Sute de mii de români au solicitat drept de rezidență în Marea Britanie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

435.700 de cetățeni români au solicitat rezidența în Marea Britanie

 

 

 

435700 de cetățeni români au solicitat statutul de rezidenți legali în Regatul Unit înaintea ieșirii țării din Uniunea Europeană, transmite RFI România.

Numărul cetățenilor UE care au făcut această solicitare a ajuns la aproape 2,6 milioane.

Cele mai multe cereri de rezidență au fost primite din partea cetățenilor polonezi – 512300, urmați de cetățenii români – 435700 (24700 în decembrie 2019), italieni 291000, portughezi 231100, spanioli, 171300, lituanieni 139400, bulgari 139000.

Potrivit celor mai recente date statistice publicate de autoritățile britanice un număr de 2756100 (163300 în decembrie 2019) de cetățeni din cele 27 de state membre UE (2597300 în total) Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein, au depus cerere până la data de 31 decembrie 2019 potrivit Settlement Scheme, pentru garatarea statutului acestor persoane după Brexit. 

Dintre acestea au fost soluționate 2.450.100 (219200 în decembrie 2019), dintre care 58% au primit statut stabilit – rezidență permanentă pentru cei care au peste cinci ani de ședere legală în Regatul Unit și 41% au primit statut prestabilit – rezidență temporară pentru cei care au mai puțin de cinci ani în UK. Șase cereri au fost respinse. 

 

 

 

 

 

Marea Britanie urmează să părăsească UE la 31 ianuarie 2020, după care va urma o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020 în care actualele reguli rămân în vigoare, inclusiv libertatea de mișcare a persoanelor.

Următoarele date statistice vor fi publicate pe 13 februarie 2020 pentru cererile primite până la 31 ianuarie 2020. 

Publicitate

România a ocupat în 2019 locul 45 în clasamentul mondial prosperității, înregistrând în ultimii trei ani un avans de trei poziții

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

România în clasamentul prosperității: locul 45 din 149

 

 

În a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în Europa Centrala si de Est, publicată de Erste Group şi Institutul Legatum în anul 2019, România a ocupat locul 45 în clasamentul mondial al prosperității, care include 149 de state, relatează http://www.amosnews.ro

România a avansat, în ultimii ani, cu trei poziţii în Indicele Prosperităţii, de la locul 48, în 2016.  

Austria are cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE.

 

 

 

 

 

 

 

 

Indicele Prosperităţii Legatum măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. 

Ediţia din anul 2019 a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.

Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. 

Cu toate acestea, odată cu salariile, au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai.

Acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.

Potrivit realiatorilor indicelui, marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune.

“Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte.

Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.

Pe ansamblu, 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea Europei centrale și de est de la căderea comunismului.

În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004.

Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257%, între 2000 şi 2017, comparativ cu 98%, în Ungaria, şi cu 87%, în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 euro pe oră, faţă de 10 euro, în Franţa.

Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent.

Tocmai de aceea, în România s-a constatat că18,9% dintre persoanele ocupate sunt expuse riscului de sărăcie, cel mai ridicat procent din UE.

Potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume.

„Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor.

Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală”, se mai menţionează în document.

Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România.

Aproximativ 210.000 de români lucrează în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB al României a crescut semnificativ, în ultimii ani, ajungând la 5,9%.

Dar cel mai problematic aspect al prosperităţii în România este capitalul social încă slab, cu impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă.

Potrivit realizatorilor clasamentului, legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii.

Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă.

În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe între  2007-2016.

Îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1%, pe ansamblul ECE, şi 5,1%, în Europa Occidentală.