O ISTORIE A ZILEI DE 9 FEBRUARIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9 februarie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

474 – Zenon este încoronat  co-împărat al Imperiului Bizantin.

A domnit în anii 474-475 și din nou 476-491.

Revoltele interne și vrajba religioasă i-au afectat domnia, care totuși a reușit în problemele externe.

In timpul său s-a  prăbușit Imperiul Roman de Apus, dar Zenon a reușit sa stabilizeze Estul Imperiului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

772 – Întronizarea Papei Adrian I; (n. cca 700).

 

 

 

 

 

  În imagine, o miniatură reprezentând primirea împăratului francilor Carol cel Mare (Charlemagne), de către Papa Adrian I.

Adrian I a fost papă între anii 772 – 795. Sub pontificatul său a avut loc în 787 al doilea Conciliu de la Niceea și s-a  încheiat prima criză iconoclastă ( generată  de contestarea venerării imaginilor şi icoanelor sfinte).

Scrierile sale dogmatice denotă o erudiție patristică cu totul deosebită. În ele abundă citarea Părinților greci, lucru foarte rar în occidentul medieval.

A murit pe 25 decembrie 795.

 

 

 

 

1199 – A murit Minamoto no Yoritomo (n.9 mai 1147), fondatorul și primul shogun  al Shogunatului Kamakura din Japonia.A domnit din 1192 până în 1199

 

 

1409: S-a născut Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul împărat bizantin (m. 1453). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 8 februarie 1405

 

 

1441 – S-a născut  în orasul Herat, din vestul Afganistanului, poetul, ganditorul și omul de stat uzbec, Ali-Shir Nava’i

A scris in limbile uzbecă, tadjică și persană. Opera principală a lui Nizamaddin Navoi este considerata ciclul epic intitulat “Hamsa”; (d.03.01.1501).

 

 

 

1640 –  A murit Murad al IV-lea, sultan al Imperiului Otoman; (n. 1612).

 

 

 

 

 

 

 

Murad al IV-lea (n. 26/27 iulie 1612 – d. 9 februarie 1640), a fost sultan al Imperiului Otoman din 1623 până la moartea sa în 1640.

S-a născut la Constantinopole ca fiu al sultanului Ahmed I și a soției sale, Kösem Sultan. Adus la putere printr-o conspirație de palat în 1623, el l-a succedat pe unchiul său, Mustafa I (domnie: 1617–18, 1622–23). Avea doar 11 ani când s-a urcat pe tron.

 

 

 

1645 – S-a născut Johann Aegidius Bach (d.noiembrie 1716) , organist, violistul, si dirijor de  orchestră municipala in Erfurt, Germania.

A fost unchiul lui Johann Sebastian Bach, fiul lui Johannes Bach si tatăl compozitorului Johann Bernhard Bach.

 

 

 

1729 – S-a născut (9 februarie s.v /20 februarie s.n), Fiodor Volkov, actor rus, numit de criticul literar Vissarion Belinski “părintele teatrului rus”.

 

 

 

 

 

 

In 1750, Volkov, a organizat, la Iaroslavl, o trupa teatrală de amatori, din care o bună parte au intrat în componența primului teatru public permanent din Rusia; (d.04.04.1763/ 15 aprilie s.n).

 

 

 

1773 – S-a născut William Henry Harrison. A fost  primul presedinte al Statelor Unite ale Americii, asasinat dupa o guvernare de c1801) se încheia Pacea de la Lunéville între Franţa şi Austria, sub domnia lui Francisc I al Austriei. Pacea era valabilă şi pentru Sfântul Imperiu Roman şi însemna încetarea conflictelor militare între Austria şi Franţa; aceasta a fost urmarea pactului semnat la 25 decembrie 1800 în farmacia Löwe (farmacia Leul) din Steyr (Austria).

Această pace a încheiat Războaiele de coaliţie pornite contra Franţei şi a confirmat Pacea de la Campo Formio încheiată în 1797. Franţa va anexa regiunea de pe malul stâng al Rinului (din Germania), regiune preluată oficial la 9 martie 1801 de Napoléon Bonaparte.

Prin această pace Franţa a determinat recunoaşterea teritoriilor nou-ocupate ca „République sœur” („Noua republică franceză”), „Republica Batavia” (Provinciile Unite, Ţările de Jos austriece), „République helvétique” (Elveţia) şi „Repubblica Ligure” (Liguria)teva luni; (d. 04.04.1841).

 

 

 

 

 

 

1775 – S-a născut Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei; (d.20.11.1856).

A fost tatăl matematicianului János Bolyai.

 

 

 

 

1801 –  Pacea de la Lunéville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria și Franța; Austria recunoaște anexarea Țărilor de Jos și pretențiile franceze asupra malului stâng al Rinului.

  Pacea era valabilă şi pentru Sfântul Imperiu Romano-German și a încheiat Războaiele de coaliţie pornite contra Franţei, care va anexa regiunea de pe malul stâng al Rinului (din Germania), regiune preluată oficial la 9 martie 1801 de Napoléon Bonaparte.

Prin această pace Franţa a determinat recunoaşterea teritoriilor nou-ocupate ca „République sœur” („Noua republică franceză”), „Republica Batavia” (Provinciile Unite, Ţările de Jos austriece), „République helvétique” (Elveţia) şi „Repubblica Ligure” (Liguria)

 

 

 

 1826 – Țarul rus Nicolae I aprobă hotărîrea Consiliului de Miniştri, privind statornicirea în Basarabia ţaristă a sîrbilor, aflaţi aici din 1814.

 

 

1846 – S-a născut  Wilhelm Maybach, celebru designer si constructor de masini; (d. 29.12.1929).

 

 

1849 – La Roma, răsculații conduși de revoluționarul italian Giuseppe Mazzini proclama Republica.

 

 

 

 

 

Republica Romana a intrat a luat ființă după ce guvernul Statelor Papale a fost înlocuit de un guvern provizoriu  republican.

A fost condusa de Carlo Armellini, Giuseppe Mazzini și Aurelio Saffi, care  au format un  triumvirat dupa modelul Romei antice.

În Constituția republicii toate religiile puteau fi practicate în mod liber și Papei i- a fost garantat dreptul de a guverna Biserica Catolica. Constituția Republicii Romane a fost prima din lume care a abolit pedeapsa capitală.

 

 

1861 – Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales președinte al Statelor Confederate separatiste ale Americii.

 

 

 

 

1874 – A incetat din viață istoricul francez Jules Michelet (“Istoria Franței”, “Istoria Revoluției Franceze”); (n. 21 august 1798).

 

 

 

 

 

 

 

1874 – S-a născut  Dmitri Gulia, scriitor, lingvist, istoric si etnograf abhaz; a fondat primul teatru din Abhazia in 1921; (d.7.04.1970).

Deasemenea, Dmitri Gulia este cel care a creat alfabetul abhaz, pe baza celui chirilic. A scris poeme, povești și romane. A fost culegător de folclor și a întemeiat primul ziar abhaz, Apsna. El este considerat părintele literaturii abhaze.

 

 

 

1880 – N. Callimachi – Catargi, aflat in misiune speciala la Bruxelles, notifica regelui Belgiei, Leopold al II-lea, independenta Romaniei.

 

 

 

 

1881 – Moare Fiodor Mihailovici Dostoievski., unul din cei mai importanți scriitori ruși, ale cărui opere au avut un efect profund și de durată asupra literaturii secolului al XX-lea.

Romanele, povestirile și nuvelele lui Dostoevski seau influențat puternic curentele literare  existențialist  și expresionist (s-a nascut pe 11 noiembrie 1821).

 

 

 

Foto: Dostoievski, portret de Vasili Perov, 1872

 

 

 

A suferit de patima jocurilor de noroc și de pe urma efectelor acestora. Se pare ca romanul Crimă și pedeapsă cel mai cunoscut roman al sau, a fost grabinc finalizat pentru a-l da spre publicare, fapt ce i-ar fi adus un avans in bani de la editura.

Dostoievski a scris în același timp și nuvela Jucătorul pentru a-i satisface pretențiile editorului sau Stellovski care, potrivit contractului, dacă nu primea o operă nouă ar fi intrat în posesia drepturilor de autor a tuturor operelor dostoievskiene.

 

 

 

 

1885 –  S-a născut compozitorul austriac Alban Berg ; (d.24.12.1935).

 

 

1895 – Americanul William G. Morgan a inventat voleiul, joc care initial a fost numit Mintonette.

 

 

 

 

 

 

Foto: William G.Morgan (1870-1942)

 

 

 

1900 – Cupa Davis.

Studentul american Dwight Filley Davis i-a provocat pe jucătorii britanici de tenis (consideraţi cea mai mare forţă a tenisului mondial) să traverseze Atlanticul şi să concureze împotriva echipei sale de la Universitatea Harvard, punând în joc trofeul Competiţiei Internaţionale de Tenis pe Iarbă.

Meciul va avea loc câteva luni mai târziu, la 8 august,victoria revenitnd americanilor (3-0).

La sfârşitul reuniunii de tenis între Marea Britanie si Statele Unite de la New York , jucătorul american de tenis Dwight Filley Davis a donat trofeul care îi poartă numele.

Cupa este confectionata din  argint si va fi  câştigată în anul următor tot de către Dwight Filley Davis în Newport.

I se va spune “Salatiera de argint”.

 

 

 

 

Aceasta competiție este considerată cel mai important turneu de tenis pentru echipe de bărbaţi din lume.
Iniţial, concurau în turneu: SUA şi Marea Britanie.

Inainte de Primul Război Mondial,vor intra in competitie  Canada, Franţa, Belgia, Austria, Germania si Australiaț

In  ultima sută de ani, numărul ţărilor participante a crescut exponențial astfel încât, în 2002, au fost prezente în preliminariile Cupei Davis un număr de 142 de ţări .

 

 

1902 – S-a născut Gabriel Peri, ziarist si  erou al rezistentei franceze împotriva ocupanților germani; (d.15.12.1941).

 

 

 

 

 

1904 – După ce flota japoneză a atacat pe neaşteptate fortareaţa rusă Port-Arthur, a început războiul ruso-japonez, încheiat în 1905 prin tratatul de pace de la Portsmouth.

 

1908 –  S-a născut scriitorul român Cicerone Theodorescu; (d. 18.02.1974.

 

 

1910 –  S-a născut Jacques Monod, biochimist, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1965; (d. 31.05.1976).

Studiile sale au contribuit substanţial la apariţia şi dezvoltarea biologiei celulare; în 1954 a înfiinţat, în cadrul Institutului Pasteur din Paris, Departamentul de Biologie Celulară.

 

 

 

1917 – S-a născut Oleg Danovski, balerin român, unul din  intemeietorii școlii naționale române de balet modern; (d.21.10.1996).

Oleg Danovski & Mihai Brediceanu

 

 

 

1919 – România și Polonia independentă au stabilit relații diplomatice.

 

 

 

1920 – S-a semnat tratatul Spitzbergenului, prin care se recunoaștea suveranitatea Norvegiei asupra Insulelor Svalbard.

Tratatul privind Spitsbergen, adesea denumit și Tratatul Svalbardului, din 9 februarie 1920, a fost cel prin care s-a recunoscut deplina suveranitate a Norvegiei asupra arhipelagului arctic Spitsbergen (astăzi denumit Svalbard).

Suveranitatea statului norvegian este, totuși, supusă unor stipulări și nu se aplică toate legile norvegiene.

 

 

 

 

Prin acest tratat, Svalbard a fost parțial demilitarizat și toate țările semnatare au primit drepturi egale de a practica activități comerciale în insule. Norvegia și Rusia încă utilizează acest drept.

Nouă țări au fost primele state semnatare ale acordului, printre acestea fiind Statele Unite, Danemarca, Franța, Italia, Japonia, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Regatul Unit (inclusiv dominioanele de peste mări Irlanda, Canada, Australia, India, Africa de Sud și Noua Zeelandă).

Alte țări au semnat tratatul în primii cinci ani de după ce a intrat în vigoare, inclusiv Uniunea Sovietică în 1924 și Germania și China în 1925. Astăzi, tratatul are peste 40 de semnatari. El a fost trimis pentru a fi înregistrat în cadrul Seriei de Tratate a Ligii Națiunilor la 21 octombrie 1920.

Dintre semnatarele inițiale, Japonia a fost ultima care l-a ratificat la 2 august 1925. Ulterior, la 14 august 1925, tratatul a intrat în vigoare.

Norvegia a preluat sarcinile de administrație a teritoriului și a luat imediat mai multe măsuri pentru protecția mediului.

 

 

1929 –  S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia, Lituania și Estonia, un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare  Pactul Briand-Kellogg, de renunțare la război ca instrument de politică națională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele.

 

 

 

Semnarea pactului Briand-Kellogg

 

 

Pactul a fost propus de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, ca un tratat bilateral între Franța și Statele Unite ale Americii, prin care se scotea în afara legii folosirea războiului pentru rezolvarea problemelor dintre cele două țări. Briand a considerat că o asemenea inițiativă avea să încălzească relațiile răcite dintre foștii aliați și, mult mai important, avea să asigure o viitoare alianță a SUA cu Franța într-un eventual nou război european.

Frank B. Kellogg, Secretarul de Stat al Statelor Unite, dorea, pe de altă parte, să evite orice altă implicare a SUA într-un război european, fiind din acest motiv neinteresat de propunerea franceză. Totuși, dacă s-ar fi opus tratatului, el ar fi trebuit să facă față atât atacurilor din Congresul Statelor Unite, cât și presiunilor exercitate de grupurile pacifiste.

De aceea, Kellogg a răspuns cu o propunere pentru un pact multilateral împotriva războiului, deschis tuturor națiunilor doritoare de pace.

Peste 10 ani, Rusia va invada Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia si  va ocupa teritoriile romanesti Basarabia si Bucovina de Nord.

 1934 – Se semneaza  la Atena, în  Grecia, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei,  Pactul Înţelegerii Balcanice.

 

 

 

Pactul Înţelegerii Balcanice conţinea un protocol şi o anexă secretă, care stipulau, printre altele, că statele semnatare “îşi garantează mutual securitatea frontierelor balcanice” şi “îşi iau obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune politică faţă de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nici o obligaţie faţă de oricare alt stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi“. Iniţial se preconiza semnarea pactului în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta.

Documentul este semnat pe timpul Guvernului român Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe fiind Nicolae Titulescu.

 

 

1940 –  S-a nascut John Maxwell Coetzee, scriitor sud-african, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2003.

 

 

 

 

 

 

 

 1943 – S-a încheiat bătălia de la Guadalcanal cu o victorie a Aliaților pe frontul antijaponez din Pacific din Al Doilea Război Mondial.

Victoria de la Guadalcanal,  reprezinta sfârșitul unei bătălii care a durat din luna august 1942 si care a oferit trupelor generalului  MacArthur, controlul  asupra Noii Guinee  si  a insulelor Pacificul de Sud . Puterile Axei intrau în defensivă.

 

 

 

 

1943: S-a născut economistul american Joseph (Eugene) Stiglitz; Premiului Nobel pentru Economie în anul 2001.

 

 

 

1943 –  S-a născut actorul american Joe Pesci.

 

 

 

 

1944 – Acord economic româno-german privind modalitățile de achitare de catre  Reich a produselor furnizate armatei germane din România.

 

 

 

  1945 –  S-a descoperit o mare cantitate de arme și muniții (ascunse cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Petru Groza, și a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu), care urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forță pentru instaurarea unui guvern comunist în România.

Existența acestui depozit contrazicea declarația stângii politice, că nu dorea o lovitură de stat.
In aceeasi zi a fost promulgată Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancționarea cu admonestare scrisă, suspendarea activității între 6 luni și 5 ani și interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publiciști și colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendați de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri și omoruri.

1945 – S-a născut  actriţa  americană  Mia Farrow.

 

 

 

 

 

1947: S-a născut muzicianul american Major Harris; (m. 2012).

 

 

 

 

Piesa cu cel mai mare succes compusă de el a fost „Love won’t let me wait” .

 

 

 

 

1953 – Apariția popularei colecții “Livre de poche”, care a cunoscut un succes remarcabil.

Primul roman din colecție, care purta numarul 1, a fost „Koenigsmark”, de Pierre Benoit,  dar in aceeasi zi au aparut „Les Clef du royaume”, de Cronin, și „Zbor de noapte”, de  Saint-Exupeery.

Ideea de a edita autori de prima mâna la un preț modic a fost inspirată  de editorii francezi din practica americanilor, la momentul respectiv existența colectiei românești ”Biblioteca pentru toti” nefiind cunoscută pe malurile Senei.

 

 

Numele colecției fusese folosit deja, la inceputul secolului, de Tallandier, de Editura Hachette, pentru o serie de romane populare. Astazi colecția numără 3.500 de titluri și publica in jur de 360 de volume pe an.

 

 1957 – Fostul dictator ungur Miklós Horthy, a murit în exil la Estoril in Portugalia.

A  fost amiral în flota Austro-Ungariei și guvernator al Ungariei  de la 1 martie 1920 până la 15 octombrie 1944; (s-a născut la 18 iunie 1868 la Kenderes).

 

 

 

1959 – Japonia a anunţat că renunţă la producerea și utilizarea de arme nucleare.

 

 

 

1960- Actrița și regizoarea americană  Joanne Woodward (n. 1930), a primit prima stea pe celebrul bulevard al starurilor din Los Angeles (Hollywood Walk of Fame), inaugurând ceea ce astăzi a devenit o tradiţie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1965 – Războiul din Vietnam. Primele trupe americane sunt trimise în  ajutorul Vietnamului de sud, atacat de partizanii Vietcong, sprijiniți de Vietnamul de Nord comunist .

 

 

 

1967 – Are loc premiera, la Bucuresti, a filmului “Dacii” (debutul cu o pelicula de lung metraj a regizorului Sergiu Nicolaescu; ( scenariul: Titus Popovici).

 

 

 

 

 

 

1969 – Primul zbor al unui avion  “jumbo jet”.

 

 

 

Cel mai mare avion din lume, Boeing 747, poreclit “jumbo jet”, face primul test de zbor în Statele Unite.

A fost cel mai încăpător avion de pasageri timp de 35 de ani, record doborât de Airbus A380 în 2005. Mărimea sa impresionantă a adus cu sine şi două nume de alint: „Jumbo Jet” sau „Regina cerurilor”. Boeing 747 a fost primul widebody din istoria aviaţiei (oferea două culoare în cabină).

Avionul cu două etaje este considerat cea mai populară aeronavă de capacitate foarte mare, din punct de vedere al numărului de aparate de zbor produse. Boeing 747 poate transporta până la 524 de pasageri, cu o viteză de peste 1000 de kilometri pe oră.

 

 

 

 

 

1971- Misiunea extraterestră  americană Apollo 14  s-a întors pe Pământ. A fost a treia misiune care a dus oameni pe Lună.

 

 

 

 

 

 

 

1977 – Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul român  Paul Goma se solidariza cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia.

A fost „actul de naştere” al dizidenţei româneşti.

 

 

 

 

 

 

1977 – A murit Serghei Iliușin, celebru proiectant de avioane rus.

Serghei Vladimirovici Iliușin s-a născut la 30 martie 1894.

 

 

 

 

 

 

 

1979 – A murit  Dennis Gabor, fizician și inventator maghiar, celebru pentru inventarea holografiei, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971; (n.05.06.1900).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1981 – A murit Bill Haley, solist vocal, compozitor, autorul primei piese rock and roll ajunsă în secţiunea pop în Billboard “Crazy Man Crazy”; (n.06.06.1925).

 

 

 

 

 

 

 

1984 – A murit Iuri Vladimirovici Andropov, născut la 15 iunie 1914, a fost sef al poliției secrete sovietice, diplomat și secretar general al PCUS din 12 noiembrie 1982 până la moartea sa, care avea să survină  şaisprezece luni mai târziu; (n. 15.06.1914).

 

 

 

 

 

 

Înainte de a ajunge la conducerea URSS, el a condus KGB-ul (serviciul secret sovietic) din 1967 până în  1982.

 

 

 

 

1988: A murit dirijorul american de origine austriacă Kurt Herbert Adler; (n. 1905).

 

 

 

 

1990 – În România se constituie CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională), prin restructurarea CFSN, organ legislativ şi al puterii de stat, avînd ca scop asigurarea pregătirii şi desfăşurării alegerilor programate pentru 20.05.1990.

 

 

 

 

 

 

 

 

  CPUN era compus din 241 de membri (105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România), preşedinte fiind Ion Iliescu.

 

 

 

 

 

1991 – Electoratul lituanian votează independența țării față de fosta URSS.

 

 

 

1991 – A murit poetul român Florin Mugur.

 

 

 

 

 

 

A scris versuri (“Visele de dimineaţă”, “Mituri”, “Piatra palidă” – Premiul Uniunii Scriitorilor), proză, eseistică şi publicistică literară (“Aproape noiembrie”, “Convorbiri cu Marin Preda”, “Profesiunea de scriitor”); (n.07.02.1934).

 

 

 

1992 – În România au avut loc primele alegeri libere pentru administraţia publică locală, după 1989.

 

 

 

 

 1994: A murit oncologul american Howard Martin Temin  autorul unor importante studii privind interacţiunea dintre virusul tumoral şi materialul genetic al celulei; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1975, împreună cu conaţionalii săi Renato Dulbecco şi David Baltimore; (n. 1934).

 

 

 

 

 

1994 – A decedat  Gherasim Luca, poet, prozator, aderent la mişcarea literară de avangardă. Din 1947, s-a  stabilit la Paris.

 

 

A semnat şi sub pseudonimele Costea Sar, Petre Malcoci; (n. 23.07.1913.

 

 

 

 

 

1995 – A murit  William Fullbright, politician american, fondatorul Programului Şcolar Fullbright; (n. 09.04.1905.

 

 

 

 

1995 – Alain Delon, actor, regizor și producător francez , primește “Ursul de aur” pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin.

 

 

 

 

 

1998 – La Tbilisi, Eduard Șevardnadze, presdintele Georgiei independente si fost ministru de externe al URSS, supraviețuiește unui atentat îndreptat împotriva lui.

 

 

 

 

 

 

 

 

2001 – Reprezentanții Bisericilor Catolice, Luterane și Reformate, s-au reunit  pentru prima oară de la marea schismă din 1517, pentru a analiza problema indulgențelor papale.

 

 

 

 

 2002 – Sora mai mică a reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii, Principesa Margareta, a murit  în urma unui accident vascular cerebral.

 

 

 

 

2006 – A început Festivalul de Film de la Berlin, desfăşurat în perioada 9.02 – 20.02.2000.

Festivalul s-a desfăşurat la Post Potsdamer Platz şi a avut în deschidere filmul lui Luc  Besson, “Jeanne d’Arc”, şi pe cel al realizatorului german Wim Wenders, “The Million Dollar Hotel”.

 

 

 

2017: A murit Radu Gabrea (nume complet: Radu Bartholomeu Gabrea), regizor de film, scenarist, producător, critic de film şi profesor.

 

 

 

 

Figură emblematică a cinematografiei româneşti, Radu Gabrea a regizat pe parcursul carierei sale,  numeroase  filme premiate şi apreciate de criticii de specialitate.

S-a născut în 1937, la Bucureşti și  în 1956 studentul  în anul 2 la Institutul de Construcţii, întră pentru prima dată în conflict cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa împreună cu alţi studenţi la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria.

După 9 luni de arest, el este eliberat şi ulterior readmis la Facultatea de Construcţii, pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale.

Câţiva ani mai târziu, s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

Lungmetrajul său de debut, „Prea mic pentru un război atât de mare”, realizat în 1969, este premiat la Festivalul de la Locarno în 1970 şi selecţionat la Festivalul de la Cannes, în acelaşi an.

Al doilea conflict major cu regimul comunist are loc în 1974.

Filmul său, „Dincolo de nisipuri”, după un roman de Fănuş Neagu, cu actorii Dan Nuţu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta şi Gina Patrichi, este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu.

Filmul a fost selectat la „Quinzaine des réalisateurs”, la Cannes, în acelaşi an.

Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte sa emigreze în Germania, ţara de origine a mamei, în 1975.

În cei 20 de ani petrecuţi aici, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, între care şi „Un barbat ca Eva”.

Radu Gabrea a fost Doctor în Comunicatii Sociale la Universitatea Catolicã din Louvain-la-Neuve, Belgia.

Teza sa de doctorat “Werner Herzog si misticã germanã medievalã” a apãrut în Editura ”L’Age d’homme” din Lausanne. ”Cartea este, fãrã îndoialã, una din cele mai frumoase cãrti de cinema scrise vreodatã” (Henri Agel – Positif).

După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează o serie de filme româneşti: „Struma”, „Noro”, „Moştenirea Goldfaden”,” Cocoşul decapitat”, „Călătoria lui Gruber”, „Mănuşi roşii” şi „Moartea Ceauşeştilor – Trei zile până la Crăciun”.

În 2002, regizorului Radu Gabrea i se acorda Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, din partea preşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească „Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite” al Republicii Federale Germania.

 

 

 

 

 

 

 

2018: A murit compozitorul, scriitorul şi producătorul islandez Johann Johannsson; (n. 1969).

 

 

 

 

 2019: A decedat Tomi Ungerer, scriitor, ilustrator, desenator, sculptor, designer arhitectural și om de publicitate francez, faimos pentru satira socială incisivă și spiritualele sale aforisme ; (n. 1931).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Calendar creștin ortodox

Sfântul mucenic Nichifor.

 

 

 

 

 

 

 

Sfântul Mucenic Nichifor a trait in secolul al III-lea si era prieten cu preotul crestin Sapriciu. Diavolul a semanat ura intre cei doi, incat, nu doreau sa se mai intalneasca.

Dupa un timp, Nichifor si-a venit in fire si a trimis cativa prieteni la preotul Sapriciu sa-l roage sa-l ierte. Pentru ca nu a primit iertarea, Nichifor a mers singur la el, si cazand la picioarele lui, i-a spus: “Iarta-ma, parinte, iarta-ma pentru Domnul”.

 Sapriciu nu i-a acordat iertare, iar Nichifor a plecat de la dansul rusinat.Din cauza prigonirii impotriva crestinilor, Sapriciu primeste pedeapsa de a i se taia capul. In acel timp a alergat Nichifor catre Sapriciu sa-si ceara iertare.

Prigonitorii i-au spus lui Nichifor: “Om nebun ca tine niciodata n-am vazut. Iata acesta merge la moarte, iar tu cu tot dinadinsul ceri de la el iertare.

Ce trebuinta iti este sa te impaci cu cel ce va muri indata?”Insa, Sapriciu nu l-a iertat. De aceea, Dumnezeu a luat darul Sau de la Sapriciu, si indata acesta s-a lepadat de El. Sapriciu a ales sa nu fie ucis, fagaduind ca va jertfi zeilor.

Vazand Sfantul Nichifor ca Sapriciu s-a lepadat de Hristos, a inceput sa strige catre calai: “Eu sunt crestin si cred in Domnul nostru Iisus Hristos, de Care Sapriciu s-a lepadat!

Deci, taiati-ma pe mine in locul lui”. Calaii n-au indraznit sa-l ucida fara voia ighemonului si toti se mirau ca de buna voie se ofera mortii, strigand: “Sunt crestin si zeilor vostri nu ma inchin si nu voi jertfi”.

In urma acestei marturisiri, Nichifor a fost taiat pentru Hristos in locul lui Sapriciu.

 

 

 

 

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

http://youtu.be/OdhZI1vAFl8

Bibliografie (surse):

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Crestin Ortodox.ro

3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

4. Istoria md.

5. Istoriculzilei blogspot.com;

6. lessignets.com

7. Wikipedia

8. Rador.ro

9. http://www.romania-actualitati.ro

 

Publicitate

De ce așa-zisul „marele război pentru apărarea patriei” nu a fost războiul nostru?

 

 

 

ALEXANDR LUKAȘENCO, președintele Belarus : Așa-zisul „RĂZBOI pentru APĂRAREA PATRIEI ” nu este nici al bielorușilor, nici al ucrainenilor, nici al românilor și nici măcar al rușilor.

 

 

 

Foto – Sluga Dodon, președintele de mucava al R.Moldova și stăpânul său, Vladimir Putin, președintele Rusiei

 

 

 

Petru Bogatu : ”Așa-zisul război pentru apărarea patriei” nu a fost războiul nostru !

A înțeles până și A. Lukașenko. Așa-zisul ”război pentru apărarea patriei” nu este războiul nostru. E opera lui Hitler și Stalin pe care aceștia l-au dezlănțuit și l-au impus apoi întregii Europe.

Dacă nu oprim nebunia lui Dodon cu anunțata lui celebrare în stil sovietic a zilei de 9 mai – suntem pierduți, ne merităm destinul de vasali umili și de bondoci sub-culturali

 

Sub ochii noștri are loc o re-sovietizare în forță a Republicii Moldova. Președinția, guvernul și primăria orașului Chișinău s-au înhămat la sarcina pusă de Putin de a rescrie istoria pe calapodul lui Stalin, pentru că, vorba lui George Orwel, cine controlează trecutul acela controlează prezentul și viitorul.

Pângărește memoria

Obrăznicia președintelui Igor Dodon întrece orice măsură. Bravada nerușinată cu care impune agenda politică și ideologică rusească  pângărește memoria colectivă a românilor și a tuturor popoarelor care au avut de suferit de pe urma regimului totalitar sovietic.

A ajuns să se laude tocmai de la tribuna APCE cu pregătirea unor „evenimente de anvergură dedicate victoriei în marele război pentru apărarea patriei”. Tam-tamul în jurul zilei de 9 mai este atât de mare încât ai impresia că te afli nu la Chișinău, ci la Moscova, unde, de altfel, pentru prima dată în ultimii zece ani vor defila, conform hotărârii guvernului Chicu, ostașii Armatei Naționale.

Și ca treaba să fie rotundă, primarul socialist al capitalei, Ion Ceban, nu se lasă mai prejos. Toarnă și el gaz în foc.

În timpul  vizitei sale la Sankt Petersburg s-a angajat public să susțină ideea „unui grup de inițiativă” de a crea la Chișinău o filială a „muzeului” blocadei Leningradului. Tot el caută bani pentru repararea Complexului Memorial „Eternitate”, un alt instrument  rusesc de manipulare și modelare a minților.

Și toate acestea au loc pe fundalul sforțărilor actualei guvernări de a șterge identitatea națională a Basarabiei. Colecția de obiecte ale pretinsei „blocade a Leningradului” nu-i exclus să fie expusă în „Muzeul ocupației sovietice” pe care președintele filorus a amenințat să-l închidă la finele anului trecut.

Încercările regimului Dodon de a readuce în Republica Moldova cultul militarismului sovietic și velikorus, de a reimplementa ritualul demonic de preamărire a rolului URSS în cea de-a doua conflagrație mondială  nu sunt inițiativele lui personale, firește. Acestea fac parte dintr-o strategie rusească de recucerire ideologică a republicilor ex-sovietice.

Moscova nu degeaba își iese din țâțâni când undeva la Vilnius sau Tallinn sunt demontate statuile  sau sunt închise memorialele legate de războiul din anii 1941-1945. Simbolurile URSS sunt un element-cheie de care se folosește propaganda putinistă pentru a menține în fostele teritorii ocupate sau controlate de Kremlin sindromul Stockholm, adică atașamentul victimei pentru călăul care a împilat-o, înfometat-o și deportat-o.

O reglare de conturi între tirani

Jenant este faptul că Rusia își ia revanșa la Chișinău chiar în momentul în care până și Bielorusia se trezește din somnul conștiinței naționale. Într-un interviu pentru televiziunea kazahă, liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a declarat că războiul sovieto-german „nu este războiul nostru”. Și a explicat de ce.

Și poporul belarus, și cel kazah, a lăsat el să se înțeleagă, au avut doar de suferit de pe urma acestei confruntări. Cele două puteri care s-au războit „s-au pus cu biciul pe noi”, a conchis Lukașenko.

Declarațiile sale au scandalizat până peste poate presă aservită Kremlinului, președintele belarus fiind făcut cu ou și cu oțet. Nu m-aș mira dacă Moscova se va năpusti cu noi represalii împotriva Minskului.

Oricum, Lukașenko a spus adevărul. Așa-zisul „război pentru apărarea patriei” nu este nici al bielorușilor, nici al ucrainenilor, nici al românilor și nici măcar al rușilor. A fost o reglare de conturi  între doi tirani, unul nazist și altul comunist. Celebrarea acestuia într-o manieră șovină și revanșardă ne lezează demnitatea națională și ne jignește inteligența.

Iată câteva argumente pentru care orice sărbătorire a zilei de 9 mai la Chișinău în formatul impus de Moscova este o acțiune antinațională care sfidează bunul simț și denaturează adevărul istoric.

 

Primul. Actualul teritoriu al Republicii Moldova nu s-a aflat „sub ocupație germano-fascistă”, după cum se exprimă propaganda rusească, fiind parte integrantă a statului român independent. ”Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!” a fost apelul la luptă  adresat Armatei Române în vara anului 1941, soldat cu eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică. Astfel, Armata Roșie nu a avut nimic de eliberat între Prut și Nistru în august 1944. Din contră,  perpetuarea prezenței ei a fost pe cât de ilegală, pe atât de criminală.

Al doilea. Uniunea Sovietică, comunistă, a ocupat şi a anexat părţi ale României în iunie 1940, teritorii care nu i-au mai fost returnate, fapt constatat în Rezoluția Parlamentului European de la 19 septembrie 2019.

Al treilea. În aceeași Rezoluție a Parlamentului European se arată că „cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a fost cauzat de Tratatul de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop,  și protocoalele sale secrete, care a permis ca două regimuri totalitare cu obiectivul de a cuceri lumea să împartă Europa în două zone de influență”.

Al patrulea. Până la 22 iunie 1941 Hitler și Stalin au fost aliați și totodată fiecare dintre ei pregătea în taină o agresiune împotriva celuilalt. Războiul dintre ei era inevitabil și decurgea din ideologia nazistă și cea comunistă. Hitler, în conformitate cu doctrina național-socialistă, urmărea „extinderea spațiului vital” pentru rasa ariană la nivel planetar, iar Stalin, în conformitate cu învățătura lui Marx-Engels-Lenin, dorea să provoace revoluția mondială și instalarea forțată a comunismului în toată lumea.

Al cincilea. Într-o serie de documente internaționale, în special, în mai multe declarații sau rezoluții ale APCE, Adunării Parlamentare a OSCE și Parlamentului European se consemnează că intrarea Armatei Roșii în țările Europei Centrale și de Est în anul 1944 a pus începutul unei ocupații sovietice care a durat nu mai puțin de 45 de ani.

Al șaselea. Parlamentul European a instituit Ziua  Internaţională a eroilor în lupta împotriva totalitarismului (pe 25 mai), și Ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare (pe 23 august), arătând că „regimurile naziste și comuniste au comis crime în masă, genocid și au realizat deportări, cauzând pierderi fără precedent de vieți omenești și privări de libertate”.

Al șaptelea. Înfrângerea catastrofală din 1941-1942  a Armatei Roșii, care avea o superioritate netă asupra Wehrmachtului în tancuri, avioane și resurse umane, dovedește că populația URSS nu dorea să lupte pentru Stalin și regimul său totalitar. Pentru prima dată în istorie peste un milion de locuitori ai unui stat invadat au acceptat să lupte cu arma în mână de partea invadatorilor (armata generalului Vlasov), numărul dezertorilor și prizonierilor sovietici fiind de peste 7 milioane.

Al optulea. Pretinsa „blocadă a  Leningradului” este un fals bolșevic abominabil. În realitate, avem de a face cu un  act de genocid  sovietic. Stalin a comis o crimă de război, lăsând în mod premeditat ca populația să moară de foame, cu toate că aprovizionarea orașului se putea face pe lacul Ladoga sau pe cale aeriană. Pentru liderii comuniști oamenii care ajungeau prizonieri sau se pomeneau sub administrația germană nu erau decât un gunoi. La 3 iulie 1941, bunăoară, Stalin ordonase să fie arse  sau distruse toate localitățile ocupate de Wehrmacht, sortindu-i pierii pe proprii cetățeni abandonați sub stăpânire nazistă.

Al nouălea. Armata Roșie a ajuns la Berlin în mai 1945 numai datorită sprijinului militar, logistic, economic și tehnologic al aliaților. Marea Britanie a luptat cu succes cu Germania nazistă pe mare și pe uscat, pricinuindu-i pierderi enorme, încă din septembrie 1939, când Stalin devenise oficial aliatul lui Hitler. Debarcarea anglo-americană în Sicilia din 1943 și răsturnarea regimului Mussolini a înclinat decisiv balanța războiului în favoarea aliaților. Fără avioanele, tancurile, armele, tehnologiile de război și alimentele furnizate Uniunii Sovietice de către SUA încă din anul 1941 Armata Roșie nu avea nicio șansă să iasă basma curată din confruntarea cu Wehrmachtul.

 

Dacă nu oprim nebunia lui Dodon cu anunțata lui celebrare în stil sovietic a zilei de 9 mai, suntem pierduți. Ne merităm destinul de vasali umili și de bondoci sub-culturali.

 

https://www.deschide.md/ro/stiri/editorial/60747/Petru-Bogatu–De-ce-a%C8%99a-zisul-%E2%80%9Emarele-r%C4%83zboi-pentru-ap%C4%83rarea-patriei%E2%80%9D-nu-este-r%C4%83zboiul-nostru.htm

DE CE SUNT ILEGITIME în cazul Transnistriei federalizarea, confederalizarea ori statutele speciale impuse din exterior ?

 

 

 

Igor Munteanu, reprezentantul blocului ACUM, format din Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr şi Partidul Acţiune şi Solidaritate, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, a declarat că preşedintele Igor Dodon a prezentat în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen desfășurate anul trecut, un plan de federalizare a Republicii Moldova.

Igor Munteanu a declarat că planul preşedintelui Dodon este unul periculos și  mai mult decât atât, acest plan ar ignora fundamentele statului Republica Moldova, oferind pârghii regimului separatist de la Tiraspol.

”Acest plan a circulat în cancelariile occidentale din luna septembrie, însă doar la Conferinţa de la Munchen am putut avea o copie a acestui plan. Intenţia preşedintelui Dodon este (…) să creeze o coaliţie cu Partidul Democrat şi să ofere un cadou Federaţiei Ruse, sub forma de federalizare a republicii sau a unei confederaţii. Este un plan anticonstituţional, sunt interese ostile faţă de interesul naţional al R. Moldova şi ignoră totalmente interesele cetăţenilor moldoveni.”, a declarat Munteanu.

Igor Dodon a anunţat că a prezentat la Conferinţa de securitate de la Munchen viziunea sa referitoare la menţinerea şi consolidarea principiului privind neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

 

De asemenea, la întrevederea cu Dl Tohmas Mayr Harting, Reprezentant Special al OSCE pentru reglementarea conflictului transnistrean și Klaus Neuchirch, Șeful Misiunii OSCE, Igor Munteanu a reiterat următoarele:

– Transnistria este calificată ”teritoriu ocupat” prin Hotărârea Curții Constituționale N.14 din 02.05.2017; astfel, toate partidele democractice și autoritățile R.Moldova au obligația legală de a folosi acest termin cu referință la regimul de la Tiraspol, respingând orice tentative ale unor grupuri de persoane, partide politice și chiar misiuni diplomatice străine de a egaliza acest regim cu statul R.Moldova, ca stat suveran și recunoscut pe plan internațional.

–  Scopul esențial al reglementării conflictului este de a extinde autoritatea și mecanismele constituționale ale statului (R.Moldova) de protecție juridică, socială și politică pentru toți cetățenii săi din stânga Nistrului, și nu de a permite unor politicieni imorali să-și asigure beneficii odioase, negociate pe sub masă.

– RM are obligația de a cere tuturor partenerilor săi internaționali aplicarea unei Politici de condiționalități democratice în procesul de reglementare a conflictului, eliminând abuzurile și corectând concesiile oferite Tiraspolului;

– Evacuarea militarilor ruși, distrugerea echipamentului militar și a munițiilor vechi sunt priorități necondiționate pt OSCE și R.Moldova;

– Poziția principială a PPDA este de a respinge orice ”elemente de suveranitate” care pot fi atribuite regimului separatist, fie din incompetență, fie din interes meschin de către actuala putere,

– Orice soluții de federalizare ori de confederalizare ori de statute speciale, impuse din exterior, vor fi ilegitime în lipsa sprijinuli popular și în condițiile nerespectării Constituției RM, care obligă Rusia să-și retragă necondiționat militarii din R.Moldova.

 

Surse:

 

https://evz.ro/igor-dodon-republica-moldova-federalizare

http://basarabialiterara.com.md/?p=41431