În ţările Europei încep să se relaxeze măsurile restrictive cauzate de pandemia cu COVID 19

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unele state  europene relaxează treptat restricțiile anti-COVID 19.

Ce au voie să facă cetățenii, începând din data de 4 mai.

 

Ziarul Naţional (https://www.ziarulnational.md) scrie că din Portugalia, în vest, și până în Grecia în est, guvernele au început ridicarea restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

Oamenii au din nou voie să iasă din casă, iar magazinele încep să primească iar clienți. În toate țările s-a putut observa un mesaj comun, anume că ridicarea restricțiilor înseamnă mai multă responsabilitate individuală, deoarece noul coronavirus nu a dispărut.

 

Spania

Spania începe de astăzi redeschiderea turismului. Terasele barurilor și restaurantelor se vor putea deschide, dar să nu se umple la mai mult de jumătate din capacitate.

De asemenea, oamenii vor putea să stea în grupuri de până la 10 persoane, atât în casă cât și în aer liber.

Dar această relaxare este rezervată doar pentru trei insule din arhipelagul Canare, care intră direct în faza întâi a planului.

Restul țării va fi în faza zero încă o săptămână.

De asemenea, purtatul măştii va deveni obligatoriu în mijloacele de transport public din Spania începând de luni pentru a se evita o relansare a contagiunilor cu coronavirus.

 

Portugalia

Portugalia redeschide de astăzi magazinele mici de cartier, frizeriile, librăriile și showroom-urile auto. De asemenea, măștile sunt de astăzi obligatorii în spațiile publice și în mijloacele de transport în comun. Portughezii se pot întoarce la serviciu, dar autoritățile încă recomandă telemunca acolo unde este posibil. Aceasta este prima fază a redeschiderii țării, mai urmează alte două care vor mai reduce din restricții.

Antonio Costa, premierul Portugaliei: Starea de urgență s-a terminat, dar virusul se va comporta la fel. Virusul nu merge singur. Noi suntem cel care îl transportă.

 

Germania

În Germania se deschid astăzi unele școli, dar măsura este decisă la nivelul fiecărui land. Frizeriile vor putea primi din nou clienți.

De asemenea, lăcașurile de cult, muzeele, monumentele și grădinile zoologice care nu s-au deschis până acum se deschid de astăzi. Barurile, restaurantele și locurile de joacă rămân însă închise.

Cancelarul german a avertizat că Germania a realizat până acum doar un succes fragil împotriva epidemiei. Amintind că nu există încă un vaccin împotriva noului coronavirus, ea le-a cerut compatrioţilor săi să dovedească în continuare prudenţă extremă.

 

Grecia

Grecia începe de astăzi ieșirea din starea de criză. Este un moment așteptat de toată țara mai ales că se apropie sezonul estival care contează foarte mult pentru bugetul statului, dar și pentru proprietarii de pensiuni sau restaurante.

Începând de astăzi, unele plaje grecești vor fi din nou deschise pentru oameni, dar cu restricții. Cel mai probabil, doar persoanele care stau în apropiere vor putea să se bucure de nisip.

De asemenea, de astăzi în Grecia se deschid mai multe tipuri de magazine, librăriile și frizeriile. Dar trebuie luate măsuri pentru evitarea aglomerației și măsuri de protecție individuală, cum ar fi purtarea de măști.

Tot de luni, bisericile vor fi deschise pentru rugăciunea individuală, dar vor fi interzise slujbele cu public până la 17 mai când vor putea fi reluate liturghiile, cu respectarea însă strictă a normelor sanitare.

Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei: La începutul pandemiei, prioritatea a fost viața grecilor. Acum obiectivul este ca sănătatea oamenilor să fie transferată și economiei.

 

Serbia

Și Serbia redeschide de astăzi restaurantele si cafenelele, atât de populare printre sârbi, mai ales că vremea a început să se încălzească.

Totuși, localurile nu vor avea voie să opereze la capacitate maximă, astfel încât să se poată respecta distanța socială.

De asemenea, transportul public, trenurile pe distanțe lungi și autobuzele inter-regionale revin pe traseu, dar măștile sunt de astăzi obligatorii pentru călători. Marile centre comerciale se deschid abia pe 8 mai.

 

Ungaria

Și Ungaria intră de astăzi într-o nouă fază. Toate magazinele, plajele, ștrandurile, muzeele și grădinile zoologice se redeschid și pot primi vizitatori, mai puțin cele din Budapesta.

Capitala țării încă rămâne cu restricții. Tot de astăzi, acoperirea gurii și nasului este obligatorie în magazine și în mijloacele de transport în comun.

De asemenea, evenimentele sportive se vor putea desfășura, dar fără spectatori.

În plus, astăzi are loc și prima probă a examenului de sfârșit de liceu, iar autoritățile au luat măsuri sporite. Elevii vor primi măști, iar profesorii vor primi mănuși de la autorități.

Sindicatul pedagogilor a criticat vehement decizia guvernului de a organiza acum sesiunea de Bacalaureat.

Conform calculelor lor, cu o rată a infectării de 1%, 900 de oameni pot contracta virusul in timpul examenelor. Cel puțin 300 de persoane vor necesita spitalizare, iar jumătate dintre aceștia vor suferi de consecințe grave, ptrivit reprezentanților sindicatului.

 

Italia

Italia iese de astăzi din carantină. Industriile și construcțiile repornesc, iar oamenii vor avea voie să iasă din case să ia aer, după aproape două luni. Cifrele arată că această relaxare, deși precaută, nu este grăbită – duminică s-a înregistrat cel mai mic număr de noi decese din cauza noului coronavirus de la începutul carantinei, la 9 martie.

 

Croația

Croaţia începe de luni a doua fază a relaxării carantinei. Sistemul sanitar public şi privat îşi poate relua activitatea normală, cu unele excepţii.

Saloanele de înrumuseţare şi frizeriile se pot redeschide şi ele, iar de lunea viitoare, se vor redeschide mall-urile, grădiniţele şi şcolile, iar oamenii se pot aduna în grupuri mai mari de 10 persoane, desigur, cu respectarea măsurilor de distanţare socială.

 

Slovenia

Pe 4 mai, în Slovenia se vor redeschide saloanele de înfrumusețare. Purtarea măștilor devine obligatorie în interior, în spațiile publice.

Autoritățile urmează să stabilească când se vor redeschide școlile, hotelurile, barurile și restaurantele, potrivit Sky News.

 

Belgia

Începând de luni, în Belgia, vor începe să circule mai multe mijloace de transport în comun, iar purtarea măştilor de protecţie în transportul în comun de către persoane cu vârste peste 12 ani devine obligatorie. Tot din 4 mai, se vor ridica și restricțiile privind administrarea tratamentelor neesențiale în spitale, iar magazinele de textile și croitoriile se vor redeschide pentru a putea confecționa măști de protecție, scrie Sky News, citat de digi24.ro.

 

Austria

Austria a fost printre primele țări europene care au luat măsuri de relaxare a restricțiilor. De astăzi școlile se vor redeschide gradual. Întâi se vor întoarce la cursuri elevii din ultimul an de liceu, pe care îi așteaptă și examenul pentru finalizarea studiilor.

De asemenea, din acest weekend au fost deschise magazinele care oferă servicii considerate până acum neesențiale. De asemenea, frizeriile au putut să primească din nou clienți. Măștile sunt deja obligatorii în transportul în comun și in magazine.

Publicitate

O ISTORIE A ZILEI DE 5 MAI. VIDEO

 

 

 

 

  5 mai, istoricul zilei

 

 

 

Anul 311 e.n.: A murit  împăratul roman Galerius.

Galerius Maximianus sau Gaius Galerius Valerius Maximianus (născut cca. 250 în apropiere de Zaicear, pe Valea Timocului din Serbia de azi, într-o familie de ţărani), a fost împărat roman între anii 305- 311.

 

 

 

 

Sustinator  al unei  politici  anticreştine,  Galerius a promulgat totuşi  cu câteva zile înainte de moarte, la 30 aprilie  311  un edict de toleranţă faţă de noua religie.

După spusele lui Lactantius, împăratul Galerius și-a afirmat originea dacică și s-a declarat dușman al numelui Roman, propunând chiar ca imperiul să se numească nu roman ci Imperiul Dac, spre oroarea patricienilor și senatorilor.

El și-a exprimat atitudinea anti-romană imediat ce avut funcția de împărat, tratând cetățenii romani cu cruzime exemplară, așa cum cuceritorii îi tratează pe cuceriți, totul în numele aceluiași tratament pe care victoriosul  Traian  l-a aplicat cu două secole înainte poporului lui dac

 

 

 

553 e.n: A început  al doilea conciliu de la Constantinopol, considerat de multe biserici ca fiind al cincilea conciliu ecumenic.

Sinodul ecumenic al V-lea de la Constantinopol – sau Al doilea conciliu de la Constantinopol – a avut loc  în urma iniţiativei împăratului Justinian  şi a papei Vigilius.

Lucrările au fost conduse de Eutihiu, patriarhul Constantinopolului şi au luat parte 145 de episcopi si a  combatut erezia origenismului , criticand  concepţiile privitoare la  preexistenţa sufletelor, subordinatismul şi apocatastaza.

Doctrina lui Origene nega caracterul etern al pedepselor de după moarte și admitea eternitatea materiei și preexistența sufletului față de trup. 

  Justinian l-a considerat pe marele alexandrin eretic, condamnându-l mai întâi  printr-un decret emis în 543, iar mai apoi, in timpul Sinodului al V-lea Ecumenic de la Constantinopol, în 553.

 

 

867: S-a născut împăratul Uda al Japoniei (d. 19 iulie 931) .

Conform  ordinii  tradiționale de succesiune la tron, a fost al 59-lea împărat al Japoniei şi a domnit  din anul  887, pâna in 897.

 

 

 

 

1194: A murit Cazimir al II-lea cel Drept (n.1138), Mare Duce al Poloniei, în anul 1177; o poziție pe care a deținut-o până la moartea sa, întreruptă o singură dată de către fratele său mai mare, Mieszko al III-lea  cel Batran.

 

 

 

 

În 1186, Cazimir a moștenit Ducatul de Masovia  de la nepotul său, Leszek.

 A inceput  să construiască  Universitatea din Cracovia și deja se apucase să pună bazele clădirii, însă moartea sa subită a încurcat toate planurile. Universitatea de astăzi, Jagiellona, a fost construită abia în 1364 de regele Cazimir al III-lea cel Mare, fiid cea mai mare universitate din Europa Centrală și de Est (după Universitatea Carolina din Praga).

 

 

1260: Kubilai han devine conducător al Imperiului Mongol.

 

 

 

  A   trait între anii 1215-1294 si a fost unul din nepoții întemeietorului Imperiului Mongol, Ginghis han. A fost împărat al Chinei si este considerat a fi fost unul dintre cei mai importanți conducători mongoli din dinastia Yuan. 

În anul 1253 s-a convertit la religia budistă luand măsuri în sprijinul ei și al mănăstirilor din Tibet impunand   budismul ca religie de stat.

 

 

1494: Navigatorul Cristofor Columb declară insula Jamaica posesiune spaniolă.

 

 

 

 1640: Regele Carol I al Angliei dizolvă Parlamentul cel Scurt. Acest parlament a avut activitate de numai  18 zile.

 

 

1762: Rusia şi Prusia semnează Tratatul de la Sankt Petersburg, prin care se punea capăt razboiului dintre cele doua ţări.

La 5 ianuarie 1762 împărăteasa Elisabeta a Rusiei a murit, iar succesorul ei, Petru al III-lea, favorabil prusacilor, a rechemat armatele ruse de la Berlin și a mediat un armistițiu între Prusia și Suedia.

Eliberat de una dintre amenințări, Frederik cel Mare, regele Prusiei  a reușit să-i alunge pe austrieci din Silezia, după Batalia de la Freiberg, din 29 octombrie 1762.

 

 

1789: La Versailles, a fost convocata Adunarea Statelor Generale (care nu se mai reunise din anul 1614), pentru a discuta criza financiară a Franţei, fapt  ce avea să declanşeze o serie de evenimente care au condus la  Revolutia franceza.

 

 

1813: S-a născut la Copenhaga, Soren Aabye Kierkegaard, teolog şi filosof danez, fondator al curentului filosofic existenţialist.

 

 

A studiat teologia intre anii 1830 si 1840 la universitatea din localitatea natala.

Dupa o perioada in care a cochetat cu ideea de a deveni pastor, a ales sa plece in Germania si sa se dedice studiului filosofic.

Anul 1841 l-a gasit in Berlin unde a asistat la orele sustinute de Friederich Schelling.

A debutat doi ani mai tarziu cu o analiza critica la adresa romanului „Un biet scripcar” al lui Hans Christian Andersen, pentru ca mai apoi sa publice tot mai des eseuri filozofice, dar si cu teme religioase ori psihologice.

De numele sau se leaga conceptul existentialismului in filozofie care a avut o influenta deosebita asupra dezvoltarii acestui domeniu.

S-a stins din viaţă la 11 noimebrie 1855 in Copenhaga dupa ce a suferit un atac cerebral.

 

 

 

 1815: S-a născut dramaturgul  francez Eugene Labiche (d. 23 ianuarie 1888).

 

 

 

 

 

 

1818: S-a născut in orasul Trier din  Germania, filosoful, jurnalistul si economistul Karl Marx ; (d.14 martie 1883, Londra).

 

 

 

 

  Karl Heinrich Marx a  întemeiat  împreună cu Friedrich Engels  teoria socialismului științific. A  fost un teoretician şi un lider al mișcării muncitorești, cu o influență importantă asupra istoriei politice a secolului al XX-lea.

Karl Marx împreună cu Friedrich Engels a scris și a publicat în 1848, Manifestul Partidului Comunist . in care afirma, inca din  primul capitol ca : „Istoria tuturor societăților cunoscute este istoria luptei de clasă”, un concept folosit de mult timp deja de către alti istorici care il precedasera.

Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca și sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere.

Așa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase care urmează unei perioade de tranziție în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului si ca  schimbările socio-economice se produc prin intermediul activității revoluționare organizate.

În acest model capitalismul va lua sfârșit prin lupta organizată a clasei muncitoare internaționale. Ideile lui Marx au început să exercite o influență majoră asupra mișcării muncitorești la scurt timp după moartea sa.

Această influență a crescut impetuos odată cu victoria Revoluției din Octombrie din Rusia, revoluție datorată marxistilor bolșevici condusi de Lenin.

 

 

 

1821: A murit în exil pe insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic, Napoleon Bonaparte, împărat al Franţei ( 1804 – 1814 si 1815);  (n. 15 august 1769).

Fusese exilat pe Insula Sfânta Elena, după infrângerea suferită la Waterloo în 1815 în faţa armatelor engleze şi prusace.

La puţină vreme după decimarea trupelor sale, Napoleon a abdicat de pe tronul Frantei.

În data de 15 iulie, a intrat sub protectia britanicilor care l-au trimis pe insula din mijlocul Oceanului Atlantic, chiar daca Napoleon ar fi dorit sa ajunga in Statele Unite.

Timp de sase ani, acesta a locuit pe Sfanta Elena alaturi de o parte din oamenii loiali.

Potrivit anumitor documente, pe timpul sederii pe insula, Napoleoan ar fi fost otravit treptat, considerandu-se ca in cazul reintoarcerii sale in Franta ar putea destabiliza guvernul.

Alte probe indica faptul ca omul politic ar fi decedat in urma unui cancer la stomac.

Misterul planeaza si acum in jurul cauzelor decesului acestuia.

În momentul morţii, Napoleon avea 51 de ani. Corpul marelui conducator militar a fost repatriat în 1840, la Paris fiinu-i organizate funeralii naţionale.

 

 

1826: S-a născut  împărăteasa Eugenia a Franţei, soţia împaratului Napoleon al III-lea, nepot de frate al împăratului Napoleon I ; (d.1920).

 

 

 

 

 

 Eugénie de Montijo (d. 11 iulie 1920), născută Doña Maria Eugenia Ignatia Augustina Palafox de Guzman Portocarrero-Kirkpatrick, Contesă de Teba, a fost ultima împărăteasă a Franței din 1853 până în 1871..

 

1846:  S-a născut Henryk Sinkiewicz, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel. (d. 15 noiembrie 1916).

 

 

 

 

 

 Adam Aleksander Pius Oszyk-Sienkiewicz s-a nascut la  5 mai  1846, in Wola Okrzejska, Polonia.

 

 

La 5 mai 1848, stil vechi (17 mai 1848, stil nou), s-a încheiat in  Transilvania, Marea adunare naţională de la Blaj, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani, in care românii s-au declarat naţiune de sine stătătoare.

 

Andrei Șaguna (n.1808 – d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei, sursa:asaguna.ro	Ioan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia

 

 

Adunarea a avut loc pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna si  a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.

Marea adunare națională de la Blaj fixează programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul revendică, în cele 16 articole, următoarele:

• dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;

• dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;

• emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;

• desfiinţarea iobăgiei;

• desfiinţarea breslelor;

• libertatea cuvîntului şi a tiparului;

• asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;

• înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;

• libertatea industriei şi a comerţului;

• învăţămînt de toate gradele în limba română;

• impozit proporţional cu veniturile;

• etc.

Ideea centrală a programului Marii adunări naţionale de la Blaj era „Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare…„.

 

 

 

 

 

1862 (5/17): A avut loc constituirea la Bucureşti a „Societăţii de dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România al cărei  prim preşedinte a fost ales  V. A. Urechia.

 

 

 

1891: Inaugurarea celebrei săli de concerte “Carnegie Hall” din New York.

 

 

 

 1904: A decedat scriitorul şi publicistul ungur Jokai Mor; (n.1825).

 

 

 

 

 

1912: A aparut primul numar al ziarului „Pravda” , organ de presa al partidului comunist rus si al C.C. al Partidului comunist al Uniunii Sovietice (pana in 1991).

 

 

 

 1912: A fost înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august intra în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj.

 

 

 

 

1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” ; (m. 2006).

 

 

 

 

 

1918: La Chişinău, în România, apare  sub direcţia lui Ion Costin şi Nicolae Alexandri, cotidianul Sfatul Ţării.

 

 

1919: A fost creata la Geneva, Liga Societatilor de Cruce Rosie ca organ de legatura permanenta între societăţile naţionale de Cruce Roşie.

În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie.

În octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie)

  

 

 

 

 

1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow, autorul unor importante cercetări în domeniul spectroscopiei; (m. 1999).

A propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului şi a fost distins cu  Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn.

 

 

 

1925: Guvernul Africii de Sud declara limba afrikaans, limba oficială în stat.

 

1933: A murit la Bucureşti, medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contributii remarcabile mai ales in domeniul ortopediei), profesor la Facultatea de Medicina din Bucuresti; ( n.1870, Barlad,jud.Vaslui).

  A urmat cursurile Facultății de Medicină din Paris (1888 – 1895), perioadă în care i se încredințează direcția Laboratorului de Anatomie pentru disecții și executarea planșelor, lucrând  simultan și în Laboratorul de Chimie (1890 – 1892).

A obtinut  titlul de Doctor în medicină și chirurgie la Paris (1895), teza de doctorat fiindu-i premiată.

 

 

 

 

În ţară a fost profesor universitar la Facultatea de Medicină din București și a avut preocupări în domeniul chirurgiei și anatomiei, aducând contribuții în domeniul protezele osoase, anastomozele intestinale și rahianestezie.

A fost decorat cu „Steaua României” în grad de cavaler.

A decedat pe 5 mai 1933  (electrocutat în baie), lăsând în urma sa o școală românească medicală recunoscută în întreaga lume, precum și 110 lucrări.

În 1970 UNESCO a sărbătorit un secol de la nașterea acestui  strălucit fiu al României.

 

 

 

1936: Trupele Italiei fasciste ocupă Addis Abeba, capitala Etiopiei.

 

 

 

1940: Se formează la Londra guvernul norvegian in exil, dupa ocuparea Norvegiei de către Germania nazista.

 

 

 

 

 

1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „prima doamnă a muzicii country”; (m. 1998).

 

 

 

 

 

 

 

 

1944: Trupele Germaniei naziste au executat 216 civili în satul  Kleisura din Grecia.

 

 

 

 

 

 

1944: Ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii.

Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie).

 

 

 

 1945: Începe insurecţia de la Praga, o încercare a  rezistenţei cehe de a elibera orașul de sub ocupația nazistă.

 

 

 

1948: Moare la Bran, în  jud. Brasov, cărturarul patriot Sextil Puşcariu,( n. 4 ian. 1877, Brasov), filolog si lingvist, istoric literar, pedagog, publicist si academician român de origine aromână.

Datorită concepției sale înnoitoare asupra limbii, Sextil Pușcariu este considerat un precursor al lingvisticii integrale, curent lingvistic al cărui părinte a fost Eugeniu Coșeriu

A urmat studii superioare universitare în Germania, la Leipzig (1895 -1899), apoi în Franța, la Paris (1899 – 1901) și în Austria, la Viena (1902 – 1904). Devine doctor în filosofie al Universității din Leipzig în 1899, respectiv docent privat pentru filologia românească la Universitatea din Viena (1904 – 1906).

A devenit  titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filosofie de la Universitatea din Cernăuți în 1918, unde inițiază și conduce ziarul Glasul Bucovinei, apărut la 22 octombrie 1918, cea mai activă și răspândită publicație românească din Bucovina.

Participă activ la unirea Bucovinei cu România si in primăvara lui 1919 i se oferă postul de ministru al Bucovinei la București, dar refuză, preferând să rămână un om de știință.

Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universității Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România, care purta înainte de Marea Unire denumirea de Universitatea Franz Josef.

Devine primul rector român al Universității din Cluj și pune temelia Muzeului Limbii Române (1919), primul institut românesc de lingvistică.

A inițiat și a coordonat Dicționarul limbii române (Dicționarul tezaur al Academiei) și Atlasul lingvistic român.

 

 

 

A fondat și a condus revista Dacoromania și a întemeiat, în toamna anului 1919, Muzeul Limbii Române din Cluj.

Dicționarul Tezaur al Limbii Române a fost continuat de la litera B, de unde îl lăsase Hasdeu, până la litera L (lojniță).

Acestei lucrări i-a dedicat Sextil Pușcariu cea mai mare parte a vieții, din ea rezultând, pe lângă volumele Dicționarului, numeroase studii de lexicologie, uneori cu accente memorialistice.

Va fi numit membru în delegația României la Liga Națiunilor de la Geneva (1922 – 1925).

A fost reprezentantul României la Institutul Internațional de Cooperație Intelectuală de pe lângă Societatea Națiunilor (1922) și membru în Comitetul Internațional de Lingvistică începând cu anul 1936. Din 1926, profesor de filologie română la Universitatea din Cluj. A condus revista Cultura din Cluj (1924).

1949: Zece ţări din Europa au semnat Tratatul de la Londra prin care a  fost creat Consiliul Europei, prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, un organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg.

În prezent Consiliul numără 47 de state membre, dintre care 28 sunt state membre ale Uniunii Europene şi este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene.

Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), al cărei președinte actual, Pedro Agramunt (Spania, PPE), a fost ales la 25 ianuarie 2016, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993).

Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Secretarul General al Consiliului Europei este Thorbjørn Jagland (Norvegia) – ales în iunie 2014 pentru un al doilea mandat. România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006.

 

 

1954: Generalul  Alfredo Stroessner a preluat în urma unei lovituri de stat puterea în statul sud-american Paraguay.

 

 

1955: A intrat in vigoare acordul pentru crearea Uniunii Europei Occidentale (UEO), în baza unui acord semnat de Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie la data de 23 octombrie 1954.

1957: Televiziunea Româna a realizat în direct prima transmisie sportivă, prezentând meciul de rugby Anglia-România.

1977: A murit Ludwig Erhard, economist şi politician german (n 1897).A îndeplinit funcţia de cancelar al RFG în perioada 16 octombrie 1963- 1 decembrie 1966.

1988: Televiziunea japoneză a efectuat prima transmisiune în direct de pe Everest, cel mai înalt munte din lume. 

1990: Presedintele Ion Iliescu a invitat reprezentanţi ai manifestanţilor din Piata Universitatii la o discuţie.

Tratativele dintre presedinte si manifestanti au esuat, în momentul în care aceştia din urmă au cerut ca dialogul sa fie televizat.

 

 

1999: Indonezia şi Portugalia au semnat un acord privind  autonomia provinciei Timor, fostă colonie portugheză.

 

 

 

 

 

 

2001: Patriotul român basarabean Ilie Ilaşcu, a fost eliberat din închisoarea Hlinoaia, unde fusese deţinut samavolnic de autorităţile separatiste din autoproclamata republica transnistreană, după un simulacru de proces .

 

 

Ilie Ilaşcu este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992) şi Președinte al Frontului Popular din Moldova – Filiala Tiraspol (1989-1992, an când aceasta a fost lichidată de forțele separatiste).

A participat la  luptele armate de la Nistru (1992), în calitate de comandant al unor trupe militare cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale din Republica Moldova, care a luptat în spatele frontului  si a adus mari pierderi Armatei a 14 Rusești și bandelor de cazaci  rusi care actionau  în Transnistria contra moldovenilor.

2004: Guvernul premierului Silvio Berlusconi a intrat în cartea recordurilor pentru că a reuşit să reziste 1.060 de zile la putere, devenind cel mai longeviv guvern din istoria Italiei postbelice.

 

 

2006: A decedat la mănăstirea Văratec din jud.Neamţ, scriitoarea şi criticul literar Zoe Dumitrescu-Busulenga; (n. 1920).

Nascută la 20 august 1920, a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filozof al culturii şi pedagog român.

A fost membră a  Academiei Române şi a unor importante instituţii culturale europene şi un colaborator important al regimului Ceauşescu  în domeniul culturii, iar după 1989 a ales să se retragă într-o chilie la mănăstirea Varatec, luându-şi numele de maica Benedicta.

A fost înmormântată la mănăstirea Putna.

 

 

 

2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” ; (n. 1918).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2011: A decedat în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul marinar care a participat la lupte în prima conflagraţie mondială şi ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale; (n. 1901).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pe data de 5 mai în lume se aniversează :

 

 

 

Danemarca:  Ziua Eliberării ( 1945) 

 

 

Etiopia : Ziua Eliberării (1941)

 

 

Mexic:   Cinco de Mayo (în spaniola înseamnă „cinci mai”), este o sărbătoare care comemorează victoria nesperată a armatei mexicane condusa de generalulul Ignacio Zaragoza Seguin, în batalia de la Puebla din 5 mai 1862, împotriva invadatorilor francezi.

Ziua Cinco de Mayo este importantă în comunităţile mexicane, fiind considerata o mare sărbătoare a culturii şi identităţii acestui popor.

 

 

Este sărbătorită mai ales în statul mexican Puebla şi în rândurile comunităţii mexicane din Statele Unite şi din mai multe ţări.

 

 

 

 Japonia: Ziua copiilor (Kodomo no hi).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREŞTIN ORTODOX

 

 

 

  Sfânta Irina

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfânta Irina a fost singura fiica a lui Liciniu, regele cetăţii Maghedon şi s-a născut păgână.

Numele ei a fost la început Penelope. Când a împlinit şase ani, tatăl ei a zidit pentru ea, dincolo de cetate, un turn cu multe camere.

A fost închisă in acest turn, împreuna cu 13 fecioare, o învaţătoare cu numele Caria şi cu Apelian, un bătrân înţelept.

Intr-o noapte, i-a aparut in vis îngerul lui Dumnezeu care i-a spus: „Penelope, de-acum nu te vei mai numi asa, ci Irina („pace”), si vei fi multora scapare si adapostire si prin tine se vor mantui multe suflete, iar numele tau va fi mare in toata lumea”.

Sfânta Irina a aflat despre Hristos de la Apelian si a primit botezul de la Sfantul Timotei, ucenicul Sfantului Apostol Pavel.

Trecerea sa la creştinism l-a infuriat pe tatal ei, motiv pentru care a dorit sa o supuna la diferite torturi.

Prin darul primit de la Dumnezeu, Sfânta Irina îl va converti în chip minunat pe tatăl ei la creştinism.

A fost supusa la multe chinuri în vremea a patru împărati.

Regele Sedechia a îngropat-o până la gât într-o groapa umplută cu şerpi şi cu scorpioni, dar îngerul Domnului a păzit-o pe sfânta fecioara muceniţă.

Apoi regele a incercat sa o taie in doua cu fierastraul, dar fierastraul s-a frant de trupul ei ca si cand trupul ar fi fost de marmură.

Acelasi rege a legat-o de o roata de moară sub o moara de apă si a dat drumul şuvoiului, nădăjduind că aşa fecioara muceniţă se va îneca.

Dar apa nu a curs, ci a stat pe loc, iar fecioara a ramas vie si nevatamata.

Regele Sapor, fiul regelui Sedechia i-a pus in picioare incaltaminte de fier, i-a incarcat in spate un sac de nisip, a inhămat-o la o caruta si a pus sa fie manata ca un animal cale lunga dincolo de cetate.

„Cu adevarat sunt ca o vită înaintea Ta, O Doamne!” a rostit mucenita, alergand legata in urma tortionarilor ei. Dar ingerul Domnului a cutremurat pamantul, iar pamantul s-a deschis si i-a inghitit pe chinuitori. Supravietuind tuturor torturilor, multi pagani au lepadat paganismul si au alergat la Hristos crezand si botezandu-se.

Irina a intrat in cetatea lui Callinicus pentru predicarea Evangheliei.

Regele de atunci al cetatii, Numerian, a aruncat-o consecutiv in trei tauri din metal incins. Dar ea nu a murit.

Cand Irina a sosit in cetatea Mesembria, a fost omorata de regele Sapur, dar Dumnezeu a inviat-o. Regele si multi din popor, văzând aceasta, au crezut in Hristos si s-au botezat.

In cele din urma, Sfanta Mucenita Irina s-a intins intr-un sicriu si i-a poruncit lui Apelian sa-l inchida.

Dupa patru zile, când au deschis sicriul, au văzut că trupul Irinei nu mai era în el.

Aşa a proslăvit-o Dumnezeu în veci pe Sfânta Mare Muceniţă Irina.

Tot astăzi, Biserica face pomenirea Sfinţilor Mucenici Neofit, Gaie si Gaian.

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse) :

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Crestin Ortodox.ro

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

4. e.maramures.ro

5. Wikipedia.ro

6. Rador.ro

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

La Fortul 13 Jilava şi la închisoarea din Piteşti, Iadul a avut o materializare pământească. Pot fi uitaţi eroii zidiţi de călăii comunişti sub pământ?

 

 

 

 

  FORTUL 13 JILAVA.

 

4 ani zidiți sub pământ în Cazimca Jilavei !

 

 

Încercați să vă imaginați că ați fi izolat, împreună cu alte trei persoane, într-o încăpere de cîțiva metri pătrați, cu pereți plini de umezeală, luminată chior doar de un bec de pe culoar, fără aerisire, cu un hârdău, fără cărți, ziare, fără radio și fără a avea voie să vorbiți între voi, obligați zilnic de la 5 diminața până la 22 seara să stați pe marginea paturilor, fără să vă întindeți sau să vă sprijiniți, primind o mâncare proastă și insuficientă și neavând dreptul la asistență medicală.

Paisprezece oameni au fost practic zidiți de vii, timp de patru ani, în patru celule amenajate în interiorul unui spațiu închis din cadrul închisorii subpământene Fortul 13 Jilava.

În 1958, ei au fost închiși în aceste celule de câţiva metri pătrați fiecare, pentru a fi exterminați lent, după ce unii dintre ei refuzaseră să accepte înscenarea judiciară a procesului prin care Securitatea încerca să arunce vina pentru odioasele crime din experimentul Pitești asupra victimelor.

Celulele erau înguste, de câțiva metri pătrați, adăpostind câte 4 sau 2 persoane fiecare, nu primeau lumina zilei, ci erau luminate cu un bec chior de pe culoar, nu aveau aerisire, iar pereții erau impregnați cu umezeală, uneori apa scurgându-se din tavan. Necesitățile fiziologice se făceau într-un hârdău, care se golea o dată pe zi.

Mâncarea era foarte proastă și insuficientă, ceea ce a dus la îmbolnăviri grave de dizenterie .Unii erau bolnavi deja de TBC, îmbolnăvindu-i și pe ceilalți.

Șase dintre ei au murit. Programul zilnic începea la ora 5 cu trezirea și se încheia la ora 22 cu culcarea, în acest răstimp deținuții fiind obligați să stea pe marginea patului, drepți, fără să se sprijine sau să se întindă pe paturi.

Nu aveau voie să vorbească între ei și nu aveau acces la nici un fel de sursă de informații, lectură.

Nu aveau dreptul la corespondență și nu știau nimic despre familii și rudele de acasă, care la rândul lor nu știau dacă ei mai trăiesc sau nu.

Nu li se asigura asistența medicală.

Reușeau să vorbească pe ascuns și, uneori, cu mari riscuri, comunicau prin alfabetul morse, bătând în pereți, cu celulele vecine.
La Fortul 13 Jilava, Iadul a avut o materializare pământească.
Marcel Petrișor este ultimul supraviețuitor al acelor ani de groază.

El a împărțit celula cu viitorul preot Calciu Dumitreasa, cu Constantin Oprișan, șeful Frățiilor de Cruce pe țară, care a și murit de TBC și cu Iosif V. Iosif.

„Fiecare societate a avut poveștile ei de eroism și de demnitate. Nu trebuie să le exagerăm pe ale noastre. Să le spunem așa cum au fost, pentru că sunt impresionante”, spune istoricul Lucian Vasile, cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

 

 

 

 

 

Barbariile de la închisoarea Jilava nu au fost nişte cazuri izolate.

Au existat nenumărate cazuri de torturi barbare fizice şi psihice asupra opozanţilor regimului comunist adus în ţara noastră de tancurile sovietice.

Un loc aparte, singular în istoria ororilor comunismului de la noi şi din întreaga lume, îl reprezintă aşa numitul „fenomen Piteşti”.

Anii liturghiilor negre.

„Fenomenul Pitești” este numele care  a fost dat celui mai vast și mai violent program de „spălare a creierelor” aplicat de comunişti în țările de după Cortina de Fier.

Între anii 1949 – 1952, în închisoarea din Pitești au fost aduși studenți, profesori, membri sau simpatizanți ai organizațiilor interzise de comuniști, pentru ”reeducare”.

”Reeducarea” era doar o scuză pentru administrarea unor bătăi și torturi brutale, deținuților politici. 

În jur de 600 de oameni au fost supuși acestui experiment criminal.

 

 

 

 

 

 

Istoricii estimează că după extinderea programului la închisorile din Brașov, Gherla, Târgu Ocna, au fost „reeducați”între 1.000 și 5.000 de oameni.

Metoda „reeducării” consta în tortură fizică (bătăi, în principal) și psihică (demascări și liturghii negre). Deținuții erau împărțiți în victime și agresori.

Toate acestea, susține cercetătoarea Maria Axinte, „aveau un dublu scop: obținerea de informații și distrugerea pe interior a deținuților”.

Când nu mai puteau suporta tortura, victimele treceau în tabăra agresorilor.

Lucian Vasile vede în acest program o acțiune sistematică de „compromitere a viitoarelor elite, de frângere a reperelor morale” ale societății românești de atunci.

„Unii deținuți n-au putut povesti nici familiei…”

Când Securitatea a văzut că scapă lucrurile de sub control, a oprit programul, şi a înscenat două procese, al deținuților-agresori și al gardienilor, spunând că totul n-a fost decât o tentativă a legionarilor de a defăima regimul comunist.

Mărturiile din procese pot fi consultate în Dosarul 1114, pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Iată un fragment de mărturie:

„Am fost forțați să mâncăm fecale omenești, cu lingura dintr-o gamelă, am fost forțați să bem urină cu lingura, am fost forțați să lingem cimentul de pe jos…”.

Fundația creată de Maria Axinte are și o editură, Manuscris, care publică memoriile celor care au trecut prin Experimentul Pitești. „Știu cazuri de foști deținuți care n-au putut să povestească nici măcar familiei prin ce-au trecut.

Copiii au aflat din Memorialul Durerii despre ce a pătimit tatăl lor”, explică Lucian Vasile în https://www.libertatea.ro/ experimentul-pitesti-prin-ochii-tinerilor