Camera Deputaţilor a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.

 

 

 

 

 

 

Camera Deputaţilor a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.

Proiectul de lege a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri.

Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, consemnează https://www.defenseromania.ro 

Unul dintre inițiatorii proiectului, senatorul PSD Titus Corlățean,  a salutat importanța votului din Parlament pe care îl consideră un „vot istoric”.

„Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ”comemorarea” a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a adăugat Corlăţean.

Acesta și-a manifestat speranța că președintele Klaus Iohannis va promulga până la 4 iunie 2020 proiectul legislativ votat de Parlamentul României.

„Vreau să salut votul de astăzi al Camerei Deputaţilor, care a adoptat cu o majoritate consistentă, 235 voturi pentru, 21 împotriva proiectul de lege care propune declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon în România. Ziua de 4 iunie 1920 este o dată istorică şi esenţială pentru devenirea statului român modern şi contemporan.

A reprezentat de fapt, prin tratatul de pace semnat de Puterile Aliate câştigătoare ale Primului Război Mondial cu Ungaria, ca stat succesor al imperiului Austro Ungar, stat învins în război, marcarea faptului că a fost recunoscut internaţional actul excepţional de unire a Transilvaniei cu România şi a însemnat o recunoaştere internaţională a frontierelor dintre Ungaria şi România. 

Această simbolistică excepţională trebuia marcată prin lege, cu atât mai mult cu cât în trei săptămâni vom aniversa centenarul acestui moment.

Pentru istorie, trebuie să menţionam că tratatul a fost semnat pentru România de către doctori Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru.

A marcat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţie majoritară în Transilvania, drepturi de care nu beneficiaseră până atunci. În egală măsură, ni se permite să atestăm un adevăr istoric de necontestat la care s-a ajuns prin contribuţia puterilor Aliate, prin sacrificiul Armatei Române, dar şi prin incursiunea militară din 1919 din Ungaria, când a fost stopat regimul bolşevic condus de Bella Kuhn.

Atunci când un stat tace şi vocea sa nu se aude, există riscul ca la nivel internaţional să fie ascultată doar vocea celuilalt. Exista riscul ca vocea României să nu fie auzită. De asta cred că azi s-a dat un vot istoric în Parlament.

Aştept ca preşedintele să o promulge cât mai repede şi ea să intre în vigoare, pentru ca la 4 iunie să putem marca în mod corespunzător această zi”, a declarat senatorul Titus Corlățean, pentru DC News.

Proiectul privind ziua Tratatului de la Trianon depus de social-democrații Titus Corlățean și Șerban Nicolae, prevede organizarea unor manifestări în ziua de 4 iunie pentru a sărbători acest eveniment.

Propunerea legislativă stipulează arborarea drapelului României în această zi de către autoritățile administrative centrale și locale. UDMR consideră că proiectul face parte dintr-o competiție a partidelor tradiționale de a demonstra că sunt antimaghiare.

 Tensiunile din ultimele săptămâni s-au văzut și în timpul dezbaterilor din Camera Deputaților, liderul UDMR vorbind despre sentimentele diferite în privința Tratatului de la Trianon.

Reprezentanții comunității maghiare susțin că votul din Parlament nu face decât să înrăutățească relațiile cu comunitatea română. 

• Tratatul a fost semnat în urmă cu o sută de ani, pe 4 iunie 1920, între puterile învingătoare din primul război mondial și Ungaria în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, printre care și România. Documentul a trasat granițele Ungariei după război.

„Ceea ce pentru națiunea română a fost o bucurie imensă și pot să înțeleg acest aspect, pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Ce vreți să demonstrați cu acest proiect și cui vreți să demonstrați? Am auzit referire la Ungaria, oameni buni granițele au fost trasate acum mai bine acum 100 de ani!”, a spus Kelemen Hunor în intervenția sa.

Președintele Uniunii a afirmat că maghiarii care au rămas în România au acceptat că aceasta este și țara lor. Cu toate acestea, el a continuat criticile la adresa proiectului legislativ.

„O majoritate fără remușcări nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu generează situații în care celălalt se simte umilit, ofensat, batjocorit, stigmatizat cum s-a întâmplat în aceste săptămâni cu comunitatea maghiară din România”, a adăugat reprezentantul UDMR.

Kelemen Hunor a subliniat că există o competiție lansată de președintele Klaus Iohannis prin care „săptămânal unii demonstrează că sunt antimaghiar”.

Inițiatorul proiectului, Titus Corlățean, a precizat că legea va oferi un cadru legal pentru ca românii și maghiarii să stea la masă pentru a discuta despre ce a însemnat Tratatul de la Trianon.

„Această lege propune marcarea cu demnitate națională, cu sobrietate a momentului 4 iunie. E important că generațiile viitoare să înțeleagă ce a însemnat Tratatul de la Trianon”, a spus Corlățean, care adăugat că Ungaria a adoptat o lege pentru comemorarea Tratului semnat în 1920.

Guvernul Dăncilă a trimis anul trecut un punct de vedere pozitiv asupra proiectului de lege, în timp ce guvernul Orban a anunțat Parlamentul că nu susține această inițiativă legislativă.

Acum, grupul parlamentar al PNL a decis să voteze inițiativa celor de la PSD.

„Viktor Orban ar trebui să-și modifice hărțile pe care le ține în biroul dumnealui”, a spus în intervenția sa deputatul PNL, Daniel Gheorghe.

 

 

 

 

 

Fotografie postată de premierul ungar Viktor Orban pe contul său de Facebook, în care acesta apare în timp ce îi arăta premierului Poloniei harta Ungariei Mari, datând din vremea în care aceasta era anexată de statul maghiar. Croația  și Slovenia au criticat această postare a premierului Ungariei,  în care era prezentată o hartă a „Ungariei mari”, cu Transilvania, Slovacia și Croația în componența ei.

 

UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră ”inutil”, liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, menţionând că proiectul nu poate schimba nimic.

„Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă, pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă.

Această stare de fapt nici unii, nici alţii nu mai pot schimba prin astfel de dezbateri şi adoptând acest proiect de lege. (…) Am convingerea că, în această instituţie, în Parlamentul României ar fi mult mai util, mult mai pragmatic, mai aproape de adevărul de azi şi de cel de mâine, dacă am căuta şi dacă am găsi fapte care ne apropie şi nu subiecte care ne despart”, a spus Kelemen Hunor.

El s-a întrebat ce se doreşte a se demonstra prin adoptarea acestui proiect.

„Cu Transilvania v-aţi îmbogăţit şi cu noi, cu moştenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condiţiile în care trăieşte o minoritate, felul în care se simte pe pământul natal – depind, în primul şi în primul rând, de dumneavoastră.

Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această ţară este şi ţara noastră, este şi căminul nostru şi aici vrem să construim viitorul copiilor noştri.

O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România.

Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Şi cui vreţi să demonstraţi? (…) Constat că încă nu s-a terminat competiţia lansată acum trei săptămâni de preşedintele Republicii, competiţie prin care aveţi impresia că, dacă săptămânal veţi demonstra că sunteţi anti-maghiari, aţi rezolvat, automat, toate problemele României”, a declarat liderul UDMR, citat de Agerpres.

Prin vocea deputatlului PNL Daniel Gheorghe, liberalii au anunțat și ei că votează proiectul, la fel cum a făcut și PMP prin vocea lui Marius Pașcan.

 

 

 

 

 

 

 

Tratatul de la Trianon

 

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate și Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, prăbușit în urma Primul Război Mondial.

Ca urmare a intrării Regatului României în Marele Război, cu scopul de a elibera Transilvania, țara noastră a semnat cu Ungaria din poziția de stat învingător Tratatul de la Trianon, care  consfințea unirea Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului cu România.

Tratatul a fost semnat și de alți vecini ai Ungariei care au preluat teritorii de la aceasta.

 

 

  Citiți mai mult pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2013/05/29/4-iunie-1920-tratatul-de-pace-de-la-trianon-si-ce-nu-au-invatat-din-istorie-revizionistii-unguri-2/

 

 

 

Publicitate