În pofida succesului „micilor războaie ”și al agresiunilor hibride, Rusia este în declin

 

 

 

 

 

Foto: Președintele Siriei, Bashar al-Assad  i-a întâlnit la Damasc în Siria pe Vladimir Putin, și pe ministrul rus al apărării Serghei Shoigu

 

 

 

 

Analiză // Rusia este în declin, în pofida succesului „războaielor mici” și al agresiunilor sale  hibride în lume

 

 

 

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, pare să devină tot mai puternic și mai puternic, restabilind influența globală a Rusiei, fie în Siria, Orientul Mijlociu sau Africa. Este oare această percepție corectă?

A fost oare 2019 un an miraculos pentru Kremlin și pentru ambițiile sale în politica externă? Cât de mult acest lucru se datorează puterii și capacităților strategice ale Rusiei și cât vine urmare a greșelilor comise de Occident/SUA?

El își extinde exagerat escapadele sale militare și se împotmolește în mocirla libiană? Schimbând Constituția și-a asigurat oare el puterea pe viață? Concluzia celor de la Berlin Policy Journal este că deși micile ei războaie îi merg bine, Rusia, cea mai mare țară din lume, se află în declin.

Pentru început, resursele Rusiei sunt foarte restrânse, iar economia ei se află în situație de stagnare.

Kremlinul oferă prea multă atenție politicii externe și pentru a-și legitima regimul, de aceea are succes în acest sens.

Din păcate, administrația lui Donald Trump a oferit Kremlinului posibilități enorme pentru a-și extinde puterea, iar Europa rămâne slabă în politica sa externă, scrie Berlin Policy Journal. 

 

Locul 60 în lume

 

Rusia este exemplul clasic de țară în declin la toate capitolele. S-a scris mult despre criza demografică, dar populația Rusiei a rămas mereu în jurul numărului oficial de 145 de milioane începând cu anul 1999.

Nivelul înalt de migrație din statele post-sovietice sărace a compensat speranța de viață scăzută a rușilor și rata scăzută de nașteri, dar și emigrarea substanțială a elitei sale în Occident.

În același timp, populația din țările în curs de dezvoltare este în creștere, așa încât, Rusia, a noua cea mai mare populație din lume, după Bangladesh, în curând va fi depășită de mai multe țări precum Etiopia și Republica Democratică Congo.

Starea economică a Rusiei s-a înrăutățit. PIB-ul intern a ajuns la cea mai mare cotă în 2013, constituind 2,3 trilioane de dolari, iar de atunci a scăzut la 1,6 trilioane.

În mare parte, această descreștere se datorează prețului scăzut la petrol, dar, totodată, reflectă o tendință.

Fondul Monetar Internațional a plasat economia Rusiei pe locul al 12-lea, după Coreea de Sud și chiar în fața Australiei și Spaniei.

După volumul exporturilor, Rusia se află pe locul 11 în lume. Totuși, PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai bun indice de măsurare a nivelului de dezvoltare a economiei unei țări, iar în 2017 Rusia a fost plasată pe locul 60.

Rusia este o țară cu un venit mediu, cu un PIB pe cap de locuitor de 10.000 de dolari.

Oamenii lui Putin

Rusia este o cleptocrație autoritară, prinsă în capcana anti-reformei. Elita de la conducere, forțele de ordine și corporațiile de stat, dar și oamenii lui Putin, au monopolizat puterea și bunurile materiale.

Aceștia ar suferi în urma reformei politice sau economice, reformei justiției și deschiderea politicului și economicului pentru concurenți. În schimb populația ar avea de câștigat.

O reformă serioasă ar cauza o destabilizare politică majoră, punând în pericol stabilitatea politică și macroeconomică a lui Putin, care se manifestă prin surplus bugetar și o datorie de stat minimală, cu un profit mare al operațiunilor curente și cu rezerve valutare enorme.

Între timp, regimul său ignoră creșterea eficientă, inovațiile și nivelul de trai al populației.

Când este vorba despre politica externă, puterea militară este cea mai importantă, iar aici Rusia excelează.

Potrivit SIPRI (Institutul Internațional de studii ale păcii), Rusia este a treia țară la capitolul cheltuieli pentru înarmare, după SUA și China.

Mai mult, Rusia rămâne o superputere datorită armamentului nuclear, iar SUA sunt singurele concurente.

Inegalitatea dintre dintre puterile economică și militară ale Rusiei este enormă și are un potențial exploziv, iar regresiunea economică agravează și mai mult această tensiune.

Pentru Kremlin este important să-și folosească puterea militară atât timp cât ea durează.

În mod logic, Rusia s-a implicat în trei campanii – anexarea Crimeei, războiul din estul Ucrainei și intervenția militară în Siria, dar și o serie de intervenții militare minore în Africa.

Ar fi nechibzuit să nu te aștepți la mai multe războaie inițiate de Rusia.

Putin și războaiele sale numeroase

La începutul guvernării lui Putin, Rusia a cunoscut o creștere economică substanțială de 7% pe an, însă, începând cu 2008 creșterea a fost doar de 1%. În ultimii cinci ani, veniturile populației s-au diminuat șocant cu 2,5% pe an.

În loc să modernizeze Rusia în timpul anilor buni, Putin și-a consolidat puterea politică. Stabilitatea economică și politică se perpetuează.

Ciudat poate suna faptul că rata scăzută a creșterii economice nu a fost subiect serios de discuții în ultimii ani, în timp ce Putin laudă stabilitatea economică.

Regimul lui Putin poate fi cel mai bine caracterizat drept un sistem autoritar personal.

Un asemenea regim se încheie, de regulă, cu moartea sau înlăturarea conducătorului.

Acesta nu are nicio resursă spirituală legitimă, cum ar fi monarhia, ideologia, naționalismul sau religia.

Putin este conștient de faptul că el are nevoie de o altă sursă de legitimitate, în afara celei de stabilitate.

Cu toate acestea, el a exclus reformele politice și economice ca fiind prea periculoase și posibil destabilizatoare.

Kremlinul se menține foarte bine informat prin intermediul sondajelor publice, iar serviciul de informații al FSB este mai mult concentrat pe colectarea informațiilor, decât pe represiuni.

O vorbă rusească veche spune „Avem nevoie de un mic război victorios”. Enunțul este atribuit unui ministru țarist de interne înainte ca acesta să fie asasinat.

Elita politicii externe perpetuează această idee, și puțin au îmbrățișat-o la fel ca Putin. Popularitatea lui Putin a crescut după bombardamentele cecene din toamna anului 1999.

În octombrie 2003, după arestul oligarhului Mihail Hodorkovski, Putin a inițiat un război împotriva oligarhilor. În 2008, Putin a condus un război de 5 zile în Georgia, care i-a riidicat ratingul la o nouă înălțime de 88%.

În 2014 a ocupat Crimeea. Această acțiune fără vărsare de sânge i-a plasat popularitatea până la nivelul din august 2008.

Cu toate acestea, războiul din estul Ucrainei nu a fost nici mic, nici victorios.

Aptitudinile vechiului imperiu

Televiziunea rusă este propagandistică și nu informează despre situația internă din țară. Prin urmare, emisiunile se concentrează pe mizeria din alte țări și pe succesul Rusiei în străinătate, așa cum făcea televiziunea din Uniunea Sovietică.

În consecință, politica externă capătă importanță în ochii populației.

Astăzi, Rusia este o putere destabilizatoare în declin. Capacitatea militară urmează să scadă din cauza stagnării economice, dar fiind o veche putere imperială, Rusia deține o gândire strategică și aptitudini diplomatice importante.

Ea vrea să fie reprezentată la fiecare nivel internațional important, și ea știe cum să-și facă prezența simțită.

Pericolul pe care îl prezintă Rusia este interesul ei față de agresiunea în străinătate cu scopul de a spori în interior popularitatea în rândul populației, însă conducerea înțelege că puterea militară va scădea odată cu economia.

Prin urmare, Kremlinul ar putea să-și asume anumite riscuri mari.

Odată cu agresiunea în Ucraina, Rusia a îndepărtat SUA, Europa și toate fostele republici sovietice.

Putin caută o victorie evazivă și nu vrea să revină la respectarea dreptului internațional. Kremlinul încearcă să compenseze acest lucru atrăgând mai multe state – China, statele BRICS, națiunile din Pacific, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.

Doctrina lui Gherasimov

Autoritățile ruse cunosc prea bine capacitățile restrânse ale resurselor. Cu un an înainte de începutul războiului în Ucraina, un general rus, Valeri Gherasimov a publicat un articol teoretic care a devenit cunoscut drept Doctrina lui Gherasimov.

 

 

 

 

Autorul a remarcat că atât timp cât nimeni nu mai declară război oficial, granița dintre pace și război a fost ștearsă.

Focusându-se pe Revoluția Portocalie din Ucraina și Primăvara Arabă, argumentul său a fost că „rolul mijloacelor nemilitare în atingerea scopurilor politice și strategice a crescut, iar în multe cazuri acestea au depășit puterea armelor la capitolul eficiență”.

Doctrina lui Gherasimov explică faptul că economia și resursele rusești sunt limitate, iar tehnica militară este costisitoare.

De ceea, capacitatea de intervenție a Rusiei trebuie să se bazeze mai mult pe tehnologii neconvenționale și hibride, precum cele cibernetice, dezinformare, războiul economic, corupție, subversiune și asasinări.

În mod special, cibernetica a șters linia care divizează războiul de politic, iar Rusia deține puncte forte în servicii de informații și speciale.

Kremlinul a abandonat multe dintre constrângerile anterioare și s-a focusat pe puteri relaționale.

Nu fără motiv, Gherasimov a menționat că SUA au pus în pericol multe reguli internaționale, de ce atunci Rusia ar trebui să le respecte?

Acești factori au elucidat noua politică externă a Rusiei. Aceasta este foarte inventivă și creativă.

Nici anexarea Crimeei, nici intervenția în Siria nu au fost prezise. Rusia respectă constrângerile militare și își face griji pentru ca să mențină costurile la nivel minim. Ea folosește outsourcing – mercenari, război cibernetic, corupția venită de la oligarhi și război informațional.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mercenarii ruși se pare că se află peste tot. Social media modernă și mijloacele electronice sunt utilizate la scară înaltă, fiind ieftine și eficiente.

Serviciile de securitate ale Rusiei sunt de asemenea deschise să colaboreze cu crima organizată și să folosească corupția drept ca mijloc de război.

Cel mai îngrijorător este faptul că Rusia pare să își ridice mereu nivelul de acceptare a riscurilor.

 

Sancțiunile occidentale

 

Occidentul a încetat cu greu să accepte noua tactică a Rusiei. Platforma Buzzfeed sugerează că cel puțin 14 persoane au fost ucise de ruși în Marea Britanie în ultimii ani, începând cu Alexander Litvinenko în 2006, dar numai după încercarea de otrăvire a fostului ofițer GRU Serghei Skripal în martie 2018, autoritățile britanice s-au trezit la realitate.

29 de state aliate au răspuns prin expulzarea diplomaților ruși în acea lună, fapt care a surprins Kremlinul.

După agresiunea militară împotriva Georgiei în 2008, Occidentul nu a făcut practic nimic.

Peste un an, noul președinte ales al SUA, Barack Obama, chiar a lansat resetarea relațiilor cu Rusia.

Kremlinul și-a notat acest fapt. Războiul Georgian nu l-a costat nimic. Încurajat, Kremlinul a mers mai departe cu anexarea Crimeei în 2014, dar acum, atitudinea Occidentului s-a schimbat.

În mod coordonat, SUA și UE au impus sancțiuni substanțiale împotriva persoanelor și întreprinderilor implicate.

Sancțiunile și-au demonstrat eficiența, izolând Crimeea economic.

Occidentul a făcut ceva nou. A sancționat câțiva prieteni apropiați ai lui Putin, lucru la care Putin a reacționat dur în public.

El a promulgat chiar o lege specială care ar permite compensații oligarhilor ale căror conturi au fost înghețate în străinătate.

Un război foarte sângeros

Cu toate acestea, Rusia nu a fost descurajată. Rusia a stârnit și alimentat revolte în estul Ucrainei pentru a crea Novorosia.

Cu toate acestea, forțele armate ucrainene au reacționat organizându-se foarte rapid, determinând Rusia să trimită forțe armate regulate în Ucraina în iulie 2014. Au urmat sancțiuni sectoriale ale SUA.

UE a ezitat până în iulie 2014, când o rachetă sofisticată a Rusiei a doborât un avion malaesian cu 298 de pasageri la bord.

Atacul militar al Rusiei a stagnat, însă 3% din teritoriul Ucrainei rămâne sub controlul Rusiei, iar 13.000 de ucraineni au murit în acest război sângeros.

Niciodată Occidentul nu a impus asemenea sancțiuni economice, aproximativ de trei ori mai mari decât împotriva economiei iraniene.

Dacă Rusia ar fi anunțat default, acest lucru ar fi cauzat o criză financiară globală, un risc care a determinat Occidentul să limiteze sancțiunile financiare.

De aceea Occidentul nu a eliminat Rusia de la participarea la sistemul de plăți internațional sau de la serviciile Băncii Centrale.

Vestul nu a sancționat nici comerțul obișnuit.

Cu toate acestea, FMI a calculat că sancțiunile împotriva Rusiei au costat-o 1-1,5% din PIB-ul anual.

 

Ce rămâne de făcut ?

 

Câteva state occidentale au oferit Ucrainei suport tehnic și instruire, dar toate luptele au fost efectuate de ucraineni și de un număr limitat de voluntari străini. Ucraina a obținut Acordul de Asociere cu UE, dar asta nu înseamnă aderarea la UE. NATO a oferit suport, dar nu i-a propus să adere.

Chiar și înainte ca Donald Trump să devină președinte, el a spus clar că favorizează Rusia în detrimentul Ucrainei și s-a opus ajutorului militar.

În vara anului 2017 Congresul SUA a votat aproape unanim o lege de combatere a agresorului care a codificat sancțiunile existente împotriva Rusiei astfel ca Trump să nu le poată ocoli.

După aceea, SUA nu au mai impus sancțiuni împotriva Rusiei.

Unele state s-au opus sancțiunilor împotriva Rusiei – Italia, Cipru, Grecia, Ungaria și Austria, însă majoritatea le-au susținut.

Germania, Austria, Țările de Jos și Belgia au evoluat în ceea ce privește Nord Stream 2, fapt care-i permite Rusiei să reducă tranzitul de gaze prin Ucraina, privând țara de aproximativ 2% din PIB-ul său anual.

Occidentul rămâne dezorganizat în ceea privește contracararea amenințări cibernetice.

Lucrul pe care poate să-l facă Occidentul ar fi interzicerea pentru foștii demnitari să lucreze după concediere pentru Rusia.

De exemplu, Rusia l-a cumpărat absolut legal pe fostul cancelar german Gerhard Schroder și mai mulți cancelari austrieci.

Cea mai bună armă împotriva corupției ar fi transparența. Trebuie implementată directiva care presupune înregistrarea publică a tuturor beneficiarilor finali ai activelor semnificative.

Asta ar fi un truc pentru UE și SUA. Marele risc este că după Brexit, UK va deveni o gaură neagră pentru banii murdari din Rusia.

Asemenea contramăsuri vor ajuta Occidentul să se opună agresiunii.

Micile ei războaie merg bine, dar Rusia, cea mai mare țară din lume, se află în declin, scrie https://deschide.md/ro.

Publicitate

Alfabetul runic secuiesc (Székely Rovásírás) un element protocronist și naționalist, reînviat în forță în ultimii ani

Secuii (Székelyek)

Fiecare dintre noi poate face o alegere social-culturală cum dorește.

Eu pot fi urmasul lui Mircea cel Batran / Stefan cel Mare, un amic maghiar poate fi urmasul lui Atilla, un corsican poate fi urmasul lui Bonaparte, un evreu al regelui David si un tigan al lui Ştefan Răzvan-Voda.

Asadar chestia cu alegerea este personala; etnic vorbind, ne putem baza pe unele elemente istorice, antropologice și în special genetice, care în zilele noastre cred ca pot fi deslușite.

Din punct de vedere al faptelor pe teren, situația ar fi cam asta: la recensământul din 1992 s-au declarat secui 831 de persoane, iar în cel din 2002 doar 150 de persoane s-au declarat „secui” propriu zişi. 

Acestea sunt faptele.

Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici şi antropologi.

În decursul timpului, diverşi cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciţi, huni, gepizi, avari, bulgari de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkari din Caucaz si semiti din peninsula Arabica.

Parerea mea personala este si parerea istoricului maghiar Gyorffy Gyorgy, care sustine că secuii reprezintă populaţia kavara musulmană, care popula Bihorul secolului al X-lea.

Alte două popoare turcice înrudite au coabitat în decursul evului mediu în Transilvania cu secuii lăsând numeroase urme toponimice păstrate până in ziua de azi: uzii (Uz e o variantă a denumirii ramurii tribale turce Oğuz) şi pecenegii.

Astfel, există Valea Uzului, respectiv aşezarea Uzon (Ozun) din judeţul Covasna. (Ozun înseamnă pe turceşte “lung”, comparabil cu cuvântul maghiar hosszú.)

În zona Mureş există sate cu numele de Besenyő care se traduce prin “peceneg”.

Secuii au fost crestinati probabil de Ştefan al II-lea al Ungariei (1116-1131), când au făcut parte împreună cu pecenegii și vlahi în 1116 în avangarda trupelor, ca participanţi la bătălia de la Olsava.

Ca lucrurile sa fie complete, între anii 1210-1213 secuii au făcut parte şi din oastea regelui Andrei al II-lea al Ungariei, participant între anii 1217-1218 la Cruciada a V-a, și au luptat în Palestina împotriva arabilor conduşi de Al Malik al-Adil (1193-1218) din dinastia Ayubidă, de acolo aducându-și fiecare cateva gene semite.

Secuii au fost consideraţi în Ungaria Medievală naţiune diferită de maghiari, potrivit edictului Unio Trio Nationum (Uniunea celor trei naţiuni), emis în 1438 şi care stabilea drepturile naţiunilor reunite: saşii, secuii şi maghiarii.

În decursul timpului, sub presiunea autorităţilor statale maghiare, secuii au fost asimilaţi cultural şi lingvistic maghiarilor.

Sursele istorice Anonymus – în jurul anului 1200 -, Simion de Kéza, Kálti Márk si Tarih-i Üngürüsz susţin că la descălecatul maghiar din 896, secuii erau deja în Bazinul Carpatic şi s-au alăturat maghiarilor imediat la venirea acestora.

„Cronica lui Kálti Márk” menţionează faptul că secuii sunt rămăşiţe ale vechilor huni, care s-au retras în munţi, stabilindu-se alături de valahi.

Pot sa afirm din sursele occidentale pe care le dețin (surse secundare si terțiare) ca singura localitate in care probabil trăiesc secuii “adevarati” ar fi in Săcădate (Oltszakadat), în imediata apropiere a oraşului Avrig si care este in afara așa-numitului ținut Secuiesc.

Runele secuieşti (Székely Rovásírás)

Alfabetul Runic Secuiesc este un element protocronist si naționalist, reînviat in forță în ultimii ani.

Teoretic, orice limbă putea fi scrisă cu ajutorul acestor rune, inclusiv limba română. De fapt “reînvierea” acestui alfabet este de-a dreptul hilară; o putem asemăna cu reîntoarcerea scrierii românești la litere chirilice.  

Acest alfabet  a fost răspândit în Transilvania şi în Ungaria, mai ales până în secolul al X-lea, când regele maghiar Ştefan I-ul (cel Sfânt), sub influenţa Bisericii Romei, a impus alfabetul latin.

A mai fost folosit, ocazional, până prin 1850, dar a revenit subit în actualitate în februarie 2008, când alfabetul a fost folosit la inscripţia oficială a lucrărilor Consiliului Naţional Secuiesc.

Etimologia Rovásírás (rune) provine din cuvântul maghiar ró(v) (din fondul lexical uralic), “a scrijeli” + sufixul substantival -ás (“scrijelire”).

Din rovás se trage cuvântul românesc răvaş, înrudit etimologic cu răboj/răbuş, care are corespondenţi aproape omofoni în sârbo-croată şi bulgară.

Pseudorunele secuiesti provin din runele folosite de popoarele de limba turcă : de ex. în sec. VII-VIII în hanatul turcilor “albaştri” (kök sau gök türk), cu variante ulterioare, ca de exemplu în hanatul uigur; inscripţiile kîrgîze din sec. IX şi cele din valea Talas din Turkestan (teritoriul dintre Caspica şi Mongolia).

Aşa zisele rune orhonice sunt considerate a fi fost inspirate din alfabetele canaanite (fenician, arameic, siriac, sogdian).

Compararea cu asemenea alfabete  arată următoarele potriviri de semne: (1) cu alfabetul fenician: 50%; (2)  cu alfabetul etrusc: 43,4%; (3)  cu alfabetul turcic: 28,6%, ceea ce reprezintă un indiciu că şi pseudorunele secuieşti ar avea la bază alfabetele canaanite sau un alfabet derivat din cel fenician, trecînd apoi printr-o dezvoltare diferită.

Trebuie sa secretizam aceasta postare. Daca pastorul László Tőkés ar afla, s-ar putea sa fie tentat să-si ceară autonomie și in Israel, deoarece runele Secuiești provin din alfabetul Cananit, ceea ce înseamna ca Secuii s-ar putea sa fie originari din … Canan. 

Ce aberații, ce prostii, păcat de timp, încheie articolul regretatul Theophyle, pe  https://politeia.org.ro/editorial-opinii/secuii-szekelyek.

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/07/14/asimilarea-poporului-secuiesc-de-catre-unguri-si-teoriile-privitoare-la-originile-secuilor-video/

O ISTORIE A ZILEI DE 24 MAI. VIDEO

 

 

 

 

24 mai, istoricul zilei

 

 

 

 

Anul 15 i.I.Hr.:  S-a născut generalul roman Decimus Claudius Nero Germanicus, cunoscut sub numele de Germanicus;  (d. 19 octombrie anul  19 e.n.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 A fost adoptat de împăratul Tiberius (după adopție luând numele de Gaius Iulius Caesar Germanicus) si a fost căsătorit cu Aggripina Maior, unul dintre fii lor fiind viitorul imparat Caligula.  

Istoricul Tacitus  amintește în „Anale”  ca  Germanicus  a fost însărcinat de împăratul Tiberius cu o expediție militară peste fluviul Rin   (care forma granița Imperiului), împotriva triburilor germanice.

A  surprins triburile germanice printr-un atac neașteptat, încercuindu-le tabăra noaptea. Lupta care a urmat a fost crâncenă, un adevărat măcel al germanilor care chefuiau; romanii însă n-au suferit pierderi.

 

 

1153: A murit  regele David I al Scoției; (n. 1083).

 

 

 

 

 

 

 

Regele David  este prezentat de istorici  ca un rege pios, un reformator si un agent de civilizare a tarii sale, un „Rege nebarbar al  unui popor barbar”, care „a temperat cu intelepciune iuţimea  naţiunii sale barbare” si care a stiut  sa intareasca in timpul domniei sale regatul feudal scotian (n.aprilie sau mai 1124).

 

 

 

  1276: Magnus III sau Magnus Ludulas este încoronat rege al Suediei în Catedrala din  Upsala.

 

 

 

 

 

 

 

1337: Începea „Războiul de 100 de ani” (încheiat în anul 1453), conflict armat între Anglia şi Franţa având drept miză teritoriile franceze stăpânite de coroana engleză şi  Flandra. În prima parte, Anglia a obţinut importante victorii (Crécy/1346, Poitiers/1356). Spre sfârşit, însă, războiul a căpătat un caracter popular, prin intrarea în acţiune a maselor sub conducerea Ioanei d’Arc. Anglia a început să piardă treptat posesiunile de pe teritoriul Franţei, cu excepţia portului Calais (pe care l-a stăpânit până în 1558)

 

 

 

 

 

1351: A murit sultanul Marocului, Abu Al Hassan Ali; (n. cca. 1297).

 

 

 

 

 1374: A murit Marele Duce al Lituaniei  Algirdas (n. 1296).

 

 

 

 

 

 

 

A domnit perioada dintre 1345-1377  si  extins semnificativ hotarele statului Lituanian .

 

 

 

 

1494: S-a născut la Pontorme, Empoli, pictorul manierist italian Pontormo.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Jacopo Carrucci  (d. 2 ianuarie 1557, la Florența), a fost un pictor italian manierist și portretist, reprezentant al Școlii florentine.

 

 

 

 

 

 

 

 

1543: A murit marele astronom polonez Nicolaus Copernic; (n. 1473).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1621: Se dizolvă Uniunea Protestantă (sau Uniunea Evanghelica), o coalitie de state germane protestante conduse de Frederic al V-lea de Palatinat, care s-a format in timpul tensiunilor dintre protestanti si catolici din vremea Razboiului de treizeci de ani.

 

 

 

 

1686: S-a născut fizicianul  german Daniel Gabriel Fahrenheit.

 

 

 

 

 

 

A introdus scala termometrică cunoscută sub numele „scala Fahrenheit“.

A fost primul care a utilizat mercurul ca lichid termometric şi a fabricat primele termometre, de dimensiuni reduse, ce puteau măsura temperatura umană şi temperatura atmosferică până la 96 de grade; (d. 16 septembrie1736).

 

 

 

 

1743: S-a născut revoluţionarul  francez  Jean Paul Marat, unul din conducătorii iacobini ai revoluției franceze.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Clubului iacobinilor a avut un rol important în revolta din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine.

Marat a murit asasinat pe 13 iulie 1793 de Charlotte Corday, o adeptă a  girondinilor.

1798: Se declanseaza Rebeliunea irlandeza  impotriva dominatiei Marii Britanii.  Revolta a fost condusa de Irlandezii Uniti,un grup revolutionar republican influentaqt de ideile revolutiei americane si ale celei franceze.

 

 

 

1819: S-a născut Regina Victoria a Marii Britanii și împărateasă a Indiei.

A avut cea mai indelungata domnie dintre reprezentantii casei regale britanice, de 63 de ani, aflandu-se  in fruntea Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei intre 1837 si 1901, iar India a condus-o din 1877 pana in data de  22 ianuarie 1901.

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut in palatul Kensington din Londra, tatăl său fiind ducele de Kent si Strathearn, Edward, al patrulea fiu al regelui George III, iar mama, printesa Victoria Maria Louise din dinastia Saxe-Coburg-Gotha.

Dupa moartea regelui George al IV-lea, in anul 1830, urmata de scurta domnie a regelui Wilhelm al IV-lea, aceasta a devenit regina la numai 18 ani.

S-a casatorit cu Albert de Saxe-Coburg-Gotha, varul ei primar, in anul 1840, iar 21 de ani mai tarziu a ramas vaduva dupa ce sotul ei a murit de febra tifoida.

Perioada in care a condus destinele britanicilor a fost numira „era victoriana”, Marea Britanie traversand atunci una dintre cele mai faste peroade din istoria sa. 

 

 

 

 

1844: Samuel Finley Morse transmite primul mesaj telegrafic folosind codul ce-i poarta numele, prin cuvintele

„What Hath God Wrought!” („Ce lucruri marete a facut Dumnezeu!”).

 

 

 

 

 

 

 

 

Imediat  Morse a devenit  omul zilei, fiind considerat un adevarat erou al Americii. 

 

 

 

 

1864: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a intreprins o vizita la Constantinopol pentru a obtine recunoasterea noii Constitutii a Principatelor Unite.

 

 

 

 

1875: A fost constituit Partidul National Liberal, printre membrii fondatori fiind : Ion C. Bratianu, M. Kogalniceanu, M.C. Epureanu. 

 

 

 

 

 

1876: A murit revoluţionarul  bulgar  Ghorghi Benkovski;  (n. 1843).

 

 

 

 

 

 

 

A  fost împuşcat mortal în timpul răscoalei antiotomane, fiindt ulterior decapitat de turci, iar capul lui a fost trimis la  Botevgrad şi apoi la  Sofia. 

 

 

 

 

1883: A fost deschis pentru circulatie Brooklyn Bridge din New York.

 

 

 

 

 

 

 

Celebrul pod suspendat peste East River,  face legătura între insula Manhattan (New York City) şi Brooklyn. Lucrările de construcţie (conduse, iniţial, de John A. Roebling şi, apoi, de fiul acestuia, Washington A. Roebling) au durat 14 ani.

Podul era numit, în epocă, „a opta minune a lumii”, fapt datorat atât lungimii sale record, cât şi procedurii de construcţie, novatoare în acea vreme.

 

 

 

 

1900: Al doilea razboi anglo-bur. Regatul Unit al Marii Britanii  anexează Statul Liber al burilor – Orange .

 

 

 

 

1905: S-a născut scriitorul rus Mihail Solohov, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura ; (d.1965).

 

 

 

1906: La Chişinău apare ziarul Basarabia, cea de-a doua publicație periodică în limba română din gubernia tarista Basarabia.

 

 

 

             

           

           Celebrarea a 25 ani de la lansarea ziarului Basarabia, mai 1931

 

 

 

 Ziarul Basarabia aparea  de două ori pe săptămînă cu alfabet chirilic. Considerîndu-se ziar de orientare naţional-democrată este editat sub redacţia lui Emanoil Gavriliţă.

Articolele ziarului îndemnau la reforma agrară, autonomia guvernării în Basarabia şi administrare provinciei şi şcolii de către băştinaşii moldoveni. Ziarul publica articole de Constantin Stere, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Alexei Mateevici, Pantelimon Halippa, etc.

La 1 martie 1907, ziarul a publicat cîntecul patriotic “Deşteptă-te române!“, fapt care a făcut ca guvernatorul Basarabiei Alexei Kharuzin să închidă ziarul la 11 marite 1907. A urmat o perioadă de purificare etnică şi lingvistică în instituţiile culturale şi ecleziastice din gubernia Basarabia.

Mulţi susţinători ai ziarului Basarabia, au fost forţaţi să fugă la Iaşi in  România, unde Constantin Stere  i-a ajutat să devină studenţi ai Universităţii din Iaşi.

 

 

 

1908: A fost inaugurată, in prezenta regelui Carol I, noua cladire a Muzeului de Istorie Naturala “Grigore Antipa” din București . 

 

 

 

 

1908:  S-a născut actorul român Fory Etterle (a jucat in filmele  „Soldaţi fără uniformă”, „Neamul Şoimăreştilor”, „Darclee”); (d. 16 septembrie 1983).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1910:  Românul basarabean Vasile Stroiescu este ales membru de onoare al Academiei Române.

 Vasile Stroiescu (n. 11 noiembrie 1845, Trinca, județul Hotin, d. 13 aprilie 1926, București), a fost un cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean, filantrop și membru de onoare al Academiei Române, care a promovat cultura naționala.

S-a născut în familia comisului Vasile Stroiescu, descendent al jitnicerului Ioan Stroescu, menționat documentar încă la 2 iulie 1682. 

A studiat dreptul la Universitățile din Moscova, Sankt Petersburg și Berlin.

 

 

 

 

 

A moștenit de la părinți o avere uriasa, pe care a pus-o in slujba poporului sau.

Pământurile le-a dat în arendă țăranilor și a făcut donație cooperativelor agricole și forestiere.

Marea sumă de bani, obținută din vânzarea imobilelor pe care le avea, a fost transferată fondurilor caritabile pentru construcția de școli, biserici și spitale în toate provinciile românești – dar mai ales în Ardeal, unde școlile confesionale românești erau amenințate de maghiarizare  – pentru sprijinirea instituțiilor culturale, pentru tipărirea cărților, pentru asigurarea cu burse a tineretului studios.

Ctitor al bisericilor din Șofrîncani, Zăicani, Trinca, Pociumbăuți, fondator al spitalelor din Trinca și Brătușeni, donator în sprijinul bisericilor, spitalelor și școlilor din Trinca, Stolniceni, Brînzeni ș.a.

Drept recompensă pentru actele de binefacere și contribuția la trezirea conștiinței naționale, este ales ca membru onorific al Academiei Române pe 24 mai 1910.

De asemenea, a fost și președinte de onoare al Partidului Național Moldovenesc (1917), primul președinte al Parlamentului României Mari (1919), senator al Transilvaniei ș.a.

S-a stins din viață la București. I-au fost organizate funeralii naționale.

 

 

 

 

 

Foto: eurotv.md

A fost înmormântat în Cimitirul Sf. Vineri din Bucuresti .

 

 

 

1914: S-a născut actriţa germană de film Lilli Palmer (m. 1986)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1915: Italia declară război Austro-Ungariei.

 

 

 

 

1917: Intre 20-24 mai  la Chișinău, gubernia Basarabia, a avut loc Congresul I al Țăranilor din Basarabia.

 

 

 

 

 

 

 1919: A murit la Montevideo , în Uruguay, Amado Nervo, poet, jurnalist și pedagog mexican, considerat unul dintre marii poeţi mexicani ai secolului al XIX-lea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Amado Nervo  (Juan Crisóstomo Ruiz De Nervo) s-a născut la 27 august 1870, Tepic ,în  Mexic), poet și diplomat  de la sfârșitul secolului XIX, animator al mișcarii literare de la începutul secolului XX cunoscută sub numele de Modernism .

Poezia introspectivă a lui Nervo , caracterizată de sentimente religioase profunde și forme simple, reflectă lupta sa pentru înțelegerea de sine și pacea interioară într-o lume incertă. Nervo și-a abandonat studiile pentru preoție în 1888 pentru a începe o carieră ca ziarist în Mazatlán .

În 1894 s-a mutat în Mexico City , unde a scris primul său roman, El bachiller (1895; „Bacalaureatul”) și primul său volum de poezie în stil modernist , Perlas negras (1898; „Perle negre”).

În 1898 a fost unul dintre fondatorii publicației Revista moderna („Modern Review”), care a devenit în scurt timp una dintre cele mai influente promotoare ale Modernismului.

Nervo a locuit la Madrid (1905- 1918), fiind secretar al legației mexicane acolo, dar a petrecut mult timp în cercurile literare din Paris .

 

 

 

 

 

 

 

 

1923: S-a nascut în satul Pălici, din jud. Buzău, într-o familie de țărani, poetul, traducătorul și eseistul  român, Stelian Diaconescu, al cărui pseudonim literar era Ion Caraion.

 

Ion Caraion aparține, împreună cu Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Radu Stanca, Ben Corlaciu, Ștefan Augustin Doinaș și alții momentului spiritual al anilor 1945-1946, la configurarea căruia iau parte scriitori veniți din mai multe direcții estetice.

O prelungire, mai întâi a suprarealismului (Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Gellu Naum), în încercarea de a uni, după modelul lui Louis Aragon și Paul Eluard, dicteul automatic cu dialectica marxistă în poeme sistematic dificile, apoi, tendința de a moderniza miturile într-o lirică programatic clară și muzicală, vizibilă în creațiile poeților grupați în Cercul Literar de la Sibiu și inaugurată în jurul revistei Albatros și alte publicații de tinerii poeți contestatari din București.

Nota comună a acestor tineri, sensibilizați de război și dezamăgiți de vechile tehnici poetice, era spiritul de contestație manifestat în toate domeniile, printr-o negație energică, juvenilă, a valorilor admise de școală.

Ce s-a întâmplat cu această generație de scriitori, se știe. Unii au dispărut de pe scena vieții literare sub tăvălugul realismului socialist, alții au reapărut după două decenii de tăcere, și reafirmarea lor a contribuit la resurecția poetică din ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

 

 

Între 1950 și 1955 face închisoare la Canalul Dunăre-Marea Neagră și minele de plumb de la Cavnic și Baia Sprie, în urma unei condamnări politice. Până în martie 1958 este redactor al publicației Limbă și literatură.

Arestat din nou în 1958, este condamnat la moarte pentru „trădare”, apoi, prin comutare, la muncă silnică pe viață. Este eliberat în 1964, împreună cu alți deținuți politici.

Își reîncepe activitatea literară în 1966 cu volumul de versuri Eseu. Scrie și publică într-un tempo uluitor pentru a „recupera anii ce i s-au furat” prin pușcării. În 1981, familia Caraion primește azil politic în Elveția și se stabilește la Lausanne, unde scriitorul editează revistele internaționale Don Quijote și Correspondances.

Atacă vehement „comunismul cu față fascistă”, demască un regim detestat, pe conducătorii și torționarii săi într-un volum întitulat Insectele tovarășului Hitler.

În acești ultimi ani ai activității sale, Caraion a fost ajutat de prieteni credincioși, printre care mai ales Ion Solacolu, care i-a deschis coloanele revistei Dialog, din Germania federală, și ale suplimentului ei literar.

În iunie 1986, Solacolu începe publicarea primului din cele șase Caiete Caraion, în care acesta figurează cu Apa de apoi, poeme inedite, și Prima carte a exilului.

Rupt de țară și de rădăcinile poeziei sale, Caraion a exprimat anxietatea expatrierii într-un eseu elocvent, Cuvintele în exil.

A găsit totuși mijlocul de comunicare nemijlocit cu țara, grație redacției române a postului de radio BBC, care-i difuzează multe eseuri și profile literare.

Paralel are loc o campanie contra persoanei lui Ion Caraion, vizibil organizată de organele de dezinformare din publicațiile comuniste din țară, orchestrate în primul rând de Eugen Barbu.

A decedat la 21 iulie 1986, la Lausanne în Elvetia.

 

 

 

 

1937: S-a născut  interpretul român de muzică populară Benone Sinulescu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1938: A fost brevetat primul aparat de taxat pentru parcarea auto, „Coin Controlled Parking Meter”, construit de catre Carl C. Magee la Dual Parking Meter Company, din Oklahoma.

 

 

 

 

 

 

 

 

 C.  Magee a fost  insarcinat de catre Camera de Comert cu rezolvarea problemelor de parcare din centrul orasului Oklahoma, create  persoanele  care lucrau in zona respectiva si  parcau pe strazile din jur  toata ziua, lasand foarte putin spatiu pentru comert si pentru cei  care vizitau centrul orasului.(Istoric auto.ro).

 

 

 

 

1940: S-a nascut la Leningrad poetul ruso-american Joseph Brodsky , laureat al premiului  Nobel .

În 1963, poezia lui Brodsky a fost denunțată de un ziar din Leningrad drept „pornografică și anti-sovietică ”. Scrierile  sale au fost confiscate, a fost interogat de poliția politică, trimis de două ori într-o instituție  psihiatrică și apoi arestat. A  fost acuzat  parazitism social  într-un proces din 1964.

Autoritățile sovietice au constatat că  lucrările sale nu reprezentau o contribuție demnă pentru cultura societății socialiste, fiind caracterizată drept un  „pseudo-poet în pantaloni de catifea ”, care nu și-a îndeplinit „datoria constituțională de a lucra sincer pentru binele patriei”.

În instanța de judecată a  fost întrebat:

„Cine te-a recunoscut ca poet? Cine te-a înscris în rândurile poeților?” – „Nimeni”.

Brodsky a răspuns : „Cine m-a înscris în rândurile rasei umane?

Nu avea încă 24 de ani.

 

Pentru „parazitismul” său, Brodsky a fost condamnat la cinci ani de muncă silnică și a muncit 18 luni la o fermă din satul Norenskaya, în regiunea Arhanghelsk.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În 1965  pedeapsa pronunțată împotriva lui Brodsky a fost comutată,  după protestele unor figuri culturale sovietice și străine importante, printre care Evgeny Evtushenko , Dmitri Șostakovici , Ana Ahmatova și Jean-Paul Sartre. 

Brodsky a devenit o cauză celebră în Occident, atunci când o transcriere a proceselor verbale secrete a interogatoriilor sale au fost scoase clandestin din țară, făcându-l un simbol al rezistenței artistice într-o societate totalitară

Iosif Alexandrovici Brodsky a fost expulzat („sfătuit” să emigreze) din Uniunea Sovietică în 1972, stabilindu-se în Statele Unite. Ajuns în Occident, a predat la Mount Holyoke College și la universități, inclusiv Yale, Columbia,Cambridge și Michigan .

 

 

 

 

 

 

1941: S-a născut cântăreţul, poetul,pictorul   şi compozitorul  american Bob Dylan.Bob Dylan (născut Robert Allen Zimmerman).

În 2004 a fost trecut pe locul doi în lista celor mai mari artişti ai tuturor timpurilor al revistei Rolling Stone.

Multe din cele mai apreciate cântece ale lui Dylan dateaza  din anii 1960.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Hituri precum ”Blowin’in the Wind sau “The times they are a changin: au devenit embleme ale mişcării  pacifiste şi pentru drepturile civile care cuprinsese america si in general generatia tanara in acea perioada.

Dylan cântă la mai multe instrumente cum ar fi , muzicuta,orga electronica ,pian,chitara.

A stralucit in cadrul mai multor subgenuri pop, printre care folk-rock electro sau country-rock. Dylan si-a facuta simtita prezenta mai ales in anii `60, continuand insa si peste decenii. Multe dintre cantecele sale au devenit creatoare de standarde, iar cele mai bune albume ale sale sunt fara doar si poate `clasice` in panoplia muzicii rock&roll.

La sfarsitul lui 1978, Bob Dylan a declarat ca s-a `nascut din nou` crestin, lansand ulterior o serie de albume crestine. In 1982, viziteaza Israelul, oferind ocazia ca sa se zvoneasca ca aceasta convertire a sa este de scurta durata.

In 1983 revine cu inregistrarea seculara `Infidels` – un succes major.

In anii `90, Dylan s-a impartit intre concertele live si pictura. In 1992 apare `Good As I Been to You` – o colectie de cantece traditionale folk.

`Time Out of Mind` (1997) s-a bucurat de critici extrem de favorabile, fiind triplu premiat cu Grammy la categoriile `Albumul anului`, Cel mai bun album de folk contemporan` si `Cel mai bun vocalist rock”. Creatia lui  Bob Dylan a devenit  obiect de studiu in unele universitati occidentale.

 

 

 

1945: S-a născut actrița americană Priscilla Presley.

 

 

 

 

 

Priscilla Beaulieu Presley (născută Priscilla Ann Wagne), este fosta soție a legendarului cântăreț Elvis Presley,  actriţă, scriitoare și fotomodel.

 Este mama a cântăreţei  Lisa Marie Presley si este cunoscuta in Romania în  rolul Jennei Wade,  din serialul american de televiziune de mare succes „Dallas”. 

 

 

 

1948: Mitropolitul Moldovei si Sucevei,  Justinian Marina, a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Marele Colegiu Electoral Bisericesc, întrunit în capitala țării, la 24 mai 1948,l- a ales arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al României pe mitropolitul Moldovei Justinian Marina, „care s-a arătat vrednic prin statornicia sa în dreapta credință, prin lucrarea fără preget în slujirile sale de până acum, printr-o muncă rodnică în folosul poporului și al Bisericii, printr-o blândețe părintească îndeajuns de cunoscută, dând întru îndeplinirea tuturor însărcinărilor și vredniciilor la care a fost chemat dovezi de neclintită ascultare față de Sfântul Sinod și de supunere față de legile țării” (din Gramata Sinodală de instalare).

Justinian Marina, pe numele de mirean Ioan Marina, (n. 2 februaria 1901, Suesti, jud.Valcea – d.26 martie 1977-Bucuresti),  a fost al treilea patriarh al  Bisericii Ortodoxe Romane , între anii 1948 şi 1977. A fost patriarhul care a acceptat colaborarea dintre Biserica Ortodoxă şi autorităţile comuniste.

 

 

 

 

 

A avansat rapid in ierarhia bisericeasca dupa 1945, in special datorita ajutorului pe care i l-a dat conducatorului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej să se ascundă în casa parohială din Rm. Vâlcea, dupa evadarea  acestuia din lagărul de la Târgu-Jiu în anul 1944.

A actionat pentru desfiinţarea  Bisericii Romane Unite cu Roma şi integrarea credincioşilor acestei biserici în Biserica Ortodoxă Română.

Scriitorul polonez  Czeslaw Milosz, laureat al premiului Nobel, il citează pe patriarhul Justinian în cartea sa Gandirea captiva:

“Stalin, conducătorul Partidului Comunist, duce la îndeplinire legea istoriei, cu alte cuvinte acţionează aşa cum doreşte Dumnezeu, motiv pentru care trebuie să ne supunem lui.

Omenirea poate fi reînnoită după modelul rusesc; de aceea nici un creştin nu se poate opune ideii – crude, ce-i drept – care va crea un om nou pe întreaga planetă. Asemenea argumente sunt adesea folosite de clerici care sunt unelte ale Partidului.

“Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!” a spus Justinian Marina, patriarhul României.”

 

 

 

1956: A început  la Lugano, în Elvetia, primul concurs de muzica ușoară Eurovision .

 

 

 

 

Primul concurs Eurovision a avut loc joi, 24 mai 1956. la Teatrul Kursaal din Lugano, Elveția.

  Țara gazdă, Elveția, reprezentată de Lys Assia, a fost primul câștigător al Eurovision cu melodia Refrain  cântată în franceză.

Cu un an înainte, la Monaco,  Uniunea Europeană de Radiodifuziune  decisese, inspirată de marele succes al festivalului de muzică italian de la San Remo, să organizeze un concurs de muzică european.

Acest prim concurs a fost transmis în principal la radio, dar a fost difuzat și de  câteva televiziuni pentru puținii europeni care aveau receptoare tv. în acel an.  

1958: A fost creata Agenția United Press International (UPI), prin fuziunea agentiilor United Press si International News Service. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1959: A murit John Foster Dulles, fost secretar de stat american in perioada  razboiului rece; (n. 1888).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1961:  Ciprul este admis în Consiliul Europei.

 

 

î

 

 

 

 

 

 

 

 

1974: A încetat din viață Duke Ellington, renumit  muzician american de jazz. 

 

 

 

 

 Duke Ellington (1899-1974)

 

 

 

 

 

 

 

1976: Avioanele Concorde au efectuat primele zboruri comerciale. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1990: A luat fiinţă la Bucureşti, sub conducerea  actorului şi regizorului  Mihai Malaimare, Teatrul „Masca”, singurul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală din România.

 Teatrul „Masca” reprezintă o experienţă unică în peisajul teatral românesc: a fost cel care a iniţiat primele spectacole de stradă din ţară şi a oferit spectacole de teatru în spitale şi în case de copii

 

 

 

 

1991: Israelul începe “Operațiunea Solomon” pentru evacuarea evreilor etiopieni (falașii) în Israel.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1994: Patru bărbaţi condamnaţi pentru atentatul cu bomba de la World Trade Center din New York  în 1993, primesc fiecare  câte o condamnare la 240 de ani de închisoare.

 

 

 

 

1995: Președintele Republicii Franceze, Jacques Chirac, i-a conferit presedintelui PNTCD din România , Corneliu Coposu, distinctia de Ofiter al Ordinului National al Legiunii Franceze. 

 

 

 

 

 

 

Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la sediul Ambasadei Frantei la Bucuresti ceremonia inmanarii inaltei distinctii.

 

 

 

1998: Alianța Nord-Atlantica și Rusia au aniversat un an de colaborare, pe baza Cartei NATO – Rusia care a inaugurat un nou tip de relatii bilaterale. 

 

 

 

 

2004: A avut loc explozia de la Mihailești, jud. Buzău, în urma careia si-au pierdut viata 18 oameni, printre care și doi jurnalisti, iar alte 13 persoane au fost ranite.

S-au înregistrat și  importante pagube materiale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Explozia s-a produs după ce un camion încărcat cu azotat a luat foc.

Tragicul incident a avut loc pe drumul european din comuna Mihailesti, judetul Buzau. Tirul s-a rasturnat, iar cativa martori au alertat pompierii si politia. In timp ce echipele de interventie incercau sa stinga flacarile, autovehiculul a explodat.

Un crater imens s-a creat in asflat, iar soseaua a fost distrusa pe o portiune insemnata. Printre cei morti s-au numarat si jurnalistii Elena Popescu, de 26 de ani, si Ionut Barbu, 25 de ani, care filmau incidentul.

De asemenea, in cumplita tragedie si-au mai pierdut viata: Marcu Florin, 36 de ani, din Craiova, soferul TIR-ului, Doru Mihai Mihalache, capitan, 33 de ani, Romeo Necula, maior post-mortem, 35 de ani, Georgian Medeleanu, locotenent post-mortem, 21 de ani, Nicolae Jianu, locotenent post-mortem, 25 de ani, Florin Valentin Oprea, locotenent post-mortem, 21 de ani, Valentin Cezar Manta, locotenent post-mortem, 21 de ani, Liviu Stan, locotenet post-mortem, 23 de ani, toti din Buzau – membri ai echipei de interventie, Ion Tudose, 34 de ani, Daniel Pelmus, 37 de ani, Rica Ionescu, 34 de ani, toti din comuna Mihailesti, Emil Serbu, comuna Valea Ramnicului, Camelia Simion, 50 de ani, Ramnicu Sarat, Alin Magearu, 37 de ani, din Buzau, Valentin Magearu, 23 de ani, din Buzau (fratele lui Mihai), Marian Ailincai, 26 de ani, din Roman.

 

 

 

 

 

 

 

 

2000: Trupele israeliene se retrag  din  Libanul de sud, după 22 de ani de ocupaţie.

 

 

 

2002: Rusia si  şi Statele Unite semneaza Tratatul de la Moscova, cunoscut și ca „Tratatul de reducere a arsenalelor nucleare strategice”, dintre Federația Rusă și SUA.

 

 

 

2004: În Coreea de Nord comunistă au fost  interzise telefoanele mobile.

 

 

 

 

2011: A murit scriitorul și  dramaturgul român  Fănuş Neagu.

 

 

 

 

 

 

 Scriitorul s-a născut pe data de 5 aprilie 1932, în satul Grădiştea de Sus din judeţul Brăila.

A studiat între anii 1944 şi 1948 la Liceul Militar din Iaşi, iar între 1954 şi 1957, învaţă la Facultatea de Filologie din Bucureşti.

Fănuş Neagu a fost redactor la revistele „Luceafărul”, „Amfiteatru” şi a scris cronici sportive.

Printre volumele scrise, amintim „Întâmplări aiurea şi călătorii oranj” (publicistică), romanul „Scaunul singurătăţii”, nuvela „Dincolo de nisipuri”.

A primit de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. În perioada decembrie 1993 – 1996, Fănuş Neagu a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti.

În noiembrie 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar pe 21 decembrie 2001 a devenit membru titular al aceleiaşi instituţii.

 

 

 

2019: A decedat la Santa Fe, în SUA, Murray Gell-Mann fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1969.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S-a născut în data de 15 septembrie 1929, în New York într-o familie de imigranți evrei din Cernăuți.

A fost admis la cincisprezece ani la Universitatea Yale, facultatea de fizică, pe care a absolvit-o în 1948.

În 1951 a primit doctoratul în fizică la MIT.

În 1951  și-a început postdoctoratul și apoi a devenit profesor vizitator la Universitatea Illinois din Urbana-Champagin, Illinois între 1952-1953. După ce a lucrat ca profesor vizitator asociat la Universitatea Columbia în 1954-55, a devenit profesor la Universitatea Chicago înainte de a se muta la Institutul de Tehnologie California, unde a predat între 1955 și 1993.

Gell-Mann și, independent, George Zweig au postulat, în 1964, existența quarkurilor, particule din care sunt alcătuiți hadronii.

Numele acestora a fost ales de Gell-Mann și este o referință la romanul Finnegans Wake de James Joyce („Three quarks for Muster Mark!”). Zweig denumise aceste particule „ași” dar numele lui Gell-Mann a avut mai mult succes.

A fost distins cu  premiul Nobel pentru Fizică în 1969 pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

SFÂNTUL CUVIOS SIMEON 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfntul Cuvios Simeon a trăit in secolul al VI-lea. S-a născut in Antiohia Siriei (522). La vârsta de 6 ani ajunge in pustie, la părintele Ioan.

S-a dat celor mai aspre nevointe de postiri, privegheri si rugaciune.

Sfantul Cuvios Simeon a petrecut multi ani pe stâlp, rugandu-se lui Dumnezeu si cantand psalmi. Sub călăuzirea lui Dumnezeu, el s-a retras intr-un munte numit Minunat de către insusi Domnul.

De la numele acestui munte, Simeon s-a numit și el “cel din Muntele Minunat.”

Vindeca cele mai cumplite boli, imblanzea fiarele salbatice, vedea la mari departari de loc, si pătrundea în inimile oamenilor.

Uneori petrecea fără somn si câte treizeci de zile; iar alteori trăia chiar si mai mult fără hrană, căci primea hrana cerească din mâinile îngerilor.

Sfântul Cuvios Simeon a trecut la cele veșnice la șaptezeci și cinci de ani.

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE –  TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Calendar Ortodox;

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;

4. e.maramures;

5. Wikipedia.ro.

6. Rador.ro