O ISTORIE A ZILEI DE 7 MARTIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7 martie, istoricul zilei

 

 

 

 

 322 î.Hr. – A murit Aristotel, unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice; (n. 384 î.Hr).

 

 

 

 

 

 

 

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) (n. 384 î.Hr. – d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice.

Deși bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare.

A întemeiat și sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica.  

De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.

 

 

 

 

 

 

 Anul 161 e.n. – A decedat împăratul roman Antonius Pius, fiind succedat de fii săi adoptivi Marcus Aurelius si Lucius Verus.

 

 

 

 

 

 

 

 

Foto: Antonius Pius (19 septembrie 86 – 7 martie 161)

 

Marc Aureliu s-a născut la 26 aprilie 121 la Roma, fiul natural  al lui Annius Verus și era nepot prin alianță al împăratului (între anii 138-161) Antoninus Pius, care l-a adoptat la dorința împăratului Hadrian, predecesorul său.

După ce Antoninus Pius a devenit el însuși împărat, l-a căsătorit în anul 145 pe Marc Aureliu din motive dinastice cu fiica sa, Annia Galeria (sau Faustina minoris) și în anul următor l-a asociat la conducerea imperiului.

 

 

 

 

 

În anul 161, Marc Aureliu devine el însuși împărat.

  Lucius Ceionius Commodus Verus Armeniacus (n. 15 decembrie 130, Roma – d. 169), cunoscut simplu ca Lucius Verus, a fost un împărat roman împreună cu Marcus Aurelius, între 161 și 169.

 

 

 

 

 

 

A murit de ciumă în anul 169, în timpul războiului dus pe Dunăre împotriva triburilor germanice ale marcomanilor.

 

 

 

 

 

 189 – S-a născut împăratul roman Publius Septimius Geta; (d. 26 decembrie 211).

 

 

 

Publius Septimius Geta, a fost frate cu Caracalla si  al doilea fiu al împăratului Septimius Severus.

În anul 208 sau 209, a fost numit Caesar și desemnat urmaș la tronul imperiului împreună cu fratele său. În februarie 211, după moartea lui Septimius Severus, cei doi frați își asumă guvernarea în Roma dar, după scurt timp au început rivalitățile între ei, iar Caracalla l-a asasinat  în palatul imperial.Geta a murit în brațele mamei sale, Julia Domna.

 

 

 

 

 321 – Impăratul Constantin cel Mare decretează  în Imperiul Roman ziua Soarelui (Duminica), zi de repaus săptamânal .

 

 

“Toti magistratii si populatia care locuiește la orase sa se odihnească in venerabila Zi a Soarelui (Dies Solis).”

Silvestru , episcopul Romei in timpul lui Constantin cel Mare, schimba numele primei zile a saptamanii,( Dies Solis), denumind-o “Ziua Domnului”.

La 366, Conciliul de la Laodicea decreteaza oficial transferarea sfinteniei Sabatului asupra duminicii , zicand:

“Crestinii sa nu iudaizeze stand nelucratori Sambata, ci sa lucreze in ziua aceea… Si daca totusi sunt gasiti iudaizand, sa fie anatema!” (C. Hefele, Istoria conciliilor bisericii , vol. II, pag. 316).

In 386, Sinodul din Aquilea recunoaste schimbarea oficiala a lui “Dies Solis” (ziua soarelui) in “Dies Dominica” (Ziua Domnului, duminica).

Ieronim din Betleem , prin anul 400, scria: “Daca ziua intai e numita ziua soarelui de catre pagani ,noi o admitem ca atare cu voie buna, fiindca in aceasta zi a aparut lumina si a rasarit Soarele neprihanirii noastre”.

 

 

 

 

 

 

1274 – A încetat din viaţă Sfântul Toma d’Aquino, teolog şi filosof medieval, autor al lucrării Summa Theologiae; (n.26 ianuarie 1225).

  Este doctor al Bisericii. Procesul canonizării lui  a fost început de Papa Ioan al XXII-lea în 1316 și a fost sanctificat la data de 21 iulie 1323.

 

 

 

 

 

 A fost cel mai important susținător clasic al Teologiei naturale  și parintele curentului filosofic numit tomism. Influența sa asupra gândirii occidentale este considerabilă, și o mare parte a filosofiei moderne  a fost concepută luând în considerare  dezvoltarea sau respingerea ideilor sale, în special în domeniul eticii, dreptului natural sau metafizicii. 

Spre deosebire de  alți teologi ai timpului, Sf.Toma d’Aquino a îmbrățișat mai multe idei  ale filosofiei lui Aristotel.

 

 

 

 

1395 – Mircea cel Batrân, domnul Tarii Românesti și regele Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei si Croației, au încheiat la Brașov în condiţii de deplină egalitate, un tratat de cooperare militară antiotomană.

 Tratatul a reprezentat prima alianţă militară românească antiotomană.

  

 

 

  

 

Mircea a fost vasalul regelui ungar, care i-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraș, Amlaș și Banatul de Severin si  în plus i-a mai acordat castelul Bran și domeniul Bologa cu 18 sate. Cu toate că jurământul de credință nu s-a păstrat până în zilele noastre, aluzii la existența acestuia se regăsesc în tratatul militar între cele două țări, încheiat la Brașov în 1395 .

În acelasi an 1395, Baiazid I (zis și Ildîrîm sau Fulgerul), a trecut Dunărea invadând Tara Românească în fruntea unei forțe însemnate (aprox. 40.000 de soldați, după unii autori). Mircea bazându-se pe o armată mai mică (aprox 12.000 de soldați), neputându-se opune într-o luptă deschisă, a ales o tactică de hărțuire.

În ziua de 17 mai 1395 (după alte surse 10 octombrie 1394, armata Țării Românești înfrânge avangarda otomană într-un loc mlăștinos și împădurit, numit Rovine. Bătălia nu este decisivă, căci Mircea cel Bătrân, după o luptă dată lângă Argeș, pierde tronul și se retrage în Transilvania.

Strategia militară abordată de către acesta precum și tactica retragerii îi aduce o oarecare faimă între conducătorii acelei vremi.

În Țara Românească, turcii îl așază în scaun pe un anume Vlad, care va fi înlăturat de către Mircea abia în 1397, cu ajutor militar din partea lui Sigismund de Luxemburg.

 

 

 

 

1441 – Iancu de Hunedoara (Ioan Huniade) devine voievod al Transilvaniei.

 

 

 

 

 

El a deținut această demnitate pe lîngă cea de comite al Timişoarei şi cea de ban al Severinului.
Ioan de Hunedoara, Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin (n. ca. 1387 – d. 1456), a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între anii 1446-1452. A fost tatăl regelui Matia Corvin.

Teritoriul administrat de Iancu de Hunedoara la 1456

 

 

Apărător al creştinătăţii în lupta antiotomană, a fost învins de turci la Varna (1444) şi la Kossovopolje (1448), dar a reuşit să-l învingă pe sultanul Mehmed al II-lea cuceritorul Constantinopolului  în marea bătalie de la Belgrad; (1456).

 

 

 

1471 – Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş, a atacat Moldova, dar Ştefan cel Mare l-a învins lângă Bacău.

După alte ciocniri cu moldovenii  acesta a fugit la turci. In noiembrie 1473, Ștefan cucerește cetatea Dâmboviței de la București și pune în scaunul Țării Românești pe aliatul său, Laiotă Basarab.

 

 

 

 

 

Radu cel Frumos (n.cca. 1437/1439 – d. ianuarie 1475), a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).

 

 

1693 – S-a născut Papa Clement al XIII-lea;(d.1769).

A fost episcop al Romei și  Papa, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769.

 

 

 

 

 

1765 – S-a născut fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii).

 

 

 

 

 

 

 

Prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire); (m. 1833).

 

 

 

 

 

 

1785 – S-a născut Alessandro Manzoni, prozator, poet, dramaturg şi critic literar italian; (m.22 mai 1873).

 

 

 

 

 

 

 

 

 A scris romane și dramaturgie, fiind un teoretician al romantismului italian. Este autorul recenziei „Scrisoare asupra romantismului”.

Cea mai  cunoscută operă a sa este romanul I Promessi Sposi apărut în anul 1827.

 

 

 

 

 

1788 – S-a născut  fizicianul francez Antoine Cesar Becquerell ; (d.18 ianuarie 1878).

A fost tatăl fizicianului Alexandre-Edmond Becquerel și bunicul fizicianului Antoine Henri Becquerell si  un pionier al studiului fenomenelor electrice și luminescente.

 

 

 

1792 – S-a născut astronomul britanic John Frederick William Herschel; (m.11 mai 1871).

 El a fost fiul Mariei Baldwin și al astronomului  William Herschel.

A  numit șapte dintre lunile planetei Saturn și patru luni ale planetei Uranus si a avut multe contribuții in  cercetarile privind  razele ultraviolete.

 

 

 

1809 – A încetat din viaţă Jean Pierre Francois Blanchard,  inventatorul paraşutei, pionier al aeronauticii; (n. 4 iulie 1753).

 

 

 

 

 

 În compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785.

 

 

 

 

 

 

1850 – S-a născut Tomáš Garrigue Masaryk, om politic, filosof, primul preşedinte al Republicii Cehoslovace independente, proclamat la 14.XI.1918; reales în 1927 şi 1934.

 

 

 

 

 

 

 

În 1935 s-a retras în favoarea lui Edvard Beneš. A fost membru de onoare străin al Academiei Române din 1934; (m.14 septembrie 1937).

 

 

 

 

 

 

 

1856 – A fost înființată Facultatea de Dreptla Iași, Moldova, prima facultate a viitoarei Universităţi din Iaşi.

 

 

Univesitatea Alexandru Ioan Cuza din  Iasi  prima Universitate din Moldova şi din Româna

La 7 martie 1856 (24 februarie 1856, stil vechi) a fost înființată Facultatea de drept la Iași, Moldova, prima facultate din cadrul viitoarei Universități Alexandru Ioan Cuza.

În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova, acesta acordă o atenţie deosebită reorganizării învăţămîntului care se soldează cu activităţi concrete la nivelul celui mediu şi superior. În 1856 la Iaşi, Moldova sunt inaugurate primele facultăţi de Drept şi Filosofie.

Un rol important în organizarea învăţămîntului în Moldova l-au avut învăţaţii dascăli ardeleni, Simion Bărnuţiu, August Trebonoi Laurian (Augustin Trifan), Florian Aaron, etc, care au găsit aici, după 1848, o ospitalitate binefăcătoare în condiţiile regimului absolutist din Transilvania.

Simion Bărnuţiu, în 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ţine cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat şi public, de logică şi de psihologie.

 

 

 

 

 

1857: S-a născut Julius Wagner von Jauregg, un neurolog şi psihiatru austriac căruia, pentru descoperirea metodei de terapie a paraliziei progresive prin inocularea malariei i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1927 (m. 1940).

 

 

 

 

 

 

1872 – S-a născut pictorul olandez Piet Mondrian; (“Compoziţie cu roşu şi negru”); (m.01 februarie 1944).

 

 

 

 

 

 

 Si-a adus o  contributie  importanta la mișcarea  artistica De Stijl  care a fost fondată de Theo van Doesburg, fiind promotorul unei forme de  non-reprezentare pe care el a numit- o neoplasticism.

 

 

 

 

 

 

1875: S-a nascut la Cibourne, o localitate la granita cu Spania, Maurice Joseph Ravel, compozitor si pianist francez.La vârsta de 7 ani, dupa ce familia s-a mutat in Paris, Ravel a inceput sa studieze pianul, iar cativa ani mai tarziu a semnat prima compozitie. Parintii l-au incurajat sa isi continue studiile, astfel ca Ravel s-a inscris la Conservatorul din Paris.

Pe durata cursurilor a incercat in dese randuri sa câștige o bursa la Roma, dar nu a avut noroc.

A parasit Conservatorul in 1905 cand a pierdut un premiu prestigios cu toate ca era considerat favorit.

Scandalul, cunoscut in presa vremii ca „Afacerea Ravel”, a dus si la demisia directorul institutiei, Theodore Dubois.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In ciuda greutăților, Ravel nu a dezarmat devenind unul dintre compozitorii de seama ai secolului XX, lucrarile sale pentru pian, muzica de camera si pentru orchestra devenind repere.

Statul francez i-a acordat Legiunea de onoare in 1920, dar compozitorul a refuzat distincția. Nu același lucru s-a întâmplat in 1929, cand a acceptat sa devina doctor Honoris Causa al Universității Oxford.

 

 

 

 

 

 

 

Dupa ce in 1932 a fost implicat intr-un accident de circulatie,  a ramas cu sechele, iar cinci ani mai târziu a fost supus unei interventii chirurgicale neurologice care a fost însă un esec.

S-a stins din viata in 28 decembrie 1937, fiind inmormântat in cimitirul Levallois Perret din Paris.

 

 

1876 – Alexander Graham Bell, inginer şi om de ştiinţă american (1847-1922), primește brevetul pentru inventia telefonului.

La 14 februarie 1876, americanii Alexander Graham Bell (1847 – 1922) şi Elisha Gray (1835 – 1901) au depus, la Oficiul de Patente al SUA din New York (primul, la ora locală 12.00, iar al doilea, la ora 14.00), cererea de brevet pentru invenţia telefonului .

Pe această diferenţă de timp s-au bazat şi cei care i-au atribuit lui Bell  la 7 martie 1876 brevetul de invenţie. A urmat un proces care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori.

Mai târziu s-a descoperit că aparatul descris de Gray ar fi funcționat corect, în timp ce aparatul patentat de Bell nu ar fi funcționat în varianta inițială.

 

  Inventatorul america, Elisha Gray a fost creatorul releului telegrafic cu autoadaptare (1867), al telegrafului armonic (1874), teleautografului (1888) ș.a.  

 

 

 

 

1887 – Conferinţa Partidului Naţional Român de la Sibiu, îl alege ca preşedinte al partidului pe George Bariţiu.

 

 

 

 

George Bariţiu a fost unul dintre  intemeietorii  ziaristicii româneşti ardelene, istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică.

El s-a născut la data de 4 iunie 1812, în localitatea clujeană Jucu de Jos, într-o familie de preoţi, atât tatăl cât şi bunicul său fiind prelaţi greco-catolici. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Remetea (jud. Alba), iar pe cele medii la Liceul Piariştilor din Cluj-Napoca.

A fost unul dintre membri Comitetului Naţional Român ales de Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu sediul la Sibiu şi însărcinat cu coordonarea acţiunilor revoluţionare. Alături de Andrei Şaguna, Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu a participat la întemeierea, în 1867 a Astrei.

Încă de la bun început George Bariţiu a deţinut funcţia de secretar al Asociaţiunii, pentru ca, în perioada 1888-1893 să fie desemnat preşedintele acesteia.

La Sibiu a pus bazele revistei Transilvania, organul oficial al Asociaţiunii, pe care a condus-o până la moarte, în paralel cu ziarul Observatorul, care a fiinţat între 1878 şi 1885. În plan politic, George Bariţiu a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român. A redactat “Memorandumul” din 1882, în care a demascat politica de deznaţionalizare dusă de guvernele monarhiei dualiste.

Preocupat de cercetarea istoriei Transilvaniei, a publicat, alături de numeroase documente şi studii, lucrarea sa fundamentală “Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă”, redactată în trei volume între anii 1889-1891. Membru fondator al Academiei Române (1867), George Bariţiu a fost ales, cu câteva luni înainte de moarte, preşedinte al acestui prestigios for ştiinţific.

S-a stins din viaţă la Sibiu, la data de 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bogată operă pusă în slujba făuririi conştiinţei, demnităţii şi unităţii naţionale.

 

 

 

1887 – A fost înfiinţată în Albania prima şcoală naţională .

 

 

 

 

1891 – A murit Franz Miklosich, lingvist şi filolog sloven, unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav cu contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave („Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general („Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române din 1880; (n. 1813).

 

 

 

 

 

1908 – S-a născut actriţa italiană Anna Magnani; (m.26 septembrie 1973).

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost unul dintre actorii reprezentativi ai ”Noului val” al cinematografiei italiene  din secolul trecut.

 

 

 

 

 

 

1912: Roald Amundsen a anuntat descoperirea Polului Sud. După ce a aflat ca americanii Robert Peary si Frederick Cook au atins Polul Nord, Amundsen a decdis să cucerească Polul Sud.

 

 

 

 

 

 

 

 

Astfel, exploratorul norvegian s-a mbarcat la bordul vasului „Fram” fara sa precizeze care este tinta sa.

Abia in momentul in care nava a acostat la Madeira, acesta si-a informat echipajul de directia aleasa.

Robert Falcon Scott era deja in drum spre Antarctica atunci când norvegianul s-a gandit sa il concureze.

 

De altfel, cursa celor doi spre Polul Sud a intrat in legenda pentru dramatismul ei. Amundsen si-a stabilit baza in Golful Balenelor, de unde a plecat in marea aventura la 19 octombrie 1911 insotot de patru echipieri cu patru sanii si 52 de caini.

El a fost nevoit sa strabata o zona necunoscuta pana atunci, insa curajul si determinarea exploratorului au facut ca la 14 decembrie steagul norvegian sa fie arborat la Pol cu 35 de zile inainte de sosirea lui Scott.

Anuntul atingerii Polului Sud a fost facut pe 7 martie 1912 cand echipajul a ajuns in Australia.

Roald Amundsen s-a nascut în 1872, in apropierea orasului Sarpsborg din sud-estul Norvegiei.

Intreaga viata si-a dedicat-o explorarii arctice, pasiune care i-a provocat de altfel moartea in iunie 1928 cand a disparut in timpul unei misiuni de salvare la Polul Nord.

 

 

 

1914 – Prințul Wilhelm de Wied, împreună cu soţia sa Sophie von Schönburg-Waldenburg şi cei doi copii ai lor, ajung  la  Durrës, unde era stabilită reşedinţa sa, pentru a-și începe domnia în Albania.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1919 – La Tarutino,  în Republica Democratică Moldovenească şi-a desfăşurat lucrările Congresului Nemţilor din Basarabia, în timpul  căruia s-a  votat acordul minoritarilor germani pentru unirea necondiţionată a Basarabiei cu România.

 

 

 

 

 

1932 – A încetat din viaţă Aristide Briand, om politic francez, fost prim  ministru și  laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 1926; (n. 28 martie 1862 la Nantes).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A fost  unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei.

Premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann; (n. 1862).

 

 

 

1936 – Trupele germane au ocupat regiunea demilitarizată a Renaniei, încălcând astfel  Tratatul de Pace de la Versailles și ințelegerile de la Locarno.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1938 – S-a născut David Baltimore, biolog şi profesor american; contribuţii esenţiale la imunologie, virusologie, biotehnologie; cercetări în domeniul cancerului.

A primit Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie pe 1975, împreună cu Renato Dulbecco şi Howard Martin Temin, pentru descoperirea unei enzime cu rol esenţial în reproducerea retrovirusurilor precum HIV

 

 

 

 

 

 

1939  – În România, se formează un guvern prezidat de Armand Călinescu.

 

 

 

 

 

1963 – S-a născut coreeanul Kim Ung-Yong, menţionat în Guinness World Records omul cu cel mai mare coeficient de inteligență ( IQ – 210)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1982 – A murit regizorul Konrad Wolf, figură de prim plan a cinematografiei germane (filmele: „Stele”, „Oameni cu aripi”); (n.20.10.1925).

 

 

 

 

1996: A fost format primul parlament palestinian ales în urma unui vot democratic.

 

 

 

1999 – A murit Stanley Kubrick, regizor american de film, autorul unor filme de referinţă din creaţia cinematografică a secolului XX (filmografie: „Spartacus”, „Portocala mecanică”, „Lolita”); (n.26.07.1928).

 

 

 

 

2001 – Ariel Sharon a devenit prim-ministru al Statului Israel.

 

 

 

 

 

Ariel Șaron (născut Ariel Scheinermann, la 27 februarie 1928, în Kfar Malal, în Palestina sub mandat britanic – d. 11 ianuarie 2014, Tel Hashomer, Ramat Gan, Israel) a fost un general și politician israelian, prim ministru al Israelului între anii 2001-2006.

 

 

 

 

 

2001 – Reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare au semnat Declaraţia politică privind aderarea României la NATO.

 

 

 

 

2002 – A murit Alexandru Balaci, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române, unul dintre cei mai străluciţi traducători ai literaturii italiene, la noi, şi coordonatorul monumentalei lucrări „Istoria literaturii italiene” (n.12.06.1912).

 

 

 

2004 – A murit la București medicul român de etnie evreiască  Nicolae Cajal, membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române şi preşedinte al Fundaţiei „M.H.Elias”; (n.01.10.1919, București).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dr.Nicolae Cajal a fost un savant microbiolog de renume, membru al Academiei Române (corespondent – 1963 și titular – 1990). A fost preocupat și de politică, fiind senator român, iar în perioada 1994-2004 a îndeplinit funcția de președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.

 

 

 

2009 – Agenția Spațială Americană (NASA) a lansat, de la baza Cape Canaveral (Florida), sonda (misiunea) spaţială Kepler (numită după astronomul german Johannes Kepler), cu scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop şi al unui fotometru special.

Până în anul 2014 sonda descoperise 961 de planete extrasolare, confirmate în peste 75 de sisteme stelare și 3.601 de planete neconfirmate.

Cele mai multe planetele găsite în timpul altor misiuni au fost planete gigantice, de dimensiunea planetei Jupiter sau mai mari, însă sonda Kepler a fost programată să găsească planete de dimensiunea Terrei

 

 

 2013 – A murit muzicianul britanic  Kenny Ball (numele real: Kenneth Daniel Ball), trompetist, vocalist şi şef de orchestră de jazz (Kenny Ball & His Jazzmen); (n. 1930).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2013 – A decedat  regizorul, scenaristul, actorul şi scriitorul Damiano Damiani; (n. 23 iulie 1922 în localitatea Pasiano di Pordenone, Friuli-Venezia Giulia, Italia).

 

 

 

 

Damiano Damiani (1922–2013)

 

 

 

 

Regizorul Damiano Damiani, a devenit foarte cunoscut pentru filmele sale despre mafia, precum “Filiera siciliana/ Pizza Connection” si “Caracatita/ La piovra”.

A fost in acelasi timp scriitor si actor si a debutat in lumea filmului în epoca cinema-ului neorealist.

Operele sale, incluse în categoria “cinematografiei populare”, au denunțat în anii ’70 anumite sisteme mafiote și centre de putere din Italia.

Printre filmele sale, care marcheaza o vadită preocupare pentru teme sociale si civice, se evidentiază pelicula “Cand se arata cucuveaua/ Il Giorno della civetta” din 1967 (dupa romanul omonim scris de sicilianul Leonardo Sciascia), cu Claudia Cardinale si Franco Nero in rolurile principale, si filmul “Marturisirile unui comisar de politie facute procurorului republicii/ Confessione di un commissario di polizia al procuratore della repubblica” din 1971.

Damiano Damiani a devenit cunoscut în România mai ales pentru prima parte din serialul “Caracatița” din 1984, cu Michele Placido în rolul comisarului Cattani, un serial pe care televiziunea publica italiana RAI l-a vandut in numeroase tari din lumea intreaga. Cineastul italian a castigat Ursul de Argint – Mentiune speciala la Berlin in 1985 cu filmul “Filiera siciliana/ Pizza Connection”.

Anii de glorie ai regizorului italian, un cineast pasionat, curios si cu un pronuntat gust pentru polemica, au fost anii ’60.

Filmul său, “Il rossetto” (1960), a castigat premiul FIPRESCI la Festivalul de la San Sebastian.

S-a aventurat chiar si in genul “spaghetti western”, realizand “Un glonte pentru general/ El chuncho, quien sabe?”, cu Klaus Kinski. In 1970, a lansat-o pe Ornella Muti cu filmul “Cea mai frumoasă soție/ La moglie piu bella”.

 

 

 

 

 

 

2013 – A decedat  muzicianul englez Peter Banks. Numele său la naștere era Peter William Brockbanks și s-a născut pe 15 iulie 1947 la Barnet, (North London).

A fost primul chitarist al faimoasei formații  Yes, o renumită trupă engleză de rock progresiv.

Comentatorii BBC-ului Danny Baker și Big George l-au numit adesea pe Banks „Arhitectul muzicii progresive”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 2014 – A murit compozitorul, teologul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul Dragoş Alexandrescu,  fost redactor-şef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române (n. 1924)

 

 

 

 

 

2019 – Primul laser de mare putere din România și cel mai puternic laser din Europa a reușit în premieră mondială să  atingă 2×10.88 PW, reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină, adică cea mai mare putere atinsă de omenire, reprezentând de 1000 de ori capacitatea întregii rețele de electricitate din lume.

Laserul se află la Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), inaugurat la 21.X.2014, la sediul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din localitatea Măgurele de  lângă București.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CREȘTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

Sfinții Mucenici Episcopi din Cherson

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfintii Mucenici Episcopi Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor si Elpidie au fost episcopi ai Chersonului, in ani diferiti. Toti au fost trimisi de catre Patriarhul Ierusalimului ca misionari in aceste tinuturi pagane, ca sa aduca in ele lumina Evangheliei. Ei au luat mucenicia din mainile necredinciosilor, evrei, greci si sciti.

Dupa ce Vasilevs va invia din morti pe copilul conducatorului din Cherson, va fi ucis de pagani. Dupa moartea lui, au venit in Cherson, episcopii Evghenie, Agatodor si Elpidie. Si acestia au fost ucisi de pagani, tot in ziua a saptea a lunii martie. Efrem a fost omorat prin decapitare.

Episcopul Eterie, cerand ajutor de la imparatul Constantin cel Mare, reuseste sa-i alunge pe pagani, dar este omorat pe in momentul in care mergea la Bizant sa-i multumeasca imparatului pentru ajutor.

Cand ultimul dintre ei, Sfantul Capiton, a fost uns episcop pentru scitii cei salbatici si primitivi, ei au cerut un semn de la sfant ca sa-l poata crede. Astfel, l-au pus sa intre intr-un cuptor de foc, zicandu-i ca vor crede doar daca va iesi viu din el.

Cu rugaciune fierbinte si credinta mare, insemnandu-se cu Semnul Sfintei Cruci, sfantul episcop a intrat in foc si a ramas in acel cuptor vreme de un ceas, fara ca sa i se arda nimic, nici macar straiele. In urma acestei minuni primitivii sciti au strigat:

“Unul este Dumnezeu, Dumnezeul crestinilor, mare si puternic, Care le apara pe slugile Lui de flacarile focului!”

Atunci toata cetatea si imprejurimile au venit la Sfantul Botez. Dupa un timp, paganii l-au inecat in raul Nipru.

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

http://www.youtube.com/watch?v=8BK0024yc8M

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Crestin Ortodox.ro;

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

4. e.maramures.ro;

5. Mediafax.ro

6. TuStiai.ro;

7. Wikipedia.ro;

8. Rador.ro