CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Critici pe marginea comunicatului preşedintelui lui Klaus Iohannis care a anunţat noi măsuri de relaxare odată cu încetarea stării de urgenţă. VIDEO

 

 

Ion Cristoiu despre anunțul lui Klaus Iohannis: A spune că sunt măsuri de relaxare din ce a spus domnia sa acum este un fakenews, deoarece avem de-a face cu o minirelaxare.

Nu a zis nimic de parcuri, biserici, cimitire. Nu se poate așa ceva.

 

 

Ion Cristoiu despre anunțul lui Klaus Iohannis: A spune că sunt măsuri de relaxare din ce a spus domnia sa acum este un fakenews deoarece avem de-a face cu o minirelaxare. Nu a zis nimic de parcuri, biserici, cimitire. Nu se poate așa ceva

 

 

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu spune că măsurile anunțate de președintele Klaus Iohannis odată cu încetarea stării de urgență sunt de fapt o minirelaxare, comparativ cu alte state europene, și ironizează anunțul că vom putea vizita muzeele, dar nu știm dacă vom putea merge în parc.

Reamintim că alte țări au relaxat mult izolarea socială, în Ungaria urmând să se deschidă chiar și ștrandurile.

„Este cea mai bună soluție. Starea de alertă este reglementată de o lege din care nimeni nu înțelege nimic. De fapt, nu e vorba nici măcar de o lege a stării de alertă.

Este o lege făcută de PDSR-ul lui Adrian Năstase, dacă nu mă înșel în 2004, revizuită prin 2005 și apoi din nou în 2014 (….)

Starea de alertă nu e prevăzută în Constituția României și nu văd cum pot reduce anumite drepturi și libertăți. (…)

În consecință, posibilitatea de abuzuri este mult mai mare, nu știm cine conduce, cine coordonează această stare de alertă”, avertizează jurnalistul.

Jurnalistul subliniază că, spre deosebire de alte țări și în ciuda așteptărilor românilor, măsurile anunțate de președintele Iohannis reprezintă, de fapt, o minirelaxare.

Ion Cristoiu ironizează măsurile prin care românilor li se dă voie după 15 mai să meargă la muzeu sau să se plimbe cu bicicleta în afara localității, dar nu și pentru a se deplasa între localități.

„Măsurile pe care le-a anunțat sunt un fel de furnică la elefantul pe care îl așteptam, prin raportare la alte țări. Toate țările din Europa au luat măsuri uriașe, de la deschiderea plajelor până la posibilitatea de a călători.

La noi, sub pretextul pregătit deja de presa miluită, că a crescut numărul infectărilor, avem de-a face de fapt cu o minirelaxare. Este una dintre puținele țări din Europa, dacă nu singura, care nu trece la o relaxare cât de cât consistentă”, a punctat publicistul.

„Cea mai tare a fost cu libertatea de a intra la muzeu, că oricum nu mergea nimeni la muzeu. Cea mai gravă e imposibilitatea de a circula între localități.

Mi se pare normal să dea drumul la circulație, nu pe motive turistice, chiar printr-o declarație pe propria răspundere potrivit căreia te duci la locuința ta.

Marea majoritatea avem o a doua locuință – eu am la Găgești Deal, nu mă pot duce – unii pe Valea Prahovei, sau pentru a da posibilitatea multor români de a-și vizita părinții, neamurile. Cea mai comică e că putem merge cu bicicleta în afara localității.

Adică să ieși cu bicicleta din București este o prostie. Toate orașele sunt mari. Și cum să ies … Merg cu mașina până marginea localității și de acolo mă plimb cu bicicleta?!”, a comentat jurnalistul.

Ion Cristoiu mai spune că măsurile de relaxare anunțate de președinte sunt un fakenews, o parodie, în realitate fiind vorba despre aceleași măsuri dure instituite pe durata stării de urgență.

„Practic, România este singura țară din UE care nu relaxează măsurile. A spune că sunt măsuri de relaxare din ce a spus domnia sa acum este un fakenews deoarece avem de-a face cu o minirelaxare. Nu ne-a zis nimic de magazine, nici măcar de librării, ca în Italia, unde le-au deschis, despre parcuri, cimitire, biserici.

Nu se poate așa ceva. Ceea ce a anunțat el azi arată că de fapt se continuă în România, și după 15 mai, aceleași măsuri foarte dure sub pretextul luptei împotriva pandemiei, în condițiile în care în toate țările și din est și din vest s-a trecut la o relaxare masivă.

La noi, avem de-a face, așa cum a anunțat până acum, cu o parodie a măsurilor de relaxare”, a conchis jurnalistul, reluat de https://www.activenews.ro/stiri-politic/Ion-Cristoiu-despre-anuntul-lui-Klaus-Iohannis 

04/05/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Tratatul cu Ucraina din 3 mai 1997- Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României

 

 

 

Ruperea Basarabiei - Motto Eminescu - Istoria unei Tradari nationale - Tratatul cu Ucraina - Tiberiu Tudor

 

 

3 mai 1997: Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României – Tratatul cu Ucraina şi rolul malefic jucat de Silviu Brucan.

În urmă cu 23 ani, pe 3 mai 1997, a avut loc la Kiev ceremonia semnării Tratatului cu privire la „relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări.

Apoi cei doi președinți, au semnat tratatul la Neptun la 2 iunie 1997, iar la 7 iulie 1997, cu 65 de voturi pentru, 50 contra, 3 abţineri, într-o atmosferă de totală confuzie, Senatul României ratifică „Tratatul cu Ucraina”.

 

 

 

 

 

3 mai 1997: 23 ani de la una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României: Tratatul cu Ucraina. Cum au fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui Silviu Brucan

 

Republica Ucraina – stat apărut în 1991 odată cu prăbuşirea URSS – dispunea astfel de un act prin care actuala graniţă îi era recunoscută de statul român.

Bucăţi din marmura trupului ţării s-au desprins, ducând cu ele zidurile Cetăţii Albe şi ale Hotinului, Ţinutul Herţa, sanctuarul de cultură al Cernăuţilor…

În scurt timp, la 14 iulie 1997 a apărut Legea 129, de ratificare a acestui tratat prin care România recunoștea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii românești integrate anterior prin forță în fosta Uniune Sovietică.

 

„În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947).

Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scria academicianul Florin Constantiniu în prefața volumului Istoria unei trădări naționale: Tratatul cu Ucraina,  de Tiberiu Tudor, o carte document, scrisă în perioada iulie 1997 – iulie 1999, imediat după semnarea tratatului cu Ucraina.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„La sfârșitul lunii ianuarie 1997 are loc reuniunea de la Dovos, pe teme de politică externă ale țărilor europene participante. În cadrul acelei reuniuni, președintele Emil Constatinescu „își permite să avanseze disponibilitatea României de a ceda de jure Ucrainei Teritoriile Ocupate, fără să aibă niciun mandat în acest sens, fără să consulte Parlamentul sau poporul român, fără să-și pună problema că un asemenea sacrificiu privește întregul neam românesc”.


Despre aceste „discuții” lansate atunci, presa românească, care încă era haotică în frunte cu nou apăruta televiziune PRO TV, nu s-a pronunțat.

La data votării acestui act, preşedintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe – Adrian Severin, preşedinte al României – Emil Constantinescu.

Într-un fragment din carte autorul îl acuză pe Silviu Brucan că a stat în spatele deciziei de a încheia tratatul, fiind cel care i-a convins pe Adrian Severin și Petre Roman să semneze.Nimeni nu a venit să spună că, de fapt, la îndemnul lui Silviu Brucan, „ideologul”,  au acţionat cei doi oameni de stat, Petre Roman şi Adrian Severin.

Iar preşedintele Emil Constantinescu a semnat tratatul ca pe un document de rând, măsurat de o iresponsabilitate pe care astăzi nu o recunoaşte.

Practic, ratificarea Tratatului cu Ucraina s-a produs într-un fel de taină politică, pe care acum actanții de atunci nu o mai recunosc.

Iar actanţii, cei care au „pus în operă” acest tratat de trădare naţională, Petre Roman şi Adrian Severin, sunt vii. Încă se agită în politica românească.

În Ucraina sunt înregistrați oficial peste 400.000  de cetățeni de etnie română. Aproape 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud.

 

Când își poate înceta valabilitatea acest tratat ?

 

 Acest document specifică la articolul 27 că: „Prezentul Tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat pe perioade de câte cinci ani, dacă nici una din părțile contractante nu va încunoștiința în scris cealaltă parte despre intenția de a-l denunța, cu cel puțin un an înaintea expirări perioadei de valabilitate respective”.

Deși fostul președinte Traian Băsescu a criticat vehement Tratatul în fața camerelor televiziunilor, pe parcursul mandatului său a avut de două ori ocazia să îl denunțe, potrivit prevederilor Tratatului, dar nu a făcut-o…

S-a spus că semnarea tratatului ar fi fost una dintre condițiile puse României pentru a fi acceptată în NATO.

Astăzi este cât se poate de clar că invitarea României de a adera la NATO nu a depins de semnarea Tratatului cu Ucraina. Considerentele aderării României la NATO erau de natură geopolitică, de locul în care România este aşezată în Europa.

Surse:

Ziaristi Online.

04/05/2020 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

   DACIA RIPENSIS

 

 

 

 

  Dacia Ripensis era denumirea unei provincii romane care făcea parte din Dacia Aureliana, la origine organizată de către împăratul roman Aurelian (pe la anul 283 E.N.), care a pus pietrele de graniţă şi una dintre ele a fost reînnoită de Gaianius, după retragerea lui din Dacia de la nord de Dunăre.

Ratiaria a fost stabilită drept capitală a Daciei Ripensis (înainte de asta fiind o colonie fondată de împăratul Traian în Moesia Superior).

Ea se găseşte în Bulgaria de azi, lângă Dunăre, la 17 km sud de Vidin.

Capitala servea cât ca sediul guvernatorului militar atât şi ca bază militară a legiunii romane a XIII-lea, Gemina. 

După Priscus, Dacia Ripensis era o provincie infloritoare în secolele al patrulea şi al cincilea ale erei noastre.

Însă la începutul anilor 440 E.N., hunii au cucerit provincia (înainte de asta au fost cateva conflicte între romani şi huni prin care hunii cuceriră Castra Martis  prin metode perfide).

Deşi provincia a fost redobandită pentru o perioada scurtă, până la urmă a fost decimată de către avari în anul 586. 

Pe o notă mai specifică, Aurelian a dezvoltat Dacia Ripensis de-a lungul Dunării şi anume între Moesia Superior şi Moesia Inferior. Pe timpul domniei lui Traian multe cetăţi şi întărituri au fost construite în această provincie.

Aceste cetăţi/întărituri au inclus Singidunum (Belgradul de astazi), Viminacium (Kostolaţ), Tanata, Zernis, Doukepratou, Caputboes, Zanes şi Pontes.

  Dacia Ripensis avea câteva oraşe mai mari care erau şi centre episcopale de unde s-a întins creştinismul timpuriu.

Pe lângă Ratiaria, unul dintre centrele principale era şi oraşul Aquae care era şi sediu episcopal. La sinodul din Sardica (Sofia de astăzi) în anul 343 se menţionează şi episcopul Aquaei “Vitalis et Daciae Ripensis de Aquis”. Această episcopie este amintita şi de împăratul Iustinian în cunoscuta sa novela numărul 11.

 Pe o piatră de mormânt păstrată din Aquae (astăzi Prahovo, rom. Praova) ridicată micului băiat creştin Dassianus scrie:

„Dassianus senior et Galla titula (sic) pueri (sic) bimato Dassiani iuniori Dassianus iunior, Christi electus neofitus” (Dasian cel mare  si Gala (au ridicat) piatra funerară copilului de doi ani Dassianus cel mic. Dassianus cel mic, noul ales al lui Hristos.

După numele vechi indigene, se poate vedea că pe arealul acesta creştinismul a fost răspândit nu numai în rândurile populaţiei române ci şi printrealţi  băştinaşi.

 

 

 

alt

 Catedrala Remesianei în care a slujit Sfântul Niceta

        

Protoprezbiteratul Ortodox Roman al Daciei Ripensis este scânteia vie a creştinismului daco-roman, credinţa strămoşilor românilor de astăzi, aşa numiţi vlahi, băştinaşi ai Serbiei de Est şi Nord-Est, care după atât de mulţi ani a fost reînnoit cu binecuvântarea Patriarhiei Române şi a Preasfinţitului Părinte Dr. Daniil, Episcopul romanilor-vlahilor din Serbia.

 Şi astăzi după circa 2000 de ani acest protopopiat proclamă şi slăveşte în limba autohtonă  învăţătura mântuitoare a lui Hristos şi Învierea lui Sfântă, scrie http://www.daciaortodoxa.ro/ro/istoric.html

 

 

04/05/2020 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: