CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 23 APRILIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

23 aprilie, istoricul zilei

 

215 îIHR: La Romaeste construit pe Dealul Capitoliului un templu dedicat zeiței Venus, pentru a comemora înfrângerea romanilor de către Hannibal, la Lacul Trasimene.

 

 

 

 

 

 

Hannibal Barkas (247-183 p.n.e.) | CiekawostkiHistoryczne.pl

Hannibal (247-183 î. I.Hr.)

 

 

 

Lupta de la Lacul Trasimene (21 iunie 217 î.Hr. ), a fost o bătălie importantă în timpul celui de-al doilea razboi punic.

Armata cartagineza condusa de Hannibal i-a învins pe romanii aflati sub comanda consululului Gaius Flamminius. Bătălia  a fost considerata una dintre cele mai mari și mai de succes ambuscade  din istoria militară.

 

 

 

 

 

 

 

 711: Dagobert al III-lea a fost incoronat rege al francilor.

 

 

A fost fiul si succesorul regelui Childebert al IV-lea si s-a nascut in anul 699, urcand pe tron  la varsta de 12 ani si murind la 16 ani.Fiind minor, regatul a fost condus de maresalii palatului,  Pepin de Herstal in Austrasia si Grimoald cel Tanar , fiul sau cel mic in Neustria.

 In timpul dinastiei Meovingiene , Austrasia (teritoriile de rasarit) era un regat franc ce cuprindea nord-estul Frantei actuale, respectiv bazinele raurilor Meuse si Moselle, pana la bazinul mijlociu al fluviului Rin. 

 Neustria a fost un stat franc  apărut în 511, fiind  format din teritoriile din  Aquitania pana la Marea Manecii, acoperind cea mai mare parte a nordului Frantei de  astăzi, Paris si Soissons fiind orașele sale principale. Astfel, Neustria a reprezentat partea vestică a regatului francilor sub stăpânirea Dinastiei merovingienil or, un  stat care s-a format la moartea lui Clovis I (a domnit între 482 pana in 511 ).

 

 

 

 

 

 

 

1014: Se desfasoară  Bătălia de la Clontarf (irlandeză: Cath Chluain Tarbh), in aproapiere de Dublin, pe coasta de est a Irlandei. Forțele regelui irlandez Brian Boru, s-au opus  împotriva unei alianțe Viking-irlandeze.

 

 

 

 

Folklore of Ireland on Twitter: "Brian Boru's alliance against the ...

 

  Brian Boru (cca. 941 – 23 aprilie 1014)

 

 

Batalia s-a încheiat cu victoria regelui Brian Boru. Se estimează că între 7.000 și 10.000 de oameni au fost uciși.

Deși forțele lui Brian au fost victorioase, Brian însuși a fost ucis, impreuna cu fiul său Murchad și nepotul lui Toirdelbach.Regele irlandez al Leinsterului, Mael Mórda și conducatorii vikingi i Sigurd și Brodir au fost de asemenea uciși. 

Bătălia a fost un eveniment important în istoria irlandeză și a ajuns să fie văzută ca un eveniment care a eliberat irlandezii de sub  dominația străină, iar Brian este celebrat ca un erou național.

 

 

 

 

 

1348: Regele Eduard al III-lea  al Angliei fondează Ordinul Jaretierei, cel  important ordin cavaleresc britanic.

Se spune că, la un bal, la Calais , Catherine Montagu, contesă de Salisbury, amanta  regelui Eduard al III-lea  , a lăsat să-i cadă jartiera, în timp ce dansa. Regele a ridicat jartiera. Tăind elanul celor care făceau glume la adresa gestului său, regele a spus:

„Messieurs, honni soit qui mal y pense! Ceux qui rient maintenant seront un jour très honorés d’en porter une semblable, car ce ruban sera mis en tel honneur que les moqueurs, eux-mêmes le rechercheront avec empressement”, adica în limba româna:

 „Domnilor, nerușinat să fie [considerat] cel ce se gândește la răuCei care râd acum se vor simți, într-o zi, foarte onorați să poarte o panglică asemănătoare, întrucât această panglică va fi așezată într-o asemenea onoare încât zeflemiștii înșiși o vor căuta curtenitor”.

Ordinul Jartierei a fost instituit pe la anul  1348, iar  după alte surse, în 1340 sau 1344.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Se acordă de către rege / regină, persoanei care a adus servicii deosebite statului britanic sau regelui / reginei si este alcatuit  dintr-o broșă, reprezentând o jartieră, care amintește de „jartiera contesei de Salisbury”.

Circular, pe marginea broșei (pe jartieră), se află gravată, cu litere de aur, deviza  Ordinului JartiereiHONI • SOIT • QUI • MAL • Y • PENSE. În centru, pe un scut alb, este reprezentată o cruce roșie.

In principiu, nu este acordat decât suveranilor, şefilor de state şi membrilor familiei regale, numărul beneficiarilor fiind limitat la numai 25.

 

 

 

 

 

 

1399: Alexandru cel Bun se proclamă domn al Ţării Moldovei, dar va domni efectiv din 29 iunie 1400.

 

 

 

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa

 

 

 Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Musatinul , reuşeşte să ia domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava.

Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.

Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pană la Marea Neagră, incluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi care acceptă suzeranitatea Moldovei.

Potrivit celor scrise de Grigore Ureche  Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi.

Pe timpul lui Alexandru cel Bun Voievod, este înregistrată Mitropolia Moldovei, care va fi recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în 1401.

 

 

 

 1605: A murit țarul  Rusiei  Boris Godunov ; (n. cca.1550 ).

 

 

 

 

 

 

A fost între anii 1584-1598 regentul țarului rus Fiodor I, care era debil mintal.

 Boris Godunov a fost încoronat țar la data de 1 septembrie 1598 și a domnit  pana in anul 1605. Prin urcarea lui pe tron  a luat  sfârșit dinastia Riurik.

 

 

 

 

 

 

 

1616: A murit marele dramaturg englez William Shakespeare; (botezat la 26 aprilie 1564),autor al pieselor de teatru „Furtuna”, „Visul unei nopţi de vară”, „A douăsprezecea noapte”, „Richard al III-lea”, „Henric al VIII-lea”, „Romeo şi Julieta”, „Hamlet” şi „Othello.

Shakespeare a fost actor, scriitor și apoi co-proprietar al unei trupe de teatru, cunoscută sub numele de „Oamenii lordului Chamberlain” – compania luându-si  numele, ca și altele din acea perioadă, după numele sponsorului ei aristocrat.

Trupa a  devenit destul de cunoscută pentru ca, după moartea reginei Elisabeta I și încoronarea lui James I (1603), noul monarh să o adopte  astfel că, în scurt timp a devenit cunoscută sub numele Oamenii regelui.

 

 

 

 

 

 

 

 

Diverse documente ale unor chestiuni legale și ale unor tranzacții dovedesc că Shakespeare devenise o persoană importantă în anii petrecuți la Londra.

A  cumpărat o proprietate în cartierul londonez Blackfriars și deținea cea de a doua casă, ca mărime, în Stratford.

În 1597, piesa lui William Shakespeare, „Văduvele vesele din Windsor„, a fost  jucată pentru prima dată, în prezența reginei Elisabeta a I-a  a Angliei.

În 1609 își publică sonetele, poezii de dragoste majoritatea.

A decedat in ziua de 23 aprilie 1616.

Pe piatra lui funerară stă scris: ‘Binecuvântat fie cel ce lasă (în tihnă) aceste pietre și blestemat fie cel ce-mi mișcă oasele” (în limba engleză modernă: „Blest be the man that spares these stones, and cursed be he that moves my bones”).

 

 

 

 

 

 

 1655:  Începe în timpul războiului anglo-spaniol asediul  fortăreței Santo Domingo și se încheie  șapte zile mai târziu.
 2.400 spanioli condusi de guvernatorul Don Bernardino Meneses y Bracamonte, conte de Peñalba, a rezistat cu succes asediului trupelor engleze alcatuite din 13000 soldati si 34 nave de razboi, conduse de amiralul Sir William Penn.

 

 

 

 

1661: Regele Charles al II-lea al Angliei, Scoției și Irlandei a fost încoronat la Londra, la Westminster Abbey.

 

 

 

 

 

1715: S-a născut  muzicianul german Johann Friedrich Doles, fost elev al compozitorului J.S.Bach;(d.8 februarie 1797).

 

 

 

 

 

 

1805: S-a născut filosoful, teologul și eruditul german Karl Rosenkranz  (m.14 iulie 1879).

A fost  profesor în Königsberg în orasul filosofului Immanuel  Kant,  primul biograf al lui Hegel (1844) și autorul tratatului „Estetica urâtului” (1853).

 

 

 

 

 

 

 

 

 1823: S-a născut sultanul otoman Abdul-Medjid.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În anul 1839, când a ajuns la tron, situația Imperiului Otoman era destul de problematică. Egiptul se răzvrătise împotriva autorității Porții și i-a învins pe otomani la Nizip.

Imperiul Otoman reușește să evite dezastrul total doar prin intervenția marilor puteri aliate, Anglia și Franța, care îi vor ajuta în continuare pe otomani și în cadrul Războiului Crimeei. Aceasta din urmă va avea drept efect scăderea influenței țariste în sud-estul Europei, inclusiv in tarile Romane.

Dar marile realizări ale lui Abdul-Medjid sunt reformele (numite Tanzimat) cu caracter liberal, pe care le-a promovat (reforme inițiate de tatăl său, Mahmud al II-lea), care au deschis drumul modernizării Turciei, dar  au favorizat si o serie de mișcări naționaliste de eliberare în randul popoarelor subjugate.

Pentru reformele sale, a fost considerat un adevărat Ataturk al secolului al XIX-lea.

Cele mai importante reforme promovate de Abdul-Medjid au :

1840: introducerea primei bancnote otomane;
1843 – 1844: reorganizarea armatei;
1844: adoptarea drapelului și a imnului național otoman;
reorganizarea sistemului financiar, a codului civil, a codului penal, după modelul celor franceze;
1845: înființarea așa-numitului Meclis-i Maarif-i Umumyie, prototip al primului parlament otoman (înființat în 1876);
1846: instituirea consiliului instrucției publice;
1848: înființarea primelor universități și academii moderne;
1856: abolirea taxelor și impozitelor defavorizante pentru cetățenii non-islamici;
1856: acceptarea în serviciul militar a unor astfel de cetățeni;
interzicerea purtării turbanului în favoarea fesului.

Sultanul Abdul-Medjid a murit la numai 39 de ani, în ziua de 25 iunie 1861 în urma unei tuberculoze, boală de care suferise și tatăl său . A fost succedat de fratele lui, Abdul Aziz.

 Orașul Medgidia din Dobrogea românească îi poartă numele. Sultanul Abdul Medjid l-a înzestrat atunci cu câteva edificii precum moscheea mare și baia turcească.

 

 

 

 

 

1858: S-a născut fizicianul Max Planck, întemeietorul Institutului de Fizică Teoretică, laureat al Premiului Nobel în 1918; (m. 4 oct. 1947).

 

 

 

 

 

Max Planck Formulates Quantum Theory

 

 

 

Planck a pus bazele mecanicii cuantice.

 

 

 

 

 

 

 

 1858: S-a născut compozitorul italian Ruggiero Leoncavallo; (d.1919).

 

 

 

 

 

 

 

1874: S-a născut în localitatea Maddalon din Italia compozitorul, dirijorul și profesorul român de origine italiană,  Alfonso Castaldi ; (d.6 august 1942).

 

 

 

 

 

Alfonso Castaldi

 

 

 

 

 

 

S-a stabilit în România la vârsta de 20 de ani. În 1914 a fondat orchestra Tinerimea simfonică din București., iar intre 1925 și 1929 a fost inspector al muzicii în Ministerul Artelor.

În afară de prelucrări după autori preclasici, a compus două simfonii, schița simfonică „Tarantella” (1904), poeme simfonice („Talatta”, 1906; „Marsyas”, 1907), muzică de cameră.

Deosebit de importantă a fost activitatea sa pedagogică în domeniul predării armoniei și contrapunctului, fiind profesorul multor compozitori și dirijori români, printre care George Georgescu, Ion Dumitrescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Alessandrescu, Nicolae Brânzeu, Ion Vasilescu.

A fost și un talentat de artist plastic, pictând portrete și peisaje. A făcut parte din cercul de artiști plastici de seamă ai vremii sale: Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Fritz Storck, Paul Verona, Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Alexandru Szathmary, Iosif Iser și Oscar Han.

A fost distins cu Premiul de muzică al Ministerului Cultelor și Artelor (1925) si  Premiul Național de Muzică (1929).

 

 

 

 

 

 

 1887: Este sfințită Catredala mitropolitana de la Iasi.

 

 

 

 

 

 

 

 

Catedrala Mitropolitana din Iasi, omisa din circuitul 3D al ...

 

 

 

 

 

 

 

 

1891:  S-a născut compozitorul rus Serghei Prokofiev, (s.v. 11 aprilie), creatorul  baletului „Romeo şi Julieta”; (m. 5 martie 1953).

 

 

 

 

1894: S-a născut scriitorul român Gib Mihăescu: „Braţul Andromedei”, „Vedenia”, „Zilele şi nopţile unui student întârziat”; (d. 19 octombrie 1935).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1902:  S-a născut scriitorul Halldór Laxness, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1955; (m. 8 feb. 1998).

 

 

 

 

Hugi.is - Ljóð - Myndir - Halldór Laxness

 

 

 

 

Este autorul volumelor „Lumina lumii”, „Clopotul din Islanda” şi „Pârjol în Copenhaga”.

 

 

 

 

 

 

 1910: A avut loc Congresul de constituire a Partidului Național-Democrat din România, în frunte cu Nicolae Iorga și A.C.Cuza.

 

 

 

1928: S-a născut celebra actriță americană Shirley Temple; (d. 10 februarie 2014).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1929: Se constituie Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană cu sediul la Paris, Franţa.

Compania primeşte pentru o perioadă de 20 ani concesiunea transportului aerian, mărfuri, călători, colete poştale pe rutele Bucureşti-Belgrad-Budapesta-Viena-Praga-Strasbourg-Paris şi Bucureşti-Istanbul.

În 1933 fuzionează cu alte patru companii franceze sub denumirea de Air France.

 

 

 

 

1962: În Romania socialista se incheie  cooperativizarea  agriculturii, proces început în martie 1949  și care, teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimțământ al țăranilor, dar care s–a caracterizat prin abuzuri și violențe.

 

 

 

 

 

 

1967:  A fost lansată nava cosmică  sovietică „Soiuz–1„, pilotată de Vladimir Komarov.

 

 

 

 

 

 

 

1968 : Are loc premiera filmului romanesc cu mare succes de public  „Razbunarea haiducilor”.  

 

 

 

 

 

 

Poster Răzbunarea haiducilor (1968) - Poster 5 din 6 - CineMagia.ro

 

 

Filmul, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea, este cel de-al treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu și Jean Constantin.

A fost vizionat de 5.930.612 spectatori, aflandu-se astfel pe locul 19 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile,după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

 

 

 

 

 

 

 

1994: Fizicienii descoperă particula sub atomica numita top-quark.

 

 

 

 

 

 

 

1999: Autoritățile române trimit FMI-ului o evaluare privind daunele provocate României de războiul din Iugoslavia, care se ridicau  la aproximativ 730 milioane de dolari.

 

 

 

 

 

 

 

 

 1999: Regele Spaniei înmânează Premiul Cervantes pentru anul 1998 – considerat drept Premiul Nobel al Literaturii de limba spaniolă – poetului Jose Hierro.

Premiul este înmânat în ziua morții lui Cervantes, în aula Universității din Alcala de Henares (localitatea în care s–a născut creatorul lui „Don Quijote”).

2000: Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

 

 

 

 

2001: Intel  introduce procesorul Pentium 4.

 

 

 

 

2003: Din cauza epidemiei provocate de virusul SARS, la Beijing se închid toate școlile pentru două săptămâni .

 

 

 

 

 

 

2007: A decedat fostul preşedinte rus, Boris Elţîn; ( n.1 februarie 1931).

 

 

 

 

 

 

 

2007: A murit scriitorul şi jurnalistul american David Halberstam, laureat al prestigiosului premiu Pulitzer, celebru pentru cronicile sale consacrate războiului din Vietnam ; (n. aprilie 1934).

 

 

 

2008:  Naţionala de handbal feminin a Norvegiei a câştigat, pentru prima dată în istoria sa finala Jocurilor Olimpice, în faţa campioanei mondiale Rusia, de care a dispus cu scorul de 34-27 .

 

2014: A decedat Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist român,  membru fondator al renumitei formaţii de muzică pop-rock „Mondial”, înfiinţată în 1966 la Bucureşti. 

Între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi; (n. 1945).

 

 

 

 

 

Titus Andrei despre formația Mondial – Top Românesc

 

 

 

 

Printre cele mai cunoscute creaţii ale sale se află „Romanţă fără ecou”, „De va veni la tine vântul” sau „Primăvara”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Mucenic Gheorghe

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut in Capadocia, într-o familie creștină și a trait in timpul domniei imparatului roman Diocletian.

Inca de tanar a ramas fara tatal sau, care a murit marturisind credinta crestina.

Impreuna cu mama sa, se muta in Palestina. Urmeaza cariera militara, ajungand comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, cand imparatul a inceput persecutiile impotriva crestinilor, Sfantul Gheorghe a marturisit chiar inaintea lui Diocletian credinta in Hristos.

Dupa ce a fost supus la numeroase chinuri, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie.

Tot acum, au primit moarte muceniceasca Glicherie, Valeriu, Donat, Terin si Alexandra, sotia imparatului Diocletian, care trecusera la credinta crestina, dupa ce, pentru rugaciunile Sfantului Gheorghe, Dumnezeu a inviat un mort.

Și dupa moarte, sfantul s-a aratat facator de minuni fiind grabnic ajutator celor ce il cheama in rugaciuni.

Evlavia creștinilor pentru Sfantul Mucenic Gheorghe se vede si astazi in numarul mare de biserici si manastiri care ii sunt inchinate, precum si prin numarul insemnat de oameni care ii poarta numele.

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008.

  2. Crestin Ortodox;

  3. Istoria md;

  4. Mediafax.ro;

  5. Wikipedia.ro

  6. Rador.ro

 

 

 

VIDEO: ASTĂZI ÎN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicitate

23/04/2020 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , | Un comentariu

CREDITUL RUSESC DE 200 MILIOANE DE EURO PENTRU R. MOLDOVA: CAPCANĂ SAU NECESITATE?

Dodon s-a întâlnit cu Putin la Moscova

ATENȚIE: CREDITUL RUSESC DE 200 MLN. EURO – CAPCANA LUI PUTIN PENTRU R. MOLDOVA 

Concomitent cu decizia Fondului Monetar Internațional de acordare a asistenței de urgență Republicii Moldova pentru lupta cu pandemia COVID-19, în valoare de 235 milioane dolari, pe 17 aprilie 2020 a fost semnat şi acordul prin care Federaţia Rusă acordă Republicii Moldova un credit de 200 de milioane de euro.

Preşedintele Igor Dodon a făcut public şi documentul semnat, declarând că acesta ar fi „primul suport financiar concret oferit din exterior țării noastre în această perioadă de criză”, neglijând faptul că FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană deja anunțaseră despre alocarea de resurse pentru Republica Moldova.

De asemenea, șeful statului a trecut cu tăcerea când vor fi disponibilizați banii din Rusia.

Bani din est și din vest

Documentul publicat, care nu întrunește criteriile unui act oficial, conține la sfârșit semnătura „A.Neguță”, despre care președintele a spus că aparține ambasadorului Republicii Moldova laMoscova, Andrei Neguţa, şi a unei persoane necunoscute (numele nu este), identificată drept reprezentant al Ministerului de Finanţe rus.

Fără funcțiile pe care le ocupă semnatarii sau vreo dată când a fost semnat.
Totodată, mass media pro-guvernamentală din Rusia, care în astfel de cazuri nu ezită să trâmbițeze despre generozitatea Kremlinului, este suspect de tăcută la acest subiect.

Agenția oficială RIA Novosti, de exemplu, nu a dat nicio informaţie la subiectul dat în perioada 17-20 aprilie, în schimb a difuzat o ştire despre creditul deurgenţă acordat de FMI, în care menţionează în treacăt şi despre creditul rusesc.

Nu a scris nimic despre semnarea acordului nici agenţia Interfax, nici postul Pervîi (1TV.ru), nici Vesti.ru, parte a concernului de stat VGTRK, care deţine RTR, nici Kommersant.ru etc.

La fel, nu poate fi găsită nicio informaţie la acest subiect pe site-ul oficial al Guvernului Rusiei (http://government.ru/news/) şi nici pe cel al Ministerului de Finanţe ( https://www.minfin.ru/ru/press-center/) de la Moscova.

O ştire pe larg  a dat agenţia Tass, care are un reprezentant la Chişinău, într-un articol cu titlul sugestiv „Rusia și FMI vor astupa gaura din bugetul Moldovei”, a publicat Nezavisimaya Gazeta (http://www.ng.ru/cis/2020-04-19/8_7847_moldova.html.).

Aceeaşi publicaţie dă şi numele oficialității ruse care a semnat acest acord – Timur Maksimov, vice-ministru al Finanţelor din Rusia.

Condiţiile acordului de creditare

Acordul are 13 articole şi prevede că va intra în vigoare doar după primirea prin canale diplomatice a notificărilor oficiale privind efectuarea tuturor procedurile de aprobare pe interior.

Articolul 2 se referă la condiţiile de acordare a creditului. Astfel, se prevede că împrumutul se oferă cu condiţia lipsei de datorie restantă şi/sau de dobânzi la datoria restantă la credite de stat acordate de partea rusă sau pentru credite acordate debitorilor moldoveni de băncile din Rusia, sub garanţie de stat sau cu asigurarea Agenţiei pentru Asigurarea Creditelor pentru Export şi Investiţii (http://https://www.exiar.ru/press/news/).

Veaceslav Negruţa, fost ministru al Finanţelor, susţine că trebuie acordată mare atenție la această prevedere.

Articolul 3 (1) stipulează că banii din credit se transferă în două tranşe: prima în valoare de 100 milioane de euro va fi debursată nu mai târziu de trecerea a 30 de zile calendaristice, de la data intrării în vigoare a acestui document, dar nu mai devreme de data semnării acordului despre ordinea efectuării evidenţei şi a plăţilor, în conformitate cu punctul 2 al articolului 9 din Acord.

A doua tranşă, în sumă de 100 milioane euro, ar urma să ajungă nu mai târziu de 31 octombrie 2020. Adică în ajunul alegerilor prezidenţiale, planificate să aibă în luna noiembrie.

Accesul companiilor ruse pe piaţă

Art.3 (3) prevede că autorităţile de la Chişinău vor depune eforturi pentru a asigura realizarea de proiecte comune pe teritoriul Republicii Moldova cu suportul companiilor ruseşti. Autoritățile moldoveneşti îşi iau şi angajamentul de a acorda acces companiilor din Rusia la procedurile de achiziții publice de bunuri și servicii, în aceleaşi condiţii ca şi întreprinderilor din Moldova.

Acest angajament pare unul straniu, în condiţiile în care şi acum accesul companiilor ruseşti la licitaţiinu este îngrădit şi ele pot participa dacă corespund cerinţelor impuse de finanţatori şi legislaţiamoldovenească. De exemplu, mai multe lucrări de reabilitare a drumurilor sunt efectuate de companii din fostul spaţiu sovietic precum Ucraina sau Azerbaijan.

Economistul Dumitru Budianschi susţine că stipularea privind invitarea companiilor rusești în realizarea contractelor, chiar dacă conține prevederea tratamentului egal, „în realitate va conduce la implicarea companiilor agreate politic de ambele părți”.

„Adică banii sunt plătiți de cetățenii Republicii Moldova, dar profitul și beneficiile vor fi culese de niștecompanii controlate politic din Federaţia Rusă şi Moldova”, a precizat expertul.

Premierul Ion Chicu susţine, însă, că prin această prevedere „se stabilește echitate pentru toți participanții, indiferent de unde sunt ei”.

„Este remarcat ca să nu fie discriminați reprezentanții unor țări, cum s-a mai întâmplat cu varii ocazii”, a precizat premierul. Rata dobânzii 2% este optimă, susţine Puşcuţa Articolul 4 se referă la condiţiile de rambursare a creditului: în decurs de 10 ani în 20 rate egale la
fiecare jumătate de an pe 15 martie şi 15 septembrie a fiecărui an, iar prima rată se va efectua pe 15 martie 2021. Acordul prevede şi posibilitatea rambursării anticipate a creditului, fără careva obligaţii suplimentare.

Rata dobânzii este de 2% anual. Experţii au criticat acest fapt, susţinând că Moldova se putea împrumuta în condiţii mai convenabile.
„De fapt, acest credit pare a fi cea mai scumpă resursă creditară pe care Moldova o contractează în această perioadă. Resursele creditare aprobate de FMI pentru Republica Moldova, în sumă de echivalentul a 235 milioane dolari, vor fi mai ieftine…

Iar resurse în euro puteau fi accesate mai ieftin de la Bruxelles, dacă erau făcute și solicitările respective”, afirmă Veaceslav Negruţa într-o analiză pe blogul său. Pe de altă parte, în cadrul şedinţei de Guvern în care au fost aprobate ambele credite, vicepremierul

Serghei Puşcuţa a adus ca argument în favoarea creditului rusesc ratele la credite în euro
(eurobonduri) achitate de alte state din regiune: Albania – 3,5%, Armenia – 3,95%, Georgia – 6,88%, Macedonia – 2,75%, Muntenegru – 2,5%, Ucraina – 7,38%.

„Noi considerăm că dobânda de 2% pentru astfel de împrumuturi este una optimă şi acceptabilă”, a afirmat ministrul Finanţelor. În cazul întârzierii cu 10 zile a plăților de rambursare și deservire a creditului, Acordul prevede că suma respectivă se consideră restantă și se va aplică o penalitate cu o rată de 3% pentru perioada de întârziere (150% la rata inițială de 2%).

Prevederea cu cele mai mari riscuri

Economistul Sergiu Gaibu a atras atenţia la articolul 7.2, care prevede şi faptul că statul moldovenesc ar putea fi nevoit să achite şi datoriile consolidate la credite acordate de băncile rusești și care sunt garantate de stat.

El a alcătuit şi un tabel al modului cum poate evolua, timp de 10 ani, în cazul unui astfel de scenariu „datoria doar în baza dobânzilor și penalității capitalizate fiecare jumate de an conform prevederilor de „счетчик” din contractul de împrumut”.

„Furtul miliardului va fi fleac pe lângă + 4.5 miliarde dolari dobânzi și penalități”, susţine Gaibu într-o postare.

Premierul a calificat astfel de ipoteze drept inisnuări ale unor „rusofobi” şi a susţinut că Republica Moldova nu şi-a luat astfel de angajamente.

„Acesta este un acord clasic de finanţare, fără detalii ascunse şi speculaţii, de care Republica Moldova are mare nevoie acum”, a afirmat Chicu.

 

Creditul FMI mai atractiv decât cel rusesc

În acest context, merită de atras atenţia la finanţarea în valoare de 234 milioane de dolari, acordată în regim de urgenţă de FMI. Astfel, analistul financiar Dumitru Vicol, susține că deși profilul creditelor nu sunt comparabile,  dobânda la cel oferit de FMI e mai mică decât la cel rusesc. Finanţarea oferită de FMI are două componente.

Prima este un credit de 78,4 milioane dolari, prin intermediul Mecanismului de creditare rapidă (RCF).

Acesta presupune că el se acordă pentru un termen de 10 ani, cu rata dobânzii – Zero, o perioadă de graţie de 5 ani şi jumate , iar rambursarea se face în 4 ani şi jumătate.

 

 

A doua componentă a finanţării este de aproximativ 156,7 milioane dolari, prin intermediul Instrumentului rapid de finanțare (RFI), pe un termen de 5 ani.

Creditul are o rată a dobânzii de 1,5%, perioadă de graţie de 3 ani şi 3 luni, iar rambursarea se va face în decurs de un an şi 9 luni.

Documentul  mai prevede şi plata unui comision de deservire în valoare de 0,5% din valoarea creditului sau circa 780.000 de dolari.

Semne de întrebare

 

Dacă Partidul Socialiştilor susţine necondiţionat contractarea creditului rus, apoi opoziţia s-a arătat îngrijorată de condiţiile acestuia, în special de cele din articolul 7.2 din acord, în care se face trimitere la existența sau potențiala existență a unor alte împrumuturi luate de companii și garantate de Federația Rusă sau garantate de Republica Moldova.

„Întrebările noastre sunt: cine sunt aceşti debitori? Ce se ascunde în spatele acestei prevederi? Sau asta este o modalitate prin care Igor Dodon încearcă să deschidă uşa pentru anumite companii care lucrează pentru el?

Asta înseamnă, de exemplu, că compania fratelui lui poate să se împrumute de la băncile ruseşti după care noi să rambursăm sau alte companii legate cu PSRM?”, a declarat lidera PAS Maia Sandu în cadrul unui briefing.

Vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, a atras atenţia la faptul că în acord nu este specificată instanța de judecată care va examina litigiile pe marginea creditului, iar despre condiţiile impuse de Rusia în acord spune că acestea sunt greu de imaginat să fie puse în cazul unui acord de creditare din partea UE.

„Niciodată nu am fost idealist în raport cu Uniunea Europeană, dar își poate imagina cineva ca UE să aibă asemenea abordare în raport cu Republica Moldova?

Iată unde este o diferență majoră între vectorul european și cel euroasiatic”, a comentat vicepreședintele Parlamentului.

Criticile au forţat deputaţii fracţiunilor parlamentare PDM şi PSRM să ceară Ministerului Justiţiei o interpretare a Articolului 7, p. 2 din Acord, care prevede că ”Orice datorie restantă a oricărei entităţi din Republica Moldova către guvernul rus sau instituţii ale guvernului rus, unde există „acordul părţii moldoveneşti”, devine automat parte a acestui contract”.

De asemenea, urmează a fi concretizată modalitatea de soluţionare a litigiilor între cele două părţi.

De notat că deşi preşedintele Dodon s-a grăbit să se laude că creditul rus este primul suport financiar concret oferit în această perioadă de criză, banii de la FMI pot intra mai devreme.

Astfel, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a decis deja că banii pot intra pe conturile Băncii Naţionale, de unde apoi vor ajunge la Ministerul Finanţelor, scrie https://www.mold-street.com/?go=news&n=10366

23/04/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Savant israelian: ”Coronavirusul dispare de la sine după 70 de zile”

Prof. Isaac Ben Israël: Virusul dispare de la sine după 70 de zile

 

Profesorul Isaac Ben Israel este șeful programului de studii de securitate la Universitatea din Tel Aviv, savant militar și fost politician israelian.

Între 2010 și 2012, a fost consilier senior în domeniul ciberneticii al premierului Netanyahu, timp în care a fondat Biroul Național Cyber ​​al Israelului (INCB)

Isaac Ben Israel este în prezent președinte al Agenției Spațiale Israeliene și al Consiliului Național pentru Cercetare și Dezvoltare, sub auspiciile Ministerului israelian al științei, tehnologiei și spațiului.

Este autorul lucrării  „Filozofiei inteligenței – Logica și moravurile spionajului” , publicată de Élat.

„Sfătuiesc cu tărie să nu fie lăsați matematicienii – care nu știu nimic despre biologie – să decidă când vom ridica restricțiile”.

Prof. Isaac Ben Israël a vorbit pe canalul de televiziune Keshet 12 pentru a-și prezenta viziunea asupra managementului global al crizei COVID-19. 

Conform unei cercetări pe care a condus-o cu un coleg profesor se pare că numărul de cazuri noi de îmbolnăviri cu acest virus crește după aproximativ 40 de zile și scade treptat la aproape 0 după 70 de zile. Potrivit acestuia, acest lucru ar fi valabil în orice parte a lumii – indiferent dacă țările își opresc sau nu activitățile economice.

El a mai spus că închiderea economiilor mondiale a fost o mare greșeală.

În cazul Israelului, el a subliniat că 140 de oameni mor în fiecare zi în timp normal. A opri o mare parte a economiei din cauza unui virus care ucide una sau două persoane pe zi este o greșeală drastică care costă inutil Israelului 20% din PIB-ul său, a spus el.

Prof. Gabi Barbash, fostul director general al Ministerului Sănătății, care este expertul medical pentru cel de-al Doisprezecelea Canal, a spus că Ben Israel a greșit  și că pierderile umane ar fi fost mult mai mare dacă Israelul și alte țări nu ar fi luat aceste măsuri.

Cu toate acestea, Ben Israel a declarat că datele provenite în special din țări precum Singapore, Taiwan și Suedia (vineri, Suedia a avut 9.685 de cazuri confirmate de noi infecții cu coronavirus și 870 de decese), care nu au luat măsuri atât de drastice să-și închidă economiile – au demonstrat că are dreptate.

Rata ridicată a deceselor în unele țări se datorează faptului că sistemele lor de sănătate au fost copleșite, a spus el. 

Când Barbash a citat New York ca exemplu de sistem de îngrijire a sănătății suprasolicitat și a spus că doar măsurile drastice pot preveni o criză globală și mai gravă, Ben Israel a răspuns că ultimele indicații din New York sugerează că presiunea asupra sistemului de sănătate a început să scadă.

Potrivit acestuia, aceasta ar merge în direcția statisticilor care arată că numărul de cazuri noi atinge un maxim și începe să scadă după 40 de zile.

Continuând dezbaterea după ce Ben Israel a părăsit studioul, Barbash a subliniat că „vom trăi cu coronavirusul până anul viitor”.

El a spus apoi: „Vă îndemn să nu îi lăsați pe matematicienii – care nu știu nimic despre biologie – să determine când vom ridica retenția”.

 

Sursa: fr.timesofisrael.com

23/04/2020 Posted by | ANALIZE | , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: