CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ungaria: Asaltul statului şi reduta românismului. VIDEO


Romanii din Ungaria

Pe hartă: Localități cu populație română în Ungaria (http://anonimus.ro)

În Ungaria, poporul românesc e vexat de guvernanţii săi. Procese urbariale îndreptate contra averei lor private, legi electorale îndreptate contra voinţei lor legitime, voturi virile în municipie pentru a îneca voturile locuitorilor, c-un cuvânt un păienjiniş întreg de măsuri arbitrare, adaos prin călcarea zilnică a tuturor dispoziţiilor din lege cari au mai rămas în favoarea naţionalităţilor”.

 (Mihai Eminescu)

 

 

Asaltul statului şi reduta românismului

Comunitatea istorică românească din Ungaria este concentrată în zona de est a acestei țări (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta.  

Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Ungaria, la recensământul din 2011, minoritatea românească din Ungaria număra 26.345 de persoane, scrie adevarul.ro.

12.231 de persoane de gen masculin şi 14.114 de persoane de gen feminin, la o populație totală de 9.937.628 de persoane, atât cât însuma populația Ungariei la vremea respectivă. 

 Conform datelor recensământului din 2011, zonele ungare cu populaţie românească semnificativă sunt: 1. Budapesta – 6.189 români; 2. judeţul ungar Békés, de la frontiera cu România, cu localităţile: Micherechi – 1.637 români, Chitighaz – 1.050 români, Jula – 974 români, Bătania – 505 români, Bichişciaba – 396 români, Aletea – 271 români; 3. judeţul Hajdú-Bihar, de la graniţa cu România, cu localităţile: Săcal – 188 români, Bichiş – 137 români, Pocei – 124 români, Bedeu – 117 români; 4. judeţul Csongrád, cu localităţile: Seghedin – 588 români, Cenadul Unguresc – 238 români.

La 1880, populația română care trăia pe teritoriul actual al Ungariei era mult mai numeroasă.

Cele mai cunoscute personalități care s-au ridicat din rândul minorității române din Ungaria sunt George Pomuț, revoluționar pașoptist , general în armata americană, participant la Războiul de secesiune, consul al Statelor Unite în Rusia și Ioan Irimie (Janos Irinyi), din Leta Mare (Letavertes), Bihorul unguresc, inventator al chibritelor neexpozive (cele cunoscute astăzi), prin combinarea fosforului cu dioxid de plumb în loc de clorat de potasiu cum se proceda anterior.

În Parlamentul Ungariei – în baza regulamentului – reprezentanţii naționalităților nu au drept de vot, însă pot lua cuvântul în plenul şedinţelor dacă pe ordinea de zi se află interesele lor şi drepturile acestora.

În plus, în cazuri speciale, la finalul ordinei de zi, reprezentanţii naționalităților au dreptul de a lua cuvântul.

Aceștia pot adresa întrebări Guvernului şi membrilor Guvernului, precum şi altor autorități.Reprezentanţii minorităților au dreptul, de asemenea, de a face propuneri şi a le înainta Parlamentului. Reprezentanţii minorităţilor sunt membri cu drept de vot ai Comisie Reprezentanţilor Etniilor în Parlament.

Aceştia au rol consultativ la întâlnirile de lucru ale şedinţelor comisiilor permanente precum şi la şedinţele Comisiei Legislative, în baza aprobării preşedintelui de comisie sau dacă pe ordinea de zi este inclus un punct ce priveşte minoritățile. 

Legislaţia din Ungaria prevede că, dacă un candidat obţine 25.000 de voturi, poate intra în Parlament, însă în Ungaria nicio minoritate nu a reuşit să intre în Parlament, cu atât mai puţin cea românească.Românii din Ungaria nu au avut un parcurs uşor prin secole, publicația online https://balcanii.ro/2014/10/ungaria/.

În primul rând, se poate vorbi despre maghiarizare. Privind retrospectiv  viaţa colectivităţii româneşti în perioada Imperiului Austro-Ungar, această tactică a fost una larg răspândită.

Şi înainte (ca şi acum, după cum reiese din discrepanţele între cifrele oficiale şi cele ale reprezentanţilor românilor), statul ungar raporta cifre mici ale românilor.

Prin aceasta s-a încercat mai mereu ruperea de rădăcini, de origini, şi a românilor din Transilvania, ca şi a celor din Ungaria.

Practicile de acest tip s-au perpetuat în timp, astfel că nici în Ungaria contemporană, stat membru al UE, populaţia românească nu beneficiază, nici pe departe, de drepturile pe care ar trebui să le aibă în conformitate cu statutul ţării şi nu se compară nici cu cele pe care le are populaţia maghiară din România. Astfel, şcoala română este cvasi-maghiarizată, limba română învăţându-se în şcoli bilingve.

Un exemplu este Liceul românesc „Nicolae Bălcescu”, din Gyula (Jula), unde, după decenii în care s-a predat în limba maternă, s-a trecut la sistemul bilingv. Nici măcar în localitatea Micherechi, compact locuită de români, şcoala nu este românească, cele mai multe discipline predându-se în limba maghiară.

Cât priveşte mass-media, programe de televiziune în limba română există cam o oră pe săptămână, iar publicaţia fanion a românilor din Ungaria, „Foaia românească”, din Gyula, care apare din 1956, a avut și are de luptat cu multe greutăţi pentru a-şi asigura apariţia.

„Asimilarea naturală este accelerată. Dacă bunicul vorbea româna, nepotul acum nu mai ştie română nici o boabă. În multe localităţi, românii spun că părinţii şi bunicii lor au fost români, numai că declară asta pe ungureşte…”, sintetizează Eva Iova-Şimon, director al publicaţiei.2

În al doilea rând, se poate vorbi despre nereprezentarea românilor în forurile statului maghiar. 

Astfel, în sistemul de reprezentare de tip ,,autoguvernare a minorităţilor” din Ungaria, în prezent 40% din numărul deputaţilor din autoguvernările numite româneşti sunt ne-români.

Aceşti reprezentanţi nu cunosc limba română, nu au dat dovadă că ar poseda cunoştinţe despre cultura, tradiţia românească, n-au participat la viaţa publică românească şi nu se consideră români.

Legislaţia ungară deficitară în domeniul minorităţilor naţionale face posibile nenumărate situaţii în care se declară drept etnici români persoane care nu au această calitate şi nici măcar nu cunosc limba română, urmărind doar interese financiare, fenomen cunoscut ca etno-busines.

Pentru a înlătura aceste carenţe, comunitatea românescă din Ungaria a propus ca dreptul de a candida să se asigure doar persoanelor – în cazul românilor – care se consideră români şi care pot demonstra că au frecventat o şcoală românească, au fost botezaţi de Biserica Ortodoxă Română, au fost înregistraţi de o instituţie românească etc.

Este adevărat că în ultimii ani, dată fiind apartenenţa ambelor ţări la blocul comunitar, legăturile cu ţara-mamă ale minorităţii române din Ungaria au devenit mai frecvente şi mai benefice, ajutând la crearea unui cadru potrivit pentru dialogul dintre minoritatea română din Ungaria cu ţara-mamă.

Dar mai sunt multe de făcut pentru ca drepturile românilor din Ungaria să se apropie măcar de cele ale maghiarilor din România.

 


Organismul care ar trebui să reprezinte interesele minorității române din această țară vecină și prietenă se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (prescurtat AȚRU).  

Ședința de constituire a AȚRU s-a ținut în limba maghiară în ciuda protestelor unei părți din delegați care au cerut să se vorbească românește.

Propunerea respectivă a fost respinsă prin votul majorității.

La  ce ne puteam aștepta din partea unor unguri sau români maghiarizați infiltrați printre delegații români, doar pentru a profita de banii alocați pentru comunitatea românilor din Ungaria ?!!  

Nu poate exista o rușine mai mare decât ceea ceea care ne este dat să vedem în videoclipul următor, cum la ședințele Asociației pe țară a românilor din Ungaria se votează ca discuțiile să se poarte în limba maghiară.  

  

Câtă rușine !

 

 

 

20/05/2020 - Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , ,

Un comentariu »

  1. A republicat asta pe My Blog.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa | 22/05/2020 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: