şi  ultimul Profet al lui Dumnezeu, dupa  Adam, Noe, Avraam , Moise , Iisus si alţi profeţi.

A  fost, de asemenea negustor, diplomat, filosof, orator, legiuitor, reformator şi strateg .

 

 

 

Mahomed (transliterat: Muḥammad; n. cca. 570, Mecca; d. 8 iunie 632, Medina) este întemeietorul religiei islamice și este considerat, de către musulmani, a fi un mesager și un profet al lui Dumnezeu, ultimul profet într-o serie de profeți islamici, așa cum se spune în Coran - in imagine, A depiction of Muhammad receiving his first revelation from the angel Gabriel. From the manuscript Jami' al-tawarikh by Rashid-al-Din Hamadani, 1307, Ilkhanate period - foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

 

 

Muḥammad (n. cca. 570, Mecca; d. 8 iunie 632, Medina)  este considerat, de către musulmani ultimul profet într-o serie de profeți islamici.

La 40 de ani, Mahomed a avut o revelație descrisă în felul următor: pe când dormea în peștera în care își petrecea recluziunea lui anuală, îngerul Gabriel a venit la el, ținând o carte deschisă în mâini și i-a poruncit “Rostește acestea!”. Cum Mahomed refuza să citească din carte, Îngerul i-a apăsat “cartea pe nări și pe buze”, aproape sufocându-l. Când, a patra oară îngerul i-a spus: “Rostește!”, Mahomed l-a întrebat “Ce trebuie să rostesc?”.

Îngerul i-a răspuns atunci: “Rostește (adică: predică!) în numele Domnului care te-a făcut! Care a făcut omul dintr-un cheag de sânge. Propăvăduiește, căci Domnul tău este cel mai darnic, el l-a luminat pe om cu ajutorul penei de scris și l-a învațat pe om ceea ce nu știa“(90: 1-5) Mahomed a început să citească cu voce tare și îngerul s-a depărtat de dânsul. “Apoi m-am trezit și eram ca și cum cineva ar fi scris în inima mea“. Autenticitatea acestor experiențe pare neîndoielnică. “Dictarea” Coranului a fost deseori însoțită de convulsii puternice, de accese de febră sau de răcirea trupului.

 

 

 

 

 

 

793: Are loc raidul  vikingilor în Northumbria , considerat  începutul  invaziei scandinave din Anglia .

 

 

 

 

1042: Eduard Confesorul (n.cca. 1003 – d.5 ianuarie 1066)  devine rege al Angliei.

 

 

 

 

 

 

 

A fost penultimul rege anglo-saxon al Angliei si ultimul al casei de Essex, inainte de invazia normanzilor.

 Când Eduard a murit în 1066, a fost urmat de Harold Godwinson, care a fost învins și ucis în același an de către normanzii lui William Cuceritorul, în Bătălia de la Hasting.

A fost canonizat în 1161 de către Papa Alexandru al II-lea și este comemorat pe 13 octombrie de către Biserica Angliei și Biserica Romano-Catolică din Anglia și Țara Galilor.

 

 

 

 

 

  1612: A murit compozitorul şi organistul german Hans Leo Hassler; (n. 1564).

 

 

 

 

Hans Leo Hassler - Alchetron, The Free Social Encyclopedia

 

 

 

 1671: S-a născut compozitorul si violonistul italian Tomaso Giovanni Albinoni ; ( d.17 ianuarie 1751).

 

 

 

 

 

 

  

A scris circa cincizeci de opere dintre care 28 au fost scrise in Veneția între 1723 și 1740, dar în prezent este citat în principal pentru muzica sa instrumentală.

Muzica sa instrumentală a atras atenția în mod deosebit lui Johann Sebastian Bach, care a scris cel puțin două dintre fugile sale pe teme de Albinoni și a folosit în mod constant basul la exercițiile de armonie pentru elevii săi.

Mare parte a operei lui Albinoni s-a pierdut în cel de al II lea război mondial, prin distrugerea Bibliotecii de stat din Dresda, astfel încât se cunoaște foarte puțin din viața și opera sa de după mijlocul anilor 1720.

Faimosul sau Adagio in Sol Minor  a fost reconstituit de Remo Giazotto , după un fragment al părții lente din trio sonata, ce s-a descoperit printre ruinele Bibliotecii de stat din Dresda.

 

 

 

 

 

1768: A fost asasinat istoricul  german  Johann Joachim Winckelmann,  descoperitorul  principalelor  metode de investigare ale arheologiei clasice.

Multi il consideră  a fi  parintele disciplinei  Istoria artei.

Lucrarile sale  au avut  o influenţă importanta  asupra dezvoltării  mişcarii neoclasice de la sfârşitul secolului 18.

Dupa convertirea sa catolicism, s-a stabilit la  Roma (1755)  ocupand importante posturi in Vatican. Acolo a scris in 1764, Istoria  artei antice o lucrare care inaugureaza studiile moderne asupra  istoriei artei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1768  Winckelmann  a fost primit cu onoruri la Viena de către imparateasa Maria Theresa.

A  fost ucis la Trieste  pe 8 iunie 1768, într-o camera de hotel,  de către un tovarăş de drum, un bărbat pe nume Francesco Arcangeli, care i-a furat colectia de  monede pe care o avea asupra sa.

Arcangeli  a fost mai tarziu capturat, judecat si  condamnat la moarte.

Winckelmann a fost înmormântat în cimitirul Catedralei din Trieste

 

 

 

 

 

 

1794:  Revolutionarul francez  Robespierre,  inaugureaza  o religie de stat noua, „Cultul Fiinţei Supreme”, cu mari festivaluri organizate peste tot în Franţa .

 

 

 

 

 

In imagine: Sărbătoarea  Fiintei Supreme, pe  Champ de Mars – Paris (20 Prairial, anul II– 08 iunie 1794).

 

Acest cult a fost precedat de deismul promovat de iluministii Voltaire si Rousseau, de la care s-a inspirat Robespierre si a fost interzis in anul 1803.

 

 

 

 

 

1795: A murit Louis  Charles al  XVII -lea  (n. 1785), fiul regelui Ludovic al XVI-lea al Franţei şi al  reginei Marie Antoinette, executati prin ghilotinare in timpul Revolutiei franceze. 

 

 

 

 

File:Louis Charles of France6.jpg

 

 

 

A fost  considerat de regaliști după moartea tatălui său rege al Frantei .

Micul Louis Charles a fost smuls de revoluționari  din grija mamei și pus sub supravegherea lui Antoine Simon, un pantofar bețiv, temnicer al închisorii Temple.

A fost supus unui tratament inuman si s-a stins din viata bolnav de tuberculoza.

La autopsie, corpul micului Louis Charles arăta subnutrit, fiind acoperit de numeroase tumori și de râie.

Inima lui Louis Charles a fost prelevată pe ascuns, fiind azi păstrată în catedrala Saint Denis de lângă Paris, alături de rămășițele pământești ale părinților săi și ale tuturor regilor Franței, profanate si amestecate în gropi comune in timpul  Revolutiei  Franceze.

Corpul său, a fost îngropat de revoluționari într-o  groapa comună  si  nu a mai putut fi identificat ulterior.

 

 

 

 

 

 1809 : A murit la New York, în Statele Unite, scriitorul britanic Thomas Paine; (n. 1737).

 

 

 

 

February 9, 1737: Thomas Paine Is Born | The Nation

 

 

 

 

Thomas Paine (n. 29 ianuarie 1737, Thetford, Anglia) a fost un pamfletar, revoluționar, radicalist și intelectual. Născut în Marea Britanie, a imigrat în coloniile americane în preajma Revoluției Americane.

A sprijinit  Revoluția apărând independența coloniilor americane față de Regatul Marii Britanii, prin scrierile sale în principal prin pamfletul puternic și îndelung răspândit „Common Sense” („Bun simț”) (1776) .

 

 

 

 

 

 

1810: S-a născut compozitorul german Robert Schumann; (m. 29 iulie 1856).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Robert Schumann a fost  unul dintre cei mai celebri compozitori romantici ai primei jumătăți a secolului XIX. Muzica sa, mai mult decât a oricărui alt compozitor, reflectă adânca natură personală a romantismului.

Începuturile sale muzicale erau o încercare de a se desprinde de tradiția formelor și structurilor clasice pe care le considera prea restrictive.

Puțini l-au înțeles în timpul vieții sale, însă o mare parte din muzica sa este considerată acum îndrăzneață în originalitatea armoniei, ritmului și formei. Locul său este printre fruntașii romantismului german.

 

 

 

 

 

 

 

1838: În București, a fost deschisă la Colegiul Sf. Sava prima bibliotecă publică.

Fondul acesteia se află în prezent în colecţia Bibliotecii Metropolitane “Mihail Sadoveanu” din Bucureşti .

 

 

 

 

 

 

1839: S-a născut generalul Mihail Christodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în timpul Războiului de independenţă; (m. 1885).

S-a remarcat şi în luptele de la Smârdan şi Vidin. A fost membru al societății literare „Junimea” din Iaşi.

 

 

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni şi text

 

La 28.XI.1878, când generalul Osman Paşa, comandantul armatei turce  a eșuat să iasă din încercuirea Plevnei, i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier.

 

 

 

 

 

 

1862: A fost asasinat (20 iunie stil nou) de către o persoana ramasă neidentificată, primul-ministru  al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, Barbu Catargiu.

Barbu Catargiu a fost seful primului guvern  instituit de Alexandru Ioan Cuza la  22.01.1862.

 

 

 

Barbu Catargiu, Prim-ministrul Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei

 

 

 

Barbu Catargiu, om politic, personalitate de seamă a grupării politice conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807.

La 22 ianuarie 1862 devine întîiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei.

Mandatul său încetează brusc pe 8 iunie 1862 cînd este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti.

Această „crimă politică perfectă”, după cum bine menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stîrnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici pînă în zilele noastre.

 

Asasinarea pe Dealul Mitropoliei. „O crimă politică perfectă

După încheierea unui discurs virulent susţinut în Cameră împotriva unei mari adunări convocate pe 11 iunie pe Cîmpia Libertăţii din Dealul Filaretului, Catargiu iese din palat pentru a se întoarce la sediul Consiliului de miniştri.

În acel moment observă că trăsura îi lipseşte, astfel că prefectul poliţiei Capitalei, Nicolae Bibescu, îl invită la el în trăsură pentru a-l însoţi. În momentul cînd trăsura ajunge sub clopotniţa de la Mitropolie se aude un foc de armă. Primul ministru fusese împuşcat în spate, la baza creierului.

Vestea asasinării a fost răspîndită în întreg oraşul şi a indignat opinia publică, căci era primul asasinat al unui înalt demnitar al statului.

Barbu Catargiu a încetat din viaţă la vîrsta de 54 de ani, fiind înmormîntat la conacul de la moşia din Maia, judeţul Dîmboviţa, conform testamentului său.

Scenarii privind asasinatul. Implicaţii politice. Un mister neelucidat.

Există trei scenarii ce au fost dezvoltate de istorici de-a lungul timpului. Primul se referea la o crimă comandată de adversarii politici, radicalii, motivul crimei putînd fi intensa dispută privind legea rurală, dar şi interzicerea manifestaţiilor din 11 iunie.

Istoricii au renunţat la această variantă, argumentînd că asasinatul ar fi stricat imaginea radicalilor, plus că aceştia aveau la îndemnă alte metode politice pentru a împiedica acţiunile lui Catargiu.

 

 

 

 

 

   Foto: Clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti unde a fost asasinat Barbu Catargiu .

 

 

 

 

Cea mai plauzibilă variantă a rămas cea a asasinatului politic, mai ales că ulterior istoricii au putut cerceta felul în care s-a desfăşurat ancheta.

În primă fază cazul este înmînat procurorului Desliu, dar mai apoi îi este retras fără nici o explicaţie şi predat altui procuror, pe nume Şoimescu.

Acesta opreşte cercetările şi cazul este închis, ba mai mult dosarul crimei dispare fără urmă.

Se pare că cineva dorea ca acest caz să nu fie rezolvat niciodată, iar cînd Desliu s-a apropiat de unele dovezi, instrumentele de investigaţie i-au fost luate. Mai mult, cazul a fost închis cu puţin timp înainte ca liderii radicalilor, C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu, să fie chemaţi la audieri.

Pornind de la acest fapt, istoricii au analizat şi au ajuns la concluzia că singurul suspect real, unul dintre autorii morali, ar fi fost prefectul capitalei Nicolae Bibescu.

Acesta a fost cel care i-a luat cazul lui Desliu, iar declaraţiile sale cu privire la crimă erau cu totul contradictorii.

Conform autopsiei, focul a venit din spate, de jos în sus, aşadar asasinul ar fi trebuit să se urce din mers pe treapta trăsurii pentru a declanşa focul. Era de aşteptat ca Bibescu să poată descrie făptaşul, însă acesta a declarat că se uita în direcţia opusă în momentul producerii crimei.

Cel mai terifiant scenariu, susţinut numai de o parte a istoricilor, afirmă că însuşi Alexandru Ioan Cuza ar fi fost creierul din spatele întregii afaceri.

În pofida numeroaselor scenarii şi supoziţii, misterul ce a învăluit această odioasă crimă rămâne în continuare neelucidat.

 

 

 

 

 

 

 

1867: Impăratul Austriei Franz Joseph , a fost încoronat la Buda, în Biserica Mátyás,  rege apostolic al Ungariei (1867-1916) și în această calitate a aprobat legea privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, la 27 mai 1867, punând astfel capăt disensiunilor cu nobilimea maghiară prin crearea statului  dualist  Austro-Ungaria.

 

 

 

 

 

 

 

Alianţa celor trei împăraţi

 

 

 

 

 

 

 

 

Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și  cea a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului.

A  murit la 21 noiembrie  1916, la vârsta de 86 de ani la Palatul Schönbrunn din Viena  și a fost înmormântat în Cripta Imperială de la  Mănăstirea Capucinilor din Viena, după 9 zile, la 30 noiembrie.

I-a succedat la tron împăratul Carol I al Austriei. 

Imperiul Austro-Ungar s-a destramat in 1918, dupa infrangerea suferita in primul razboi mondial.

 

 

 

 

 

 

 

1876: Moare George Sand (Aurora Dupin), scriitoare franceză; (n. 1804).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pseudonimul care o va consacra, George Sand, apare pentru prima oară pe coperta romanului „Indiana” in anul 1832 – roman ce se bucură de un mare succes; însuși Balzac îi arată prețuirea. În 1833  scriitoarea îl cunoaște pe Alfred de Musset, legatura lor  devenind  celebră in epoca.

 Un capitol important în existența ei îl reprezintă relația  din 1836 cu celebrul compozitor și pianist polonez, Frederic Chopin, pe care îl cunoaște în octombrie datorită muzicianului Franz Liszt.

Intretine relatii de amicitie  cu Sainte-Beuve, jules Michelet, Theophile Gautier,Fromentin, Dumas fiul, Gustave  Flaubert.

Devine colaboratoare a Guvernului Provizoriu in timpul revolutiei de la 1848 si f ondează săptămânalul „La cause du Peuple”.

 Până  la moartea sa în anul 1876, aproape în fiecare an predă editorilor un roman sau o piesă, mai puțin cunoscute decât cele din anii de mari succese.

 Încetează din viață la Nohant (Indre), lasând în urmă o operă strălucitoare. Au condus-o pe ultimul drum Flaubert și Dumas fiul

 

 

 

 

 

 

 

1882: S-a născut György Ádám, scriitor şi filozof maghiar din Transilvania; (d. 1906).

 

 

 

 

 

 

 

1884: Modificarea a 25 de articole ale Constitutiei Romaniei din 1866. Este modificata, printre altele, legea electorala: numarul senatorilor crestea de la 70 la 148, al deputatilor de la 120 la 183, iar corpul electoral se diviza in trei colegii pentru Camera Deputatilor si doua colegii pentru Senat.

Votarea legii marcheaza ruptura definitiva dintre cele doua principale grupari ale Partidului Liberal: “bratienistii” si “rosettistii”.

 

 

 

 

 

 

1897: La sediul ziarului „L´Indépendance Roumaine” din Bucuresti, Cinematograful “Lumiere” a prezentat in premiera primele trei subiecte de actualitati romanesti, filmate la 10 mai 1897, de catre operatorul francez Paul Menu..

Francezul Paul Menu  este autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10 mai – 20 iunie 1897).

” Defilarea ” a fost  un film documentar-reportaj despre defilarea militara din Bucuresti, din 10 mai 1897, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, realizat de opticianul si fotograful francez Paul Menu (1876-1973) pentru firma Lumiere (a fraților Louis si Auguste Lumiere, cei care au aratat lumii minunea fotografiilor in miscare).

Filmul este considerat prima filmare din România, alaturi de alte doua filmari realizate in aceeasi zi, de acelasi cineast si legate tot de sarbatorirea zilei de 10 mai 1897.
Lucrarile de laborator au fost executate la firma „Lumiere” din Lyon.

 

 

 

1903: S-a născut scriitoarea franceza Margueritte Yourcenar  (d. 1987).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost prima femeie aleasa membru al Academiei Franceze.

 

 

 

 

 

 

 

 

1905: A decedat printul Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen (n. 22 septembrie 1835), primul fiu al prințului Karl Anton de Hohenzollern – Sigmaringen si tatal printului Ferdinand (1865–1927), devenit  Rege al României.

 

Fratele său mai mic a fost Regele Carol I al României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După revoluția spaniolă din 1868 care a detronat-o pe regina Isabella II, i s-a oferit coroana regală.

Această ofertă a fost sprijinită de prim-ministrul prusac Otto von Bismarck, dar a fost respinsă de împăratul francez Napoleon III.

Leopold a declinat oferta la presiunile franceze.

În 1861 Prințul Leopold s-a căsătorit cu Infanta Antónia a Portugaliei și au avut 3 baieti:

 

– Wilhelm (1864–1927), care a succedat ca Prinț de Hohenzollern; căsătorit prima dată cu Prințesa Maria Teresa a Celor Două Sicilii și a doua oară cu Prințesa Adelgunde de Bavaria,

– Ferdinand (1865–1927), mai târziu Rege al României; căsătorit cu Prințesa Maria de Edinburgh,

– Karl Anton (1868–1919), căsătorit cu Prințesa Josephine Caroline a Belgiei.

 

 

 

 

 

 

 1910 (8/21): A murit istoricul austriac Julius Jung; (n. 4 septembrie 1851)

În 1876 a publicat un studiu privitor la începuturile românilor, în care susţinea, cu argumente temeinice, continuitatea neîntreruptă a românilor pe teritoriul Daciei.

Un an mai târziu a publicat un amplu studiu istorico-etnografic privind continuitatea poporului romanizat pe teritoriul Daciei după părăsirea acesteia de către împăratul Aurelian.

 

 

 

 

 

 

A fost membru corespondent străin al Societăţii Academice Române (1877).

 

 

 

 

 

1921: S-a născut  Suharto, al doilea preşedinte al Indoneziei  intre anii 1967-1998. (d. 2008).

  În timpul celor peste 30 de ani de guvernare Suharto a creat un guvern centralizat și a condus în stil militarist.

 

 

 

 

 

 

Suharto resignation, 1998

 

 

 

 

 

 

 A dus o politica ferm anticomunistă, în timpul razboiului rece si  fost acuzat de persecutarea și moartea a milioane de comunisti indonezieni și chino-indonezieni.

 

 

 

 

 

 

 

1922: A avut loc la Belgrad nunta  Principesei Maria-Mignon a Romaniei, cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Logodna a avut loc la 20 februarie 1922, la Bucureşti.

 

 

 

 

 

 

1922: A avut loc, la Belgrad, primul meci international de fotbal al echipei nationale a Romaniei (”Cupa prieteniei româno-iugoslave”). (Iugoslavia-România: 2-1)

 

 

 

 

 

1930: Parlamentul îl proclama pe Printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen rege al României, sub numele de Carol al II-lea. 

 

Liderul țărănist Iuliu Maniu, nemulțumit de revenirea Elenei Lupescu în țară a demisionat, iar Carol i-a încredințat guvernul lui Gheorghe Mironescu, care n-a rezistat decât șase luni.

Carol numește un cabinet de tehnicieni condus de Nicolae Iorga, care rămâne la putere un an și două luni, din aprilie 1931 până în iunie 1932. Au urmat guverne conduse de Alexandru Vaida-Voievod, I. G. Duca, dr. Constantin Angelescu, apoi patru guverne conduse de Gheorghe Tătărescu, din 5 ianuarie 1934 până în 28 decembrie 1937.

 

 

 

 

Imagini pentru carol al II lea

 

 

 

 

 

S-a incheiat astfel  prima domnie a regelui Mihai I (inceputa la 20.07.1927, ca urmare a mortii regelui Ferdinand I, si desfasurata sub tutela unei Inalte Regente).

Principelui moștenitor Mihai i se confera titlul de “Mare Voievod de Alba Iulia ”.

 

 

 

 

 

 

 

1938: Moare la Bucuresti Ovid Densusianu, filolog, folclorist, istoric literar si poet;( n. 29 mdecembrie 1873, Fagaras).

Ovid Densusianu a întemeiat și a condus revistele Viața nouă (1905-1925) și Grai și suflet (1923-1938).

A studiat fenomenele de limbă în strânsă legătură cu folclorul si etnografia.

 

 

 

 

Imagini pentru Ovid Densusianu,photos

 Foto: Ovid Densusianu (1873-1938)

 

 

Este  unul dintre fondatorii creatorul școlii lingvistice de la București. În domeniul literaturii, Densusianu a fost unul dintre promotorii curentului simbolist în România, el însuși publicând poezii sub pseudonimul Ervin.

 

 

 

 

 

1941: Al doilea război mondial: aliaţii  invadeaza Siria şi Libanul.

 

 

 

 

 1943: A murit matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović, creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; (n. 1868).

 

 

 

 

Mihailo Petrovic (1868-1943) - Find A Grave Memorial

 

 

 

 

 

 

A stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice. A fost membru de onoare străin al Academiei Române (1938).

 

 

 

 

 

 

1949: Scriitorul englez George Orwell  a publicat  romanul  O mie nouă sute optzeci și patru, o critica acida a  vietii într-un regim totalitar.

 

 

 

 

 

 

 

                                                 Foto: George Orwell

 

 

 

O mie nouă sute optzeci și patru, scris și 1984, este un roman politic creat de George Orwell în 1948 și tipărit în 1949. Acțiunea romanului are loc într-un viitor distopic și prezintă o parte din viața intelectualului Winston Smith sub opresiunea guvernului totalitar al Oceaniei. 

O mie nouă sute optzeci și patru a imprimat foarte mulți termeni și idei în cultura contemporană, și mai ales în limba engleză, de exemplu Fratele cel Mare, dubla gândire, poliția gândirii, Soceng. „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine” este un simbol al controlului excesiv, iar adjectivul orwellian este folosit pentru a descrie acțiunile și organizațiile Oceaniei.

Principala figură a romanului, Big Brother (în română: „Fratele cel Mare”), a devenit o figură metaforică a regimului polițienesc și totalitar, precum și a reducerii libertăților.

În 2005, publicația Time a clasat romanul său ”1984” pe lista celor mai bune romane și nuvele englezești din 1923 până în acel an.

În listă se găsește și celălat roman faimos al lui George Orwell, Ferma animalelor.

 

 

 

 

 

 

 

1951: S-a născut populara interpreta britanică de muzică usoară Bonnie Tyler.

 

 

 

 

 

 

 

 

1967: În timpul Războiului  de Şase Zile arabo-israelian, nava americană USS Liberty este atacată de israelieni din greșeală,  fiind uciși  34 marinari si  răniți alți  171.

 

 

 

 

 

 

1986: Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU, este ales presedinte al Austriei.

A ocupat posturile de Secretar General al Națiunilor Unite între 1972 și 1981, și apoi a fost Președinte al Austriei între 1986 și 1992.

A fost acuzat de crime de genocid in timpul celui de-al doilea război mondial impotriva evreilor din Salonic si a partizanilor iugoslavi.

Cea mai mare parte a statelor europene si Statele Unite l-au declarat personna non grata .

 

 

 

 

Foto: Kurt Josef Waldheim (n. 21 decembrie 1918 – d. 14 iunie 2007, Viena)

 

 

 

Singura ţară pe care a putut-o vizita în timpul mandatului său a fost Vaticanul.

Cu toate acestea, şi-a dus pâna la capăt mandatul de preşedinte al Austriei (1992 ).

 

 

 

 

 

 

 1987: Confruntari între miliția est-germana si cca. 4 000  de tineri strânsi lânga  Zidul Berlinului pentru a asculta formația de muzica pop Genesis, care concerta de cealaltă parte a zidului, în Berlinul Occidental.

 

 

 

 

  

 

 

1995: A fost lansata naveta “Discovery”, aceasta misiune marcand al 100-lea zbor spatial american cu personal uman la bord.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Zburând pentru prima oară în 1984, Discovery a fost cea de-a treia Navetă Spațială operațională și cea mai bătrână dintre cele aflate în serviciu. Discovery a efectuat misiuni de cercetare, dar și de asamblare a Stației Spațiale Internaționale.

Naveta își trage numele de la vasul de explorare Discovery, care l-a însoțit pe exploratorul James Cook în timpul ultimei sale călătorii importante.

Discovery a fost naveta care a lansat Telescopul spațial Hubble. Misiunile a doua și a treia de întreținere a Hubble au fost conduse, de asemenea, de Discovery. Este programată și a cincea misiune de întreținere, tot cu ajutorul navei Discovery. Naveta a lansat sonda Ulysses și trei sateliți TDRS.

Discovery a fost aleasă de două ori ca vehicul pentru reîntoarcerea la zbor, prima dată în 1986, după dezastrul navetei Challenger în 1984, dar și în cele două misiuni din iulie 2005 și iulie 2006, după dezastrul navetei Columbia, din 2003.

 

 

 

 

 

 

2004: Pentru prima data dupa 1882, s-a produs un fenomen astronomic deosebit: planeta Venus a trecut prin fata Soarelui, intre orele 05.20 si 11.24 GMT, fenomen observat de peste trei sferturi din populatia Terrei.

 Următorul fenomen similar va avea loc pe 11 decembrie 2117.

 

 

 

 

2008: Înalt Preasfinţitul Mitropolit Teofan a fost întronizat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, la Catedrala Mitropolitană din localitate.

 

 

 

 

 

Întronizarea celui de-al 80-lea mitropolit al Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan

 

 

 

 

 

Scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei  rămasese vacant după ce, în 12 septembrie 2007, IPS Daniel a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

 Ceremonia de întronizare a avut loc în Catedrala mitropolitană din Iaşi, după slujba Sfintei Liturghii, săvârşită în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de către un sobor de 32 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Un prim moment din cadrul acestei ceremonii a fost citirea gramatei patriarhale de întronizare, de către Preasfinţitul Vincenţiu Ploieşteanu, episcop vicar patriarhal şi secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

A urmat apoi cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care s-a referit la misiunea noului mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

 

 

 

 

 

 2014: A decedat în Italia, actriţa italiană de origine română Veronica Lazăr; (n. 16 octombrie 1938, Bucuresti).

 

 

 

 

 

 

 

 

A debutat în filmul lui Bernardo Bertolucci, Ultimul tango la Paris (1973), apărând apoi în filme ca Luna (1979), Cerul ocrotitor (1990) sau Besieged (1998).

Lazăr este probabil  cunoscută mai ales  pentru rolul demonicei Mater Tenebrarum din filmul lui Dario Argento, Inferno (1980).
S-a căsătorit cu actorul italian Adolfo Celi în 1966 cu care a avut  doi copii: regizorul Leonardo Celi și actrița Alessandra Celi.

Ultimul său rol a fost în filmul lui Bertolucci, Eu și tu (2012).

 

 

 

 

 

 2017: A murit Ernesto „Tito” Puentes, muzician , şef de orchestră şi trompetist virtuoz din Cuba; (n. 1928).

 

 

 

 

 

Décès du musicien cubain Ernesto Tito Puentes, la Fête de l ...

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

Lunea Sfântului Duh; Aducerea moaștelor Sfântului Teodor Stratilat

 

 

 

Sfantul Anastasie din Sinai a scris despre o minune a icoanei Sfantului Teodor: In orasul Karast de langa Damasc se afla o biserica inchinata Sfantului Teodor Stratilat. Cand Saracinii au cucerit Damascul, un grup de saracini s-au instalat in biserica cu nevestele si copiii lor.

Acolo, in fresca, se afla pictat chipul Sfantului Teodor. Unul dintre saracini a tras cu o sageata si a lovit chipul Sfantului in fata. De indata, din fata Sfantului a inceput sa curga sange.

Curând dupa aceea, toti saracinii aceia au pierit în acea biserică.

 

 

 

 

 

 

Lunea Sfantului Duh

 

 

 

 

 

In a doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh, a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„Intru aceasta zi, prăznuim pe însuși Preasfântul și de viata făcătorul și intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.”.

Insa, in calendarele românesti aceasta zi este trecută ca sărbătoare a Sfintei Treimi.

Se pare ca aceasta denumire a fost data sub influenta catolica. La catolici, Sfanta Treime e sărbătorita în prima Duminică dupa Rusalii.

În calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe, Lunea de după Rusalii este numită Lunea Sfantului Duh, ca în Penticostar.

La sinodul II ecumenic, tinut in anul 381 la Constantinopol, a fost respinsa invatatura lui Macedonie, care afirma ca Sfantul Duh este o „creatura”.

Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez si s-a marturisit ca Sfantul Duh purcede din Tatăl și „este impreună cu Tatal și cu Fiul închinat si mărit”.

 

 

 

 

Aducerea moaștelor Sfântului Teodor Stratilat

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Teodor Stratilat este praznuit pe 8 februarie, in vreme ce pe 8 iunie facem pomenirea mutarii sfintelor sale moaste din cetatea Eracliei in Evhaita. Sfantul Teodor Stratilat a vietuit la sfarsitul secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-lea. A fost supus la multe chinuri pentru ca a refuzat sa aduca jertfa idolilor.

Dupa cinci zile de temnita, este rastignit asemeni lui Hristos. I-au fost pironite mainile si picioarele, iar trupul i-a devenit tinta tinerilor arcasi.

Noaptea, ingerul Domnului l-a coborat de pe cruce si l-a facut sanatos. In urma acestei minuni, multi pagani s-au convertit la crestinism. I s-a taiat mai tarziu capul, din porunca imparatului Liciniu.

Amintim ca inaintea muceniciei sale, Sfantul Teodor a lasat urmatoarele porunci in testamentul pe care i l-a lasat lui Varus, ucenicul sau: „In Evhaita sa ingropi trupul meu, in pamantul stramosilor mei.”  

Sfantul Anastasie din Sinai a scris despre o minune a icoanei Sfantului Teodor: In orasul Karast de langa Damasc se afla o biserica inchinata Sfantului Teodor Stratilat.

Cand Saracinii au cucerit Damascul, un grup de saracini s-au instalat in biserica cu nevestele si copiii lor.

Acolo, in fresca, se afla pictat chipul Sfantului Teodor. Unul dintre saracini a tras cu o sageata si a lovit chipul Sfantului in fata. De indata, din fata Sfantului a inceput sa curga sange. Curand dupa aceea, toti saracinii aceia au pierit in acea biserica.

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Crestin Ortodox.ro;

  2. e.maramures.ro;

  3. enciclopediaromaniei.ro;

  4. mediafax.ro;

  5. Wikipedia org.

  6. Rador.ro

 

 
 
 
 
 
 
 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

  

08/06/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: