GÂNDUL ZILEI

 

 

 

 

 

 

 

Naționalitatea și limba sunt mai scumpe decât libertatea, căci libertatea pierdută se poate recâștiga, dar naționalitatea niciodată”

 

Gheorghe Barițiu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întemeietor al ziaristicii româneşti ardelene, istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică, Gheorghe (George) Bariţiu s-a născut la data de 4 iunie 1812, în localitatea clujeană Jucu de Jos, într-o familie de preoţi, atât tatăl cât şi bunicul său fiind prelaţi greco-catolici. 

Între 1831-1835 a fost student al Facultăţii de Teologie din Blaj, însă nu a îmbrăţişat cariera ecleziastică, ci a optat pentru cea didactică. Prima sa activitate a fost aceea de dascăl la Liceul Comercial Românesc din Braşov.

George Bariţiu a fost unul dintre membrii Comitetului Naţional Român ales de Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu sediul la Sibiu, şi însărcinat cu coordonarea acţiunilor revoluţionare. Alături de Andrei Şaguna, Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu a participat la întemeierea în 1861 la Sibiu a  Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), care a avut un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania.

Încă de la bun început George Bariţiu a deţinut funcţia de secretar al Asociaţiunii, pentru ca în perioada 1888-1893 să fie desemnat preşedintele acesteia.

 Toate marile proiecte culturale naționale au avut nevoie de o personalitate care să le dea aripi. Gheorghe Barițiu a fost părintele presei românilor din Ardeal.

La Sibiu a pus bazele publicației “Transilvania”, organul oficial al Asociaţiunii, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei, pe care l-a condus până la moarte în paralel cu ziarul “Observatorul”, care a fiinţat între 1878 şi 1885.

În plan politic, George Bariţiu a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român.

A redactat “Memorandumul” din 1882, în care a demascat politica de deznaţionalizare dusă de guvernele monarhiei dualiste. Preocupat de cercetarea istoriei Transilvaniei, a publicat, alături de numeroase documente şi studii, lucrarea sa fundamentală “Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă”, redactată în trei volume între anii 1889-1891.

A fost membru fondator al Societății Literare Române, iar cu câteva luni înainte de moarte a fost ales preşedinte al al Academiei Române.

„Din ziua în care se va da poporului istoria sa scrisă bine, el va şi începe a învăţa din ea spre mântuinţa sa şi a patriei sale”, spunea românul transilvănean George Bariţiu.

S-a stins din viaţă la Sibiu, la data de 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bogată operă pusă în slujba făuririi conştiinţei, demnităţii şi unităţii noastre naționale.