Cum se poate admite ideea ca o provincie mănoasă ca Transilvania să fi rămas pustie, de la retragerea aureliană până la cucerirea de către unguri?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„AUTOHTONIA ABSOLUTĂ”

CÂT DE VECHI SUNT ROMÂNII PE ACESTE MELEAGURI ?

 

 

Motto:
Din istoria Imperiului Habsburgic, a Regatului Ungar şi a Imperiului Otoman, am învăţat că Transilvania este românească.

Ştefan J. Fay

 

 

În scurgerea timpului nu sunt două adevăruri în care, fiecare, de-o parte ori de alta, să creadă după inima lui, ci, pe deasupra sentimentului, unul singur păstrat de istorie pentru care cinstea faţă de adevăr trebuie să opteze.

Iar acest adevăr, pentru populaţia românească autohtonă, vine din negura mileniilor preistorice.

 

Fetița de la Hotărani

Pentru amatorii de istorie, preistoria este ceva foarte de demult, un fel de poveste frumoasă care dă piese interesante pentru muzee, fără prea mare legătură cu viaţa contemporană.

Există însă în Europa câteva populaţii, unele devenite popoare, a căror autohtonie se poate dovedi tocmai cu ajutorul preistoriei.

Este cazul românilor, nu doar din Transilvania, dar de peste tot unde trăiesc. Ei nu reprezintă un caz izolat. Se poate demonstra că şi iberii, cu toate amestecurile ulterioare, îi continuă într-un fel pe vânătorii şi pictorii de la Alta Mira; bretonii, pe cei care au ridicat monumentele megalitice de la Carnac, helveţii pe foştii locuitori ai aşezărilor lacustre.

Bascii, irlandezii, sicilienii, etruscii, tirenienii, dardanii, urcând apoi în Balcani: macedonenii fac parte, probabil, din cele mai vechi populaţii europene, putându-şi urca genealogia până în preistorie.

Cât priveşte poporul român, lucrul acesta se poate spune fără greş: ei se trag din populaţia originară care a dat cultura de la Vinţu, Hamangia, Cucuteni, Monteoru.

Să nu uităm cuvintele spuse se Marija Gimbutas, celebră profesoară la Universitatea din Los Angeles:

„România este vatra a ceea ce am numit VECHEA EUROPĂ, o entitate culturală cuprinsă între 6.500 şi 3.500 de ani î.e.n., axată pe societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate patriarhale de luptători din epoca bronzului şi fierului”.

Urmele acestor afirmaţii se găsesc peste tot pe cuprinsul României întregi. Sub vatra satului de azi, Cucuteni, din Moldova stau şapte straturi de aşezări până la cea mai veche cultură paleolitică.

Sub oraşul nostru Alba-Iulia se află beciurile cetăţii romane Apulum, sub temelia ei cetatea de piatră şi de lemn a dacilor, iar sub ea suprapusele aşezări care pătrund până la epoca de piatră.

Ornamentele de pe vasele şi statuetele de lut din preistoria românească sunt brodate şi azi pe costumele naţionale româneşti, se cioplesc în lemnul porţilor din Maramureş şi până în Bucovina, din Oltenia şi până în Dobrogea. Nu există un singur model de pe vreun vas descoperit în Monteoru, vechi de patru, cinci mii de ani, să nu se găsească în broderiile românilor de azi. Ele dau temeiul celei mai vechi conştiinţe de popor neclintit.

Iar al doilea temei stă în bătăliile dacilor împotriva cimbrilor, bastarnilor, celţilor, mai târziu împotriva romanilor.
De la Buerebista şi Decebal românii ştiu că există nu numai prin cultura preistorică, dar şi prin istorie, ca popor şi stat, luat în evidenţă de Herodot, atestat de Columna lui Traian, preamărit de Iordanes.

Prin Cucuteni şi Monteoru, prin Buerebista şi Decebal, ei ştiu că sunt o populaţie de autohtonie indubitabilă, într-un lanţ neîntrerupt de generaţii, din preistorie şi până azi. Toţi ceilalţi au venit peste ei. Unii din nord, alţii din est, câte unii din sud.

Unii călări, alţii pe jos, unii cu sabia, alţii cu bâta, unii să cucerească, alţii să cerşească.

Coborând ceva mai adânc sub castelele medievale, vechi doar de câteva sute de ani, se va străpunge către neolitic. Şi acest neolitic nu aparţine nici celţilor, nici germano-francilor, nici slavilor, nici ungurilor, ci tocmai populaţiei pe care o putem numi de autohtonie absolută în Europa.

 

CINE AU FOST PRIMII ÎN ARDEAL, UNGURII SAU ROMÂNII?

 

În faţa atâtor teorii degradate se pot pune câteva întrebări de bun simţ şi de logică simplă.

Cum se poate admite ideea că o ţară atât de mănoasă ca România şi o provincie frumoasă ca Transilvania să fi rămas pustie atâtea secole – de la retragerea aureliană şi a populaţiei dace, până la cucerirea ei de către unguri?

Cum se explică faptul că ungurii, venind în ţara pustie, au ştiut să dea apelor, munţilor, dealurilor, ba şi unor cetăţi – ce erau acestea? ruine goale? – vechile denumiri dacice şi romane?

Cum de au zis, fără ca nici un localnic să le şoptească la ureche, Moroş la romanul Marisus şi românescul Mureş? Cum de au zis Körös la romanul Crisus şi românescul Criş?

Cum de au zis Szamos la romanul Samusus şi românescul Someş? Într-o discuţie publică, celebrul Tomaschek a recunoscut că argumentul toponimic îi dă dureri de cap!

Partea stranie în comportarea unor istorici unguri stă în faptul că ei înşişi se dezic de marii lor cronicari care, în fapt, semnează actul lor de naştere ca popor european. Domnul Roesler îl declara pe Notarul Anonim al Regelui Béla falsificator. Simon de Kéza, care susţine pe la 1285 existenţa unor cnezate şi voievodate vechi româneşti – fantezist!

Cronicarii bizantini şi ruşi, actele de cancelarie, documentele de la Vatican – fabulații. De ce această dezicere? Fiindcă propriii lor cronicari vorbesc de un popor Valah organizat în toată Transilvania, Maramureş, Banat, Oltenia – şi aceasta nu mai convenea teoriei ţării pustii.

 

Dar mai avem un aspect lămuritor…

 

Dacă prin anii 896, când se aşează ungurii în Panonia, ei erau încă organizaţi în trib şi trăiau din jaf, o sută de ani mai târziu, integraţi prin catolicism în civilizaţia europeană, ei adoptaseră cancelaria feudală din care nu putea scăpa nimic nesupravegheat, ca în toate organismele statelor centralizate.

Roesler pretinde că infiltrarea românească de la sudul Dunării s-a petrecut între anii 1100 şi 1200. Deci acest fenomen istoric trebuia să fie consemnat undeva, în actele de cancelarie, dacă nu ale ungurilor, oricum ale imperiului bizantin.

Dar aşa ceva nu găsim. Cum să ne putem închipui că se aşează câteva zeci de mii, sute de mii de oameni, pe tot cuprinsul Transilvaniei, de la Sighet la Braşov, de la Oradea şi Arad la Topliţa, pe Crişuri, pe Mureş, pe Olt, pe toate apele şi-n toţi munţii, înjghebând sate şi cătune, şi această maşină administrativă care se numeşte cancelarie regală să nu consemneze nimic, să nu delimiteze nici un raport juridic pentru noul venit?

E simplu: fiindcă fenomenul nu a existat, ci, dimpotrivă, peste populaţia locală s-a făcut o lentă infiltrare ungară şi pe aceasta o găsim însemnată şi de cronicari, şi în titlurile cancelariei.

Cunoaştem nenumărate conflicte între coroană şi voievozii ori cnejii pământeni, ori, dimpotrivă, acordurile dintre năvălitorii unguri şi conducătorii populaţiei locale româneşti, ceea ce dovedeşte existenţa unui raport între entităţi politice, statale şi de cancelarie de sine stătătoare.

Cunoaştem cu exactitate mutarea cetei lui Bogdan de Iam spre nord. Cunoaştem cu exactitate tratativele, condiţiile şi consecinţele primirii cumanilor de către maghiari în Ungaria.

De asemenea, cunoaştem condiţiile precise cu care au fost primiţi Cavalerii Teutoni în Transilvania, zona lor de aşezare, drepturile şi limitele acestor drepturi, după care teutonii, încălcându-le, au fost izgoniţi din ţară.

Dar să ne oprim la faptele mărunte. Noi ştim azi că nici un călugăr nu putea trece din Ţara Românească în Transilvania fără ca autoritatea administrative cnezală, voievodală, orăşenească să nu ştie ce-i cu el, de unde vine, încotro se duce şi cu ce scop. Fuga unor oameni dintr-un hotar într-altul, am zice azi dintr-un judeţ în altul, se urmărea prin scrisori, pentru ducerea înapoi a fugarului, cu forţa.

Se găsesc reclamaţii pentru furtul unor vite, pentru un jaf, pentru o tulburare la stăpânire; un împrumut de bani se făcea pe bază de acte, o aşezare nouă lua fiinţă prin delimitări cu împuterniciţi judecătoreşti şi martori.

Vreau să spun că ne aflăm într-un timp eminamente istoric când, deci, orice mişcare se consemna într-un cadru de legi bine definite. Cu alte cuvinte, nici o pasăre nu putea cânta fără ca întreaga pădure s-o ştie!

Şi nici o cancelarie, orăşenească, cnezială, voievodală, regală, nici un cronicar, nici măcar un biet călugăr misionar, nimeni nu pomeneşte de asemenea mişcare de exod şi reexod.

Ceea ce se susţine nu mai este ipoteză istorică. E chiar umilitor să se combată asemenea teză de răstălmăcire şi manevrare politică!

E ca şi cum în secolul nostru, când omul ajunge pe Lună şi pe Marte, am dezbate sexul îngerilor!

 

Ştefan J. Fay

(Fragment din cartea „Un mileniu în 51 de ani”) 

 

 

 

 

 

 

 

Ştefan J. Fay (n. 2 iulie 1919, com. Seuca, jud. Mureş -d. 26 iunie 2009, Nisa, Franţa), fiul lui Joseph de Fay si al Gabrielei (n. Kemany).

 La data de 31 mai 2009 i s-a conferit în România Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer, categoria A „pentru literatură”.

Prin ambii parinti are o ascendență ilustră.

Consemnată in documentele ungurești inca la 1128, familia Fay a dat, de-a lungul secolelor vestiti militari, ambasadori (la inalta Poartă și la Veneția), guvernatori, scriitori, pictori, muzicieni etc, precum Fay Andras (1786-l864), strabunicul lui Stefan Fay, clasic al literaturii maghiare.

 Mama scriitorului cobora din vița lui Ioan Kemeny, general si principe al Transilvaniei (1660-l662), autorul unor Memorii faimoase (publicate in 1856 de Academia Ungară), o exceptionala cronica a Transilvaniei pentru o perioada de treizeci de ani.

Tatăl său a fost marele patriot român de origine nobiliară secuiască, care a citit în Parlamentul României la 1919 „Declarației de adeziune a secuilor la Unirea cu România”, în aplauzele întregii adunări.

Cu un curaj demn el a declarat că ”secuii au primit cu liniște și cu încredere unirea cu România” și că secuii au trăit ca un ”popor vitreg” în cadrul statului ungar, iar lupta lui Mihai Viteazul le-a dat speranțe de libertate. Doctor în drept internațional, poliglot, specialist în istorie, Iosif Fay a fost ales deputat al secuilor în primul Parlament al României Mari, fiind bun prieten cu Octavian Goga și Octavian C. Tăslăuanu, devenit, ulterior, ambasadorul României la Tokyo și la Bruxelles. Iosif Fay a fost public lăudat de Nicolae Iorga, iar Regele Ferdinand I l-a trimis consul în Japonia și la Bruxelles.

Tradiția s-a continuat prin căsătoria lui Stefan Fay cu Voica Bogdan, descendenta mai multor familii domnitoare din Moldova – Bogdan, Cantemir, Sturza – si stranepoata a lui Grigore Ghika, ultimul domn al Moldovei.

CITIȚI: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/04/01/un-document-uitat-de-istoria-romaneasca-dar-si-de-cea-maghiara-declaratia-de-adeziune-a-secuilor-la-unirea-cu-romania/

 

 

 

Sursa:  https://www.voci.ro/cat-de-vechi-sunt-romanii-pe-aceste-meleaguri/

 

 

 

 

 

Publicitate

O ISTORIE A ZILEI DE 18 MARTIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

18 martie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul 37 d.I.Ch.:  Senatul roman îl proclamă  împărat pe Caligula.

 

 

 

Caius Iulius Caesar Germanicus (n.31 august 12  – d. 24 ianuarie 41), cunoscut sub numele de Caligula, a fost al treilea împărat roman și al treilea membru al dinastiei iulio-claudiene.

A murit  asasinat in ziua de 24 ianuarie 41, în urma unei conspirații a pretorienilor în frunte cu Cassius Chaerea și L. Annius Vincianus, fiind succedat la tron de Claudiu I, unchiul său, care a fost proclamat împărat de garda pretoriană.

Numele lui a fost  supus de senat unei damnatio memoriae.

 

 

235: În timpul pregătirilor unui război împotriva triburilor germanice ale alemanilor, imparatul roman Marcus Aurelius Severus Alexander și  Iulia Mamaea (mama sa) sunt uciși la Mogontiacum (azi Mainz) de soldați, care-l proclamă împărat pe Maximin Tracul.

Odată cu el a luat sfârșit dinastia Severilor.

 

 

 

Alexandru Sever (1 octombrie 208 – 18 martie 235), a domnit din anul 222 pana la moartea sa.

A fost  nepotul împăratului Caracalla,fiind  originar din Arca Caesarea (Fenicia). La vârsta de 13 ani, pretorienii din Roma l-au proclamat imparat , după asasinarea vărului său Elagabalus.

Autoritatea reală era  exercitată de mama sa, Iulia Mamaea, ajutată de juriștii Ulpianus și Modestinus.

 

 

 

633: Peninsula Arabică a fost unită sub autoritatea centrală a califului Abu Bakr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Abdullah ibn Abi Qhuhafah (cca 573 -. 23 august 634), cunoscut sub de Abu Bakr, a fost primul calif arab (632-634). A întreprins campanii militare în urma cărora a cucerit Mesopotamia (Irakul de azi) și Palestina.

Era unul din însoțitorii lui Mahomed și socrul acestuia, și totodată cel mai bun prieten al profetului.

El a aderat la credinta propovaduita de Mahomed, motiv pentru care este cunoscut și sub numele de Al-Siddiq (cel ce crede). Mormântul său se află în moscheea din Medina, alături de ceilalți trei califi care l-au succedat.

 

 

 731: A fost ales papa Grigore al III-lea.

 

 

 

 

 

 

 

 

  Grigore al III-lea ( d. 28 noiembrie 741 la Roma) a fost papă al Romei intre anii 731 si  741.  Ca și în timpul pontificatului predecesorului sau, Grigore al II-lea, a  avut loc conflicte majore cu Imperiul Roman de Rasarit.

În Cursul crizei iconoclaste, împaratul  bizantin Leon al III-lea Isaurianul o fost excomunicat de Biserica  de la Roma și în replică împăratul a  integrat episcopatele din  Sicilia, Italia inferioara si Iliria în subordinea Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol.

Drept urmare, papa a rupt toate relațiile cu Bizanțul.

 

 

 

978 : A murit regele  Angliei, Eduard Martirul (n.962 ). A domnit din anul 975 până la moartea sa. Eduard a fost fiul cel mare al regelui Edgar, dar nu a fost recunoscut ca moștenitor al tatălui său, fiind  ales rege de către principalii susținători ai săi: Arhiepiscopul Dunstan și Oswald de Worcester.

Scurta domnie a lui Eduard a luat sfârșit atunci când a fost asasinat la Castelul Corfe în circumstanțe incerte. Trupul său a fost înmormântat la Abația Shaftesbury la începutul anului 980.

1229: Frederik al II-lea, imparatul Sfantului Imperiu Romano-German, se proclama  in timpul celei de-a sasea Cruciade,rege al Ierusalimului.

1241:  Prima invazie mongola in Polonia –  mongolii distrug  armatele poloneze în Bătălia de la Chmielnik și  jefuiesc orașul Cracovia.

1314:  Marele Maestru al Ordinului Templierilor, Jaques de Molay, este ars pe rug.

Jacques de Molay ( n. cca  1243 – d.18 martie 1314)  a fost  al  23- lea  și ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri si a condus   Ordinul de la  20 aprilie 1292,  până când a fost acesta a fost dizolvat  de Papa Clement al  V- lea  în 1307.

 Deși se cunosc puține lucruri din viața sa reală și faptele acestuia ca Mare Maestru,, cu excepția ultimilor sai ani, Jacques de Molay este cel mai cunoscut dintre Templieri, împreună cu fondatorul Ordinului și primul Mare Maestru, Hugues de Payens (1070-1136).

 Regele Filip IV al Franței l-a arestat în 1307 pe De Molay impreuna cu alti templieri, torturandu-i pentru a obtine marturii false.Dupa ce  De Molay si-a retras mărturia,  regele Filip a ordonat sa fie ars pe rug.

Sfârșitul Ordinului Templierilor vechi de secole și executia  dramatica  a ultimului sau  lider, l-au transformat pe De Molay într-o figură legendară.

1584: A murit Ivan al IV-lea al Rusiei, numit și Ivan cel Groaznic; (n 25 august 1530).

Ivan a fost încoronat Țar la 16 ianuarie 1547, la Moscova la vârsta de 16 ani. Formează un sfat de tip nou, Izbrannaia Rada (Consiliu ales), alcătuit din membri ai nobilimii și ai clerului.

Adunarea este dominată de doi oameni: Mitropolitul Macarie, cultivat, autorul multor cărți de evlavie și de istorie, și părintele Silvestru, predicatorul iluminat.

În 1552 el a învins Hanatul Kazanului, armatele căruia au devastat nord-estul Rusiei în mod repetat și a anexat teritoriul său (2 octombrie 1552).

În august 1554 supune regiunea Astrahanului. Prin această cucerire, Rusia câștigă un debușeu la Marea Caspică și controlează tot cursul Volgăi. În 1558 armata sa pătrunde în Livonia.

Marele oraș comericial Poloțk cade în mâinile lui Ivan în februarie 1563 care adăugă titlurilor sale și pe acela de mare prinț al Polțkului.

În 1550 formează Zemski Sobor, o adunare care înregistrează hotărârile domnitorului. Alcătuiește Țarski Sudebnik (Codicele țarist din 1550) care să-l înlocuiască pe Kneajeski Sudebnik al bunicului său Ivan al III-lea care data din 1479. Plasează în posturile-cheie ale imperiului oameni noi, proveniți dintr-un mediu modest.

La 23 februarie 1551 Ivan convoacă cel de-al treilea sinod bisericesc unde înmânează prelaților un document numit Stoglav cu privire la reformele pe care intenționează să le facă pentru a însănătoși funcționarea Bisericii; stareții și mănăstirile nu vor mai putea face nici o achiziție fără încuviințarea suveranului,[2] se va interzice mănăstirilor să dea împrumut bani cu camătă.

Fiecare oraș va avea școala lui, deservită de preoți și de dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cântul, religia, bunele maniere.

Ivan reorganizează nobilimea țării, țăranii rămân legați de glie, dacă nu de jure, cel puțin de facto. Țarul guvernează cu ajutorul Dumei boierilor. În cazurile grave el convoacă chiar Zemski Sobor. Totuși, aceste adunări nu au decât un vot consultativ.

În 1565 împarte țara în opricinina și zemșcina. Opricinina constituie domeniul privat al țarului, pe care acesta îl va administra cum vrea și asupra căruia va avea putere deplină. Zemșcina cuprinde restul teritoriului.

Prin decizia unilaterală a Țarului, în opricinina vor intra câteva cartiere din Moscova, 27 de orașe, 18 districte și principalele căi de comunicație. Douăsprezece mii de familii aristocrate sunt strămutate și-și pierd averea și influența.

Se va naște o nouă clasă, opricininici, care datorează lui Ivan ascensiunea lor. Funcția lor este deasupra legii iar terenul lor de manevră este zemșcina. Violența lor este încurajată de țar care îi răsplătește cu bunurile luate de la trădători. Curând aceștia devin de temut și detestați.

 1793: Proclamarea Republicii de la  Mainz, prima republica instaurată  pe actualul teritoriu german.

Crearea ei a fost favorizata de  Revoluția Franceza si a durat din  martie pana in iulie 1793.

În timpul Războiului Primei  Coalițiii împotriva Franței, trupele prusace și austriece care au invadat Franța s-au retras după bătălia de la Valmy, permițând armatei  revoluționare franceze sa  contraatace.

Trupele generalului Custine au intrat în Palatinat la sfârșitul lunii septembrie, și au ocupat orasul Mainz la 21 octombrie 1792.

In  Mainz era elector Arhiepiscopul Friedrich Karl Joseph von Erthal, care a fugit din oraș.

A doua zi, 20 de cetățeni ai orasului au Mainz fondat un club iacobin, ‘Gesellschaft der Freunde der Freiheit und Gleichhei” (Societatea Prietenilor Libertatii și Egalitatii), care promova iluminismului și idealurile revoluționare franceze a caror chintesenta era exprimata de lozinca „Liberté, égalité, fraternité”.

Republica  germană a fost conceputa  după modelul francez. Membrii fondatori ai acestui clubul iacobin erau profesori și studenți de la Universitatea din Mainz, bibliotecarul universitar Georg Forster, unii comercianti si oficiali de stat Mainz.

O vreme  ecleziastul  Friedrich Georg Pape a fost președinte al clubului și editor al Mainzer Nationalzeitung (Ziarul National din Mainz).

Printr-un  ordin al Convenției Naționale Franceze,  în teritoriile franceze ocupate la vest de Rin au avut loc alegeri la 24 februarie 1793.

Parlamentul ales în mod democratic pe teritoriul  numit Rheinisch-Deutscher Nationalkonvent (Convenția Națională renan-germană), sa întrunit inițial la 17 martie 1793, în clădirea Deutschhaus din Mainz (astăzi sediul parlamentului de stat Renania-Palatinat).

Convenția a declarat teritoriu reprezentat (care sa extins la Bingen în vest și la Landau în sud), liber și democratic și a negat orice legături cu imperiul.

Președintele Convenției, Andreas Joseph Hofmann, a proclamat statul renan-german gratuită si la 23 martie 1793 s-a decis să trimită delegați (printre care Georg Forster și Adam Lux), la Paris cu o cerere  aderare a statului liber la Franța.

Convenția Națională franceză a aprobat această cerere la 30 martie.

Curând după aceea, trupele prusace au recucerit tot teritoriul ocupat de francezi, cu excepția orașului puternic fortificat  Mainz .

După un lung asediu, în care o mare parte a orasului a fost distrus, trupele prusace și austriece au reusit sa-l cucereasca la 22 iulie 1793.

Republica a fost desființata, iar iacobinii au fost persecutați până la 1795, când Mainz a intrat sub controlul francez din nou.

1823: S-a nascut  Constantin D. Aricescu, poet, prozator şi dramaturg român; (d. 18.02.1886).

 

1833 (18/30):  S-a constituit, la Iaşi, din iniţiativa medicilor Iacob Cihac şi Mihai Zotta, “Societatea de Medici şi Naturalişti”.

 

 

Societatea avea drept scop progresul medicinii şi ştiinţelor naturii, răspândirea cunoştinţelor agronomice, valorificarea bogăţiilor naturale, studierea faunei, florei şi apelor minerale ale Moldovei ş.a.

 

 

 

 

 

 1842: S-a nascut poetul si criticul francez Stephane Malarme (d.9 septembrie 1898), o figura de seama a curentului simbolist european, a carui opera a influentat evolutia moderna a literaturii secolului al XIX-lea.

Numele sau real a fost Étienne Mallarmé

 

 

 

 

 

 

1844: S-a născut marele compozitor rus Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov;    ( 6 martie SV).

 

 

  

Nikolaï Andreievici Rimski-Korsakov a decedat la 8/21 iunie 1908.

 

 

1856: A fost semnat Tratatul de Pace de la Paris, prin care a luat sfarsit  razboiul din Crimeea. 

Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii Balcanilor si Marii Negre.

De asemenea, era stabilită libera circulație pe Dunăre sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării.

Alte prevederi priveau statutul Principatelor Dunărene – Moldova și Valahia – care rămâneau, în mod oficial, sub suzeranitatea otomană, dar cărora li se acorda dreptul de a avea propriile constituții și adunări legislative și care aveau să fie puse sub supravegherea puterilor victorioase.

A fost stabilită organizarea unui referendum în chestiunea dorinței de unire a populației celor două principate și înființarea Adunărilor ad-hoc la Iași, respectiv, la București. (În 1857 aveau să fie organizate consultări ale întregii populații a Principatelor Române, iar reprezentanții tuturor păturilor sociale au hotărât în unanimitate unirea celor două Principate).

 Basarabia, răpită la 1812,, rămânea, în continuare în stăpânirea Imperiului Rus, dar partea sa sudică (judetele Cahul,Izmail si Bolgrad), era restituită Moldovei.

1858: S-a nascut Rudolf Christian Karl Diesel, inventatorul motorului cu ardere interna, cu aprindere prin compresiune si care ii poarta numele. A studiat la Scoala Politehnica din Munchen, precum si in Anglia, dupa care vreme de doi ani a lucrat ca si mecanic la o frabrica elvetiana.

In 1880, s-a stabilit in Paris unde s-a angajat ca inginer frigotehnist, pentru ca cinci ani mai tarziu sa isi deschida un atelier propriu si sa inceapa sa dezvolte diverse motoare.

Dupa o vreme a decis sa se mute in Berlin, unde si-a desavarsit munca la motorul cu ardere interna pentru care a obtinut patentul in 1892.

In urmatorii 10 ani, Diesel a inventat si perfectionat o serie de motoare cu un consum redus de combustibil.

Acesta a lucrat in asociere cu firma Krupp, incepand sa comercializeze motoarele care au fost utilizate mai intai la camioane si ambarcatiuni maritime, apoi la utilajele din rafinarii, mine si fabrici.

A încetat din viață pe 29 septembrie 1913 in rimpul unei calatorii spre Londra.

 

 

 

 

1866:  Este adoptată Legea învoielilor agricole (legea pentru tocmeli de lucrări agricole şi pentru executarea lor). Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu, când s-a instituit execuţia silită a tocmelilor agricole.

 

 

1869 : S-a nascut Arthur Neville Chamberlain, prim-ministru al Marii Britanii în perioada 1937-1940. A dus o politică de conciliere faţă de Germania hitleristă, încercând să evite declanşarea unui război în Europa.

 

 

 

 

 

Acordul de la Munchen, semnat la 23.09.1938, alături de prim-miniştrii Franţei şi Italiei, Edouard Daladier, respectiv Benitto Mussolini, prin care era cedată Germaniei partea de sud a Cehoslovaciei, nu l-a oprit pe Hitler să formuleze noi pretenţii teritoriale, după ocuparea capitalei cehoslovace, de data aceasta faţă de Polonia.

Atacul asupra Poloniei, la 01.09.1939, a însemnat declanşarea celui de-al doilea război mondial. A decedat la data de 9.11.1940.

 

 

 

 

 

 

1871: A avut loc în capitala Franței  o insurecție populară în urma căreia s-a instituit „Comuna din Paris”.

 

 

 

 

1883: S-a constituit, la Iasi, din initiativa medicilor Iacob Stanislau Cihac si Mihai Zotta, Societatea de Medici si Naturalisti, prima societate stiintifica din Romania.

 1887: Principele Ferdinand a fost declarat in mod oficial mostenitor al Tronului Romaniei , conferindu-i-se si titlul de „Alteta Regala Principe de Romania”. 

 

 

 

 

 

1895 : S-a născut Ion Barbu ( Dan Barbilian), poet și matematician român, reprezentant de frunte al curentului ermetic in poezia româna; (d. 1961). 

 

1899: S-a nascut Ion Finteșteanu. A fost un celebru actor român de teatru și de film.

A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din București.

 

 

 

 

A fost apoi profesor universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru, secția Actorie, unde i-a avut ca asistenți pe marii actori Sanda Manu și  Dem Rădulescu ;(d. 21 octombrie 1984).

 

 

1906: E înființat clubului de fotbal olandez Ajax Amsterdam.

 

 

1906 : Inventatorul român Traian Vuia  reuseste la Paris, pe câmpul de lângă Montesson, primul zbor autopropulsat din lume, cu un aparat de construcţie proprie mai greu decît aerul.La 18 martie 1906 inventatorul român Traian Vuia realizează la Paris, pe cîmpul de la Montesson, primul zbor autopropulsat din lume (fără catapulte sau alte mijloace exterioare), cu un aparat mai greu decît aerul.Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraş-Severin, Austro-Ungaria; d. 2 septembrie 1950, Bucureşti, România), a fost un inventator român, pionier al aviaţiei mondiale.

Dintre primii inventatori români din domeniu, Traian Vuia, s-a bucurat de recunoasterea rezultatelor activităţii sale, chiar dacă multa vreme prioritatea în realizarea zborului mecanic i-a fost atribuită brazilianului (naturalizat francez) Alberto Santos-Dumont (1873-1932).

Dorinta lui Vuia de a realiza aeroplanul-automobil l-a îndemnat sa plece la Paris, la începutul lunii iulie 1902, avînd cu el planurile şi macheta acestui aparat de zbor.

Vuia a înaintat Academiei de Ştiinte din Paris un memoriu, în februarie 1903, intitulat Proiect de aeroplan-automobil, prin care demonstra posibilitatea realizării zborului cu o maşină mai grea decît aerul, însă proiectul a fost considerat o himeră.

Totuşi, în 17 august 1903, obţine brevetul de invenţie.A fost nevoit să îşi echipeze micul monoplan (aeroplanul “Vuia 1″), pe care a început sa-l construiască în Franţa în 1903, cu multe inovaţii. Lucrurile au avansat încet din cauza lipsei banilor.

Neputîndu-şi permite să achiziţioneze un motor ultrauşor, Vuia s-a resemnat sa inventeze un motor cu acid carbonic comprimat, care avea avantajul ca era simplu şi putin costisitor, însa, n-a putut fi pus la punct, servind doar pentru demonstratii (timpul sau de funcţionare era de aproximativ trei minute).

 

 

 

Foto: Traian Vuia, inventator român, pionier al aviaţiei mondiale

 

 

 

 

În 1905, aeroplanul a fost gata. Era un monoplan – aproape toate încercarile în acea vreme se faceau cu avioane biplane, Louis Blériot (1872-1937) urmînd exemplul lui Vuia, un an mai tîrziu. Aparatul de zbor avea aripile repliabile, asemeni unui evantai, purtate pe un cvadriciclu cu roţi pneumatice, care avea rol de tren de decolare şi aterizare.

Întreaga construcţie era metalică din tuburi de oţel, îmbinate prin manşoane, iar aripa era din pînza de in impregnată. O alta noutate a acestui aeroplan era reprezentata de utilizarea unei singure elice, spre deosebire de celelalte aparate contemporane, care foloseau doua elice contrarotative.Aeroplanul nu avea însa nici profundor, nici ampenaj stabilizator.

Cu toate acestea, la încercarile de la Montesson, din 18 martie 1906, aeroplanul, propulsat de propriul motor, dupa ce a rulat aproximativ 50 metri pe sol, s-a ridicat la înaltimea de un metru şi a parcurs aproximativ 12 metri în aer, deteriorîndu-se la revenirea pe sol în urma impactului cu un copac.

El avea stabilitatea longitudinală precară şi forţa motrice insuficientă.Multe ziare din Franţa, Statele Unite şi Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decît aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare.

De atunci a fost scoasă în evidenţă şi propagată ideea că Vuia a reuşit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafaţă plată, folosind numai mijloace proprii, “la bord“, fără “ajutor extern” (pantă, cale ferată, catapultă, etc.). Totuşi, au fost şi mai există multe contradicţii şi dezbatere asupra definiţiei de primul aeroplan.
Prin perfecţionarea primului model, s-a obţinut aeroplanul “Vuia 1 bis“. Mai tîrziu, a fost construit un aeroplan nou, dotat cu un motor Antoinette pe benzină, cu opt cilindri în V, răciţi cu apă, de 25 CP, creaţia inginerului Léon Levavasseur, cu care a zburat în 1907, cu rezultate satisfăcătoare, mentinîndu-se în aer aproximativ 100 metri (Alberto Santos-Dumont zburase deja 200 metri). Acesta s-a numit “Vuia 2” şi a fost brevetat în Belgia.Vuia a continuat să studieze zborul vertical şi a construit, în 1918 şi 1922, două elicoptere, în colaborare cu Marcel Yvonneau, care aveau mai multe rotoare de sustentaţie, cu axe separate.

Primul model era acţionat prin forţa musculară, iar cel de-al doilea era dotat cu un motor Anzzani, de 16 CP, cîntarind în total 190 kg; ambele elicoptere au fost experimentate la Juvissy (nu de catre Vuia) si s-au ridicat de la sol.

Dintre creatiile lui Vuia mai amintim torpila aeriana, realizată, în 1917, împreuna cu Victor Tatin (1847-1917) şi generatoarele de aburi, de joasa şi înaltă presiune (1925).Traian Vuia fost ales membru de onoare al Academiei române, pe 27 mai 1946.Este înmormîntat la cimitirul Bellu din Bucureşti.Astăzi Aeroportul Internaţional Timişoara din România îi poartă numele.

1909: S-a născut Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă, poet, traducător român; (d.14.01.2008).

 

 

 

 

 

 

1913 (18 martie 1913 – 2 aprilie 1913)  : Are loc o Conferinţa internaţională la Petersburg, in Imperiul Rus, pentru medierea problemelor teritoriale româno-bulgare.Intre 18 martie 1913 – 2 aprilie 1913 are loc Conferinţa internaţională de  la Petersburg,  pentru medierea problemelor teritoriale româno-bulgare. La Conferinţă au participat delegaţii din Imperiul Rus, Germania, Anglia, Austro-Ungaria, Italia şi Franţa.

 

 

 

1913: Este asasinat in Salonic regele  George I al Greciei.

 

 

1915 : In Romania, la Craiova, apare primul număr al publicaţiei Basarabia, editata ulterior la Bucureşti, iar din septembrie – la Iaşi.

 

 

1917: S-a nascut Mircea Ionescu-Quintus, parlamentar roman, fost presedinte al Partidului National Liberal si ministru al justitiei, scriitor si epigramist.

 

 

1917 : La Chişinău, în gubernia rusă Basarabia, la sediul redacţiei ziarului “Cuvînt moldovenesc” e convocată o şedinţă cu participarea a 21 de persoane, decisivă în vederea creării organizaţiei politice  Partidul Naţional Moldovenesc. La şedinţă este discutat şi aprobat proiectul programului partidului, elaborat de N.Alexandri, Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu şi A. Groppa.

 

 

 1921: S-a nascut Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a Vadului, Feleacului si Clujului incepand din anul 1993, mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (din 2005), poet, dramaturg şi prozator român; ( d. 31.01.2011, Cluj).

 

 

1921 : Pacea de la Riga (cunoscuta si  sub numele de Tratatul de la Riga) incheiata  între Polonia si  Rusia Sovietică (care reprezenta de asemenea Belarusul si  Ucraina sovietica), a pus capat războiului polono-sovietic.

Granițele sovieto-poloneze stabilite de acest tratat au rămas în vigoare până la al doilea război mondial. Eile au fost mai târziu redesenate în timpul Conferințelor de la Yalta și Potsdam in favoarea URSS..

 

 

1922: În India, Mahatma Gandhi  lider al miscarii non violente antibritanice,este condamnat la şase ani de închisoare pentru instigare la revoltă si nesupunere civica; va fi eliberat dupa  doi ani.

 

 

 

 

1925: Una dintre cele mai violente tornade din istoria SUA a lovit statele Missouri, Indiana şi Illinois, ducând la moartea a aproximativ 700 de oameni şi rănirea altor 13.000. Valoarea totală a pagubelor s-a ridicat la 16,5 miliarde de dolari, fenomenul rămânând în istorie sub denumirea de „Tri-State Tornado”

 

 

 

1926: S-a născut actorul american de film Peter Graves, cunoscut pentru personajul Jim Phelps din serialul de televiziune „Mission: Impossible”, difuzat între anii 1967 şi 1973; (m. 2010).

 

 

 

 

 

 1932: S-a născut  scriitorul american John Updike. (A scris printre altele romanul “Centaurul”, tradus și in limba română).

 

 

 

1932 : Se constituie la Bucureşti, România, Partidul Conservator sub preşidenţia lui Grigore Filipescu. Partidul Conservator se constituie pirn transformarea Ligii Vlad Ţepeş, înfiinţată la 30 iunie 1929. Partidul Conservator va edita ziarul Epoca între 1930 şi 1938.

 

 

 

1937: S-a născut la Râmnicu-Vâlcea, compozitorul si cântarețul român de muzica ușoară Horia Moculescu. 

 

 

)

1940:  Hitler şi Mussolini se întalnesc la Brenner, la granița dintre cele două țări, hotărând să se alieze  împotriva Marii Britanii şi a Franţei. 

 

1941: S-a nascut popularul cantaret american  Wilson Pickett; (d.19 ianuarie 2006).

 

 

1946: S-a nascut Sorin Dumitrescu, artist plastic roman, presedintele Fundatiei „Anastasia” si directorul Editurii „Anastasia”, discipol al părintelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române din 2006.

1954: Apre la București, săptămânalul „Gazeta literară“, organ al Uniunii Scriitorilor din România. După 1968 i-a fost schimbată denumirea în “România Literară”, din dorinta de a relua o tradiţie a unei gazete mai vechi, editată de poetul Vasile Alecsandri. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Redactori-şef au fost Geo Dumitrescu (1968-1970), Nicolae Breban (1970-1971)și George Ivaşcu (1971-1988). Între anii 1988-1989 coordonator al revistei a fost D. R. Popescu. Din anul 1990, directorul revistei este Nicolae Manolescu.

 

 

 

 

1955: S-a născut Casian Crăciun, episcopul ortodox al Episcopiei Dunarii de Jos.

1957: S-a născut în București Horia Roman Patapievici, scriitor şi eseist, fizician, fost director al Institutului Cultural român.

 

 

 

 

 

 

 

 

1959: S-a născut renumitul regizor francez Luc Besson.

 

 

1961: La Cannes in  Franţa, Jean-Claude Pascal câştigă a şasea ediţie a Eurovisionul pentru Luxembourg cântând „Nous les amoureux”.

 

 

 

 

1962: A fost semnat Tratatul franco-algerian de la Evian, privind acordarea independenţei Algeriei. Sfîrşitul războiului de eliberare a Algeriei inceput in 1954.

 

 

 

 

 

1962 : Isabelle Aubret câştigă a şaptea ediţie din Luxemburg a Eurovisionului pentru Franţa cu cântecul „Un premier amour”.

 

 

 

 

1963: S-a născut Vanessa Williams, actriţă şi cântăreaţă americană, prima femeie de culoare aleasă Miss America, în 1983.

 

 

 

 

1964:  A încetat din viaţă matematicianul Norbert Wiener, fondatorul ciberneticii, ale carei principii de bază  au fost  descrise  în opera sa “Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine”; (n. 26 noiembrie 1894).

 

 

 

 

 

 

1965: Cosmonautul rus lt. Alexei Leonov (n. 1934), devenea primul om care a reușit o ieşire în spaţiu, în cadrul zborului Voskhod 2.

Leonov a petrecut aproximativ 18 luni de antrenament intens pentru această misiune.

 

 

 

 

Conectat la navă cu un cablu de 5,35 metri a ieșit din nava spațială pentru 12 minute şi 9 secunde. La sfârşitul ieșirii, costumul spaţial al lui Leonov s-a umflat în vidul spaţial până la punctul în care el nu a putut reintra în sas. El a deschis o valvă pentru a permite depresurizarea parţială a costumului şi abia a reuşit să reintre în capsulă.  

La 3 iunie, următorul  astronautul care a reușit o ieșire în spațiu a fost  americanul Edward White.

 

 

 

 

 1965: In Republica Populara Romana, Marea Adunare Nationala l-a ales ca președinte al Consiliului de Stat pe Gheorghe Gheorghiu Dej, iar ca președinte al consiliului de Miniștri  a fost ales Ion Gheorghe Maurer .

 

 

 

1994: A murit  Gina Patrichi, renumita actriţă română (filme: “Pădurea spînzuraţilor”, “Trecătoarele iubiri”); (n.08.03.1936).

 

 

 

 

 

1996: A murit Odysseas Elytis, poet grec, laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe anul 1979; (n. 1911).

 

 

1999: In Romania s-a infiintat  Fundaţia pentru Ştiinţă şi Artă, for ştiinţific şi cultural care îl are ca preşedinte de onoare pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade, preşedinte pe academicianul Eugen Simion (preşedinte al Academiei Române). Membrii de onoare sînt: Ilya Prigogine, Christian de Duve, Aleksandr Prohorov. Fundaţia cuprinde 82 de membri, dintre care 51 sînt academicieni români si  31 personalităţi străine.

 

 

 

2002: În  România a  început recensământul populaţiei și al locuințelor ( în perioada 18 – 27 martie).

 

 

 

 

 

 

 

In urma recensamantului s-a constatat o scădere a populației tarii,comparativ cu anul 1992, numărul persoanelor înregistrate – 21.680.974 evidențiind  o diminuarea acestora cu  1.129.061 faţă de recensământul din 1992.

Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 89,47%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic.

După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

 

 

 

 

 

2003: Saddam a furnizat Statelor Unite motivul invaziei in Irak, care va duce la izbucnirea razboiului in data de 20 martie.Consiliul Comandamentului Revolutiei si conducerea Partidului Baas – partidul liderului irakian – au respins ultimatumul dat de presedintele american, George W. Bush, care i-a cerut lui Saddam Hussein sa renunte la putere si sa paraseasca Irakul in 48 de ore pentru a evita confruntarea militara.

Ca urmare a acestei decizii, coaliția militară având în frunte armata americană, a trecut la atac. Televiziunea iraniana a difuzat, in direct, imagini de la frontiera cu Irakul, in care erau vizibile explozii in orașul irakian Basra, precizind ca acestea sunt provocate de bombardamente aeriene.

Indirect, tensiunile din Irak au provocat si „victime colaterale”, pentru ca secretarul de stat in Ministerul de Interne britanic, John Denham, si-a dat demisia in semn de protest fata de politica premierului laburist Tony Blair in legatura cu Irakul.

 

 

 

 

 

2008: A murit Anthony Minghella, regizor de film, scenarist şi dramaturg britanic, câştigător  în 1996) al unui premiu Oscar pentru filmul „Pacientul englez”; (n. 1954).

 

 

 

 

 

2009: Moare la vârsta de 45 de ani în urma unui accident la schi, actrita britanică Natasha Richardson.

 

 

 

 

Era fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liamm Neeson (n. 1963)

 

 

 

 

2014: Peninsula Crimeea teritoriu aparținând Ucrainei a fost anexată ilegal la Federaţia Rusă în urma semnării, la această dată, la Kremlin, a unui tratat în acest sens de către preşedintele rus, Vladimir Putin, şi liderii proruşi ai regiunii.

Documentul a fost ratificat rapid de cele două Camere ale Parlamentului federal rus şi promulgat, la 21 martie, de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Promulgarea a finalizat procedura juridică de unire a Crimeii cu Rusia. Anexarea pensinsulei nu este recunoscută, însă, nici de Kiev şi nici de comunitatea internaţională.

Această anexiune, ca şi semnarea tratatului au fost precedate, la 16 martie, de un referendum separatist în cadrul căruia cca 97% din alegătorii din Crimeea s-ar fi pronunţat în favoarea anexării peninsulei la statul rus.

 

 

 

 

 

 

 

 

2017: A murit chitaristul, cântăreţul şi compozitorul american Chuck Berry (nume complet: Charles Edward Anderson Berry Sr.), unul dintre pionierii muzicii rock and roll; (n. 1926).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX 

SFÂNTUL CHIRIL AL IERUSALIMULUI 

 

 

 

 

Sfantul Chiril s-a nascut la Ierusalim, in anul 315 după Hristos, in timpul domniei imparatului Constantin cel Mare. Sfantul Chiril a fost hirotonit diacon de catre Macarie al Ierusalimului, iar preot de episcopul Maxim II.  In legatura cu hirotonirea sa ca episcop, in anul 348, de catre Acaciu, episcop arian, exista semne de intrebare.

Cum putea un episcop arian sa numeasca pe cineva care nu-i impartasea invatatura pe care o vestea?Dupa numirea sa pe scaunul episcopal al Ierusalimului a izbucnit un conflict deschis pentru suprematie intre Acaciu si Chiril, acesta din urma pretinzand primatul deoarece scaunul de la Ierusalim era apostolic. Cearta a dus la exilarea de trei ori a lui Chiril. 

Exilurile lui Chiril determina sinodul de la Antiohia din 379 sa-l trimita pe Sfantul Grigorie de Nyssa sa cerceteze aceasta situatie. Sfantul Grigorie marturiseste ca Biserica de la Ierusalim are parte de o credinta sanatoasa.Sfantul Chiril participa la sinodul II ecumenic de la Constantinopol din 381, unde isi marturiseste ortodoxia credintei.

Sfantul Chiril a avut de dus doua lupte grele in viata lui: una impotriva ereticilor arieni care devenisera foarte puternici in timpul domniei lui Constantius, fiul Marelui Constantin, iar cealalta impotriva evreilor care, in timpul lui Iulian Apostatul, nepotul Marelui Constantin, aveau mari privilegii si puteri.Sfantul Chiril a trecut la cele vesnice in anul 386, in timpul domniei imparatului Teodosie cel Mare.

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Crestin Ortodox.ro

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

4. e.maramures.ro

5. Istoria md

6. Istoriculzilei blogspot.com;

7. Wikipedia.

8. Rador.ro

 

 

Planul pentru trădarea și eliminarea lui Ceaușescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prof. univ. dr. Corvin Lupu dezvaluie planul prin care Ceaușescu a fost trădat.

 

 

 Prof. univ. dr. Corvin Lupu a dezvaluit planul prin care Ceausescu a fost tradat: “In 1989 depozitele alimentare ale României erau arhipline dar magazinele erau goale și românii nu aveau ce mânca”

Prof. univ. dr. Corvin Lupu studiind arhivele ministerului Comerțului Interior si a Intreprinderii de Comert Exterior Dunarea, susține că planul sovieticilor care au penetrat si Securitatea Romana a fost acela de a înfometa populatia României, pentru a-l înlătura pe Nicolae Ceaușescu.

“Punctul culminant a fost în 1989, când, constatăm noi astăzi că arhivele ministerului Comerțului Interior, care n-au fost nici distruse, nici furate, nici incendiate, se găsesc toate, atestă faptul că depozitele alimentare ale României erau arhipline dar magazinele erau goale și românii nu aveau ce mânca.

Constatăm că depozitele de carburanți erau arhipline și românii primeau rație de 40 de litri de benzină vara și de 20 iarna. Constatăm că rezervele de stat, altă instituție subordonată comerțului interior erau arhipline.

Și mai constatăm ceva: în aprilie 2014, din Hotărârea CSAT când a fost desecretizată toată arhiva IC Dunărea, intreprinderea de comerț exterior ale securității, și constatăm că soldul zilei de 22 decembrie 1989 era de patru miliarde de dolari.

Ceaușescu a murit și n-a aflat de acei bani pe care securitatea îi ținea. Încă nu-i furase nimeni. Încă. Securitatea nu i-a raportat lui Ceaușescu acești bani, pentru că le era frică că le va da de mâncare la oameni și le strică lor proiectul de răsturnare”, susține prof. univ. dr. Corvin Lupu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Autor al unor studii şi cărţi consacrate istoriei contemporane şi relaţiilor internaţionale, prof, dr. Corvin Lupu, în cele peste 300 de pagini ale cărţii “ROMÂNIA 1989 De la revoltă populară la lovitură de stat”, apărută la editura Techno Media, analizează profund evenimentele produse în 1989 în Europa de est, inclusiv în România.

Concluzia este că aceste evenimente au reafirmat valabilitatea acordurilor de la Ialta din 1945 cu doar o neînsemnată modificare: deplasarea cortinei de fier cu câteva sute de kilometri mai spre est.

Acordul de la Malta din 2-3 decembrie 1989 cuprindea, printre altele, şi înţelegerea dintre preşedinţii celor două superputeri, privitoare la intervenţiile pentru înlăturarea regimului politic din România care era o piedică în realizarea acestor înţelegeri.

Bush arăta, cu această ocazie, că statele membre ale NATO vor continua politica de restricţii în relaţiile lor cu România şi solicita URSS să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor de ţiţei, gaz metan şi minereuri de fier.

Dictatorul de la Bucureşti primea, despre toate acestea, note informative din partea Securităţii dar el, probabil, nu mai era capabil sau, pur şi simplu, nu mai dorea să proceseze informaţiile.

A primit note informative şi în legătură cu poziţia preşedintelui american care dorea să vadă lucrurile mişcându-se şi în România, Casa Albă fiind dispusă să execute toate presiunile necesare.

Ştia şi despre afirmaţia ministrului de externe german, Hans Dietrich Geenscher, din septembrie 1989, că în trei luni de zile în România se vor produce evenimente deosebit de importante.

Nu-i era străină nici întâlnirea din 6 decembrie 1989 dintre Mihail Gorbaciov şi Francois Mitterand în care Franţa cerea URSS-ului să se opună reunificării Germaniei.( Doar evoluţiile ulterioare din anul 1990 au schimbat destinul Germaniei).

În cazul României, Occidentul era mulţumit doar cu penetrarea pieţii româneşti iminentă în condiţiile previzibilei destabilizări ce ar fi urmat eliminării lui Ceauşescu.

Deci nu exista, din partea occidentului, nici un interes pentru un regim capitalist în România, aceasta fiind lăsată mai departe în sfera de interes a Moscovei.

Sunt aduse dovezi că în Ungaria au fost organizate şi au funcţionat lagăre de pregătire a unor comandouri ce au acţionat la Timişoara, impulsionând revolta populară împotriva măsurilor de austeritate excesivă luate de regimul dictatorial.

În rememorarea evenimentelor din decembrie 1989-ianuarie 1990, dar şi de mai târziu, sunt aduse multe clarificări pe baza celor aproape o sută de surse documentare, precum şi pe interpretarea logică a diverselor situaţii expuse.

Sunt aduse dovezi că generalul Milea nu s-a sinucis ci a fost împuşcat, că acest fapt a fost momentul declanşării loviturii de stat.

A fost împuşcat de cei ce vroiau să declanşeze această lovitură. Generalul ar fi ramas devotat lui Ceauşescu in ciuda zvonurilor care l-au derutat pana si pe Ceausescu. Milea nu ar fi vrut sa treaca de partea celor care organizau lovitura de stat.

Cei ce vroiau să pună mâna pe putere, în majoritate în slujba unor servicii secrete străine, (după cum s-a demonstrat în unul din capitolele precedente), l-au împuşcat.

Faptul s-a consumat în biroul colonelului Pârcălăbescu, comandantul gărzilor patriotice. unde generalul a intrat pentru a-şi suna soţia.

Nicoleta Milea, soţia generalului, a afirmat că, în timp ce vorbea cu soţul său, a auzit zgomotul unei lupte, apoi o împuşcătură.

Deci Milea a fost împuşcat, apoi nu i s-a acordat, timp de câteva ore, nicio îngrijire medicală ajutându-l, astfel, să moară.

 

Cartea se sfârşeşte cu o postfaţă a autorului în care este înserat un articol din ziarul “Timpul” scris la 10 iulie 1881 de M. Eminescu intitulat “Economiştii observă”, articol ce se încheie astfel:

“Poporul nostru e pe cale de a ajunge ca fellah în Egipt. Totul e străin acolo, afară de mizerie. Numai ea e naţională, egipteană”.

 

 

 

Sursa:  https://www.voci.ro/prof-univ-dr-corvin-lupu-dezvaluie-planul-prin-care-ceausescu-a-fost-tradat/