CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

ZIUA DE 14 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

 

 

 

 

 

 

 

Ziua de 14 decembrie în istoria noastră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1280: Prima atestare documentară a oraşului Sighişoara.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cronicarul sighișorean Georg Kraus (1607-1679, menționa că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub denumirea de Castrum Sex – “A şasea cetate”.

În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu “Schäßburg”).

Localitatea este menționată în anul 1367 ca „civitas” (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435.

Forma „Sighișoara” a pătruns în limba română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.

1458: Într-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare, este atestat documentar municipiul Oneşti.

 

 

Imagini pentru onesti photos

 

 

Așezarea de pe Trotuș apare consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt din Suceava. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului Onești.

 Ștefan cel Mare și Sfânt poruncea cancelarului domnesc să scrie următoarele rânduri:

“Malurile, ținutu Bacău , Cu mila lui dumnezeu, noi Ștefan Voievod, domn țarei Moldaviei. Facem înștiințare cu această carte domniei mele, tuturor cine o va vide, sau cetindu-se o va auzi, ca viind înainte noastră și înainte boerilor noștri, mari și mici, Marușca, fata lui Andrieș Slujăscul, giupâneasa lui Negrilă, de a sa buna voie și’au dat satele și moara, parte a ei, ci și’au împărțit, înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea tătânesau ca să fie sfintei mănăstiri Bistriții cu tot venitul, Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit.

Pre care este credința a domniei mele, noi Ștefan Voievod și credința mitropolitului nostru Teoctist, și credința tuturor boerilor noștri, mari și mici”.

 

 

1467: În noaptea de 14 spre 15 decembrie, armata moldoveană (circa 12.000 de oşteni comandați de Ştefan cel Mare), îi atacă pe invadatorii unguri conduși de regele Matei Corvin și dă foc oraşului Baia,fosta capitală a Ţării Moldovei .

Confruntarea între domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), şi regele Ungariei, Mathias I Corvin (1458 – 1490), a   fost  determinată de apropierea lui Ştefan de Polonia şi de faptul că Ungaria îl adăpostea pe rivalul acestuia, fostul domn Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457).

 Ştefan atacase în 1461 ţinuturile secuieşti din Ardeal, în 1462 cetatea Chilia, pe atunci posesiune maghiară şi sprijinise răscoala nobililor din Transilvania, în 1467.

În aceste condiţii, regele maghiar Mathias Corvin a decis să-l pedepsească pe Ştefan şi să-l înlocuiască cu Petru Aron, pe care-l adăpostea din anul 1459 şi care-i făgăduise supunere.

A fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei.

 

 

Ştefan cel Mare şi Sfânt (Ştefan III Muşat), domn al Moldovei (1457-1504)

 

Campania ungară la est de Carpaţi a fost organizată cu scopul de a-l înlocui de pe tron pe Ştefan cel Mare şi pentru readucerea Moldovei în sfera de influenţă ungară.

 Regele Ungariei, Matei Corvin, atacă cu o oaste de 25.000 oameni,   mai bine echipată decât cea a lui Ştefan  şi dotată cu o puternică artilerie, inclusiv de asediu.

Până la Bătălia de la Baia, Şefan cel Mare a adoptat o strategie defensivă, permiţând ungurilor să înainteze, după care atacat Baia dându-i în prealabil foc și purtând lupte crâncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă), soldate cu mari pierderi omeneşti pe ambele părţi (după sursele ungare Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei).

Totuşi trebuie menţionat că o parte din armată lui Ştefan cel Mare nu a atacat, precum era convenit – trădare care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa.

După bătălie, Ştefan cel Mare a executat 24 mari boieri trădători printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă.

După bătălia de la Baia, regele ungar Matei Corvin (rănit grav în luptă) ordonă retragerea armatei.

Încheiată cu mari pierderi umane şi pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea asupra Ţării Moldovei.

   

 

 

1704: S-a înfiinţat spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino, pentru a fi un spital pentru săraci.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Organizarea şi funcţionarea acestuia s-a făcut după modelul Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti din Veneţia.

 

 

 

 

 

 

 

 

1826: A murit mitropolitul Ungrovlahiei din perioada 1793-1810,  Dositei Filitti ; (n. 1734).

 

 

 

 

 1842: A murit Iancu Jianu, vestit haiduc din Oltenia, un apărător al oamenilor necăjiţi şi năpăstuiţi de soartă şi un luptător pentru independenţa ţării.

 

 

 

 

 

 

 

 

Iancu Jianu (1787 – 1842)

 

 

 

 

A avut o viaţă plină de aventuri, iar la apogeul puterii sale, conducea în jur de 2.000 – 3.000 de haiduci, o adevarata armată.Din descrierile facute de contemporani, rezultă că era un desăvârșit mânuitor al armelor și un foarte bun călăreț.

A fost condamnat la ocnă, de unde a evadat, iar apoi a fost osândit  la moarte, dar a scăpat fiind cerut de bărbat conform cutumelor  acelor  vremuri. A substituit o perioadă puterea domnească în regiune, acțiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau și un puternic caracter național (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman).

Un episod remarcabil, dar  prea putin cunoscut în Istoria Românilor, este acela în care oastea de haiduci olteni condusa de Iancu Jianu, a reușit  sa dea o replica nimicitoare  turcilor pazvangii, veniti să jefuiasca de la sud de Dunare.

  Iancu Jianu, a organizat o serie de incursiuni de urmărire și pedepsirea a acestora  dincolo de Dunare.

Intr-una din incleștari, el a ajuns sa lupte personal cu pașa de Vidin,  Osman Pazvantoglu, căruia  i-a scos un ochi cu iataganul, de unde acesta se va alege cu porecla de „Pazvante Chiorul”, cu care a și ramas  în folclorul nostru.Grav rănit de Jianu, viața pașei  a fost salvată cu greutate de garda sa personala.

 Vitejia Jianului este descrisa in  unele balade, celebre atât în Romania cat si in Serbia si Bulgaria.

Conform acestor creații populare, Jianu ar fi strigat :“Cu mana asta ti-am scos un ochi, tot cu mana asta te omor, câine de păgân!”

  Haiducii Iancului au continuat alături de cetele de panduri olteni  au trecut de mai multe ori Dunarea in expeditii de pedepsire a jefuitorilor turci.

In anul 1809, haiducii lui Iancu au  incendiat Vidinul și Plevna, ucigând orice turc întalnit în cale, în replica la acțiunile lui Pazvante care atacase Craiova și incendiase satele din Oltenia.

Oltenii Jianului  au distrus din temelie raiaua turcească de la Turnu Magurele, care devenise baza favorita de incursiuni a lui Pazvante. Iancu Jianu a aprins fitilul care va arunca in aer moscheea din Turnu Magurele.

În urma acestor lovituri, turcii nu vor mai îndrăzni niciodată construirea vreunui edificiu musulman în pe pământul Țării Românești.

 

 

 

 

 

 

 

1863: S-a născut  zugravul de biserici Gheorghe Baba, tatăl pictorului Corneliu Baba; (d.10 martie 1953).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1864 (14/26): A fost inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (Decretul privind înfiinţarea acesteia, apăruse la 2/14 noiembrie în acelaşi an).

 

 

 

 

 

 

 

1869: Se inaugurează oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită în 1857-1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu .

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15 aprilie 1944).

 

 

 

 

 

 

 

1870: S-a născut publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti;(m. 1934)

 

 

 

 

 

 

1887: S-a născut omul politic român țărănist Virgil Madgearu.

Economist de marca si  sociolog,Virgil Madgearu a fost un  membru prominent și principalul teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc din România.

A devenit în 1990  membru post-mortem al Academiei Române.

 

 

 

 

 

 

 

 

A avut contribuţii remarcabile la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti.

De mai multe ori ministru și adversar al Gărzii de Fier , a murit asasinat de un comando legionar în ziua de 27 noiembrie 1940 în pădurea Snagov.

 

 

 

1888:   A debutat pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust” de Charles Gounod, cântareaţa română de opera Hariclea Darclée,

 

 

 

 

 

 

Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat numele Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée a cucerit publicul și devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni, Iris, iar Alfredo Catalani, La Wally.

Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg.

 

 

 

1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1914: A avut  loc Congresul extraordinar al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în cadrul căruia a  fost ales un nou comitet de conducere (preşedinte Vasile Lucaciu, vicepreşedinte – Barbu Ştefănescu Delavrancea, secretar general – Nicolae Iorga) şi se hotărăşte schimbarea titulaturii sale în Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor.

 

 

 

 

 

 

 

1916 (14/27) : Avea loc semnarea, la Iaşi, a unui protocol între împuterniciţi ai Guvernelor român şi rus privind transportarea la Moscova a tezaurului Băncii Naţionale a României (a cărui valoare în aur efectiv era de 314.580.456,84 lei aur, la care se adăugau 7.000.000 lei aur reprezentând valoarea bijuteriilor regale).

La data de 16.II.1918 se încheia, la Moscova, un protocol între reprezentanţii BNR şi ai Guvernului rus, prin care se confirma sosirea transportului şi depozitarea lui, iniţial, la Kremlin, apoi la Casa de împrumut şi în depozite de stat ale Rusiei.

 

 

 

 

 

 

 

1918: S-a născut în localitatea Galbeni, jud. Bacău, actorul român de teatru și film, Radu Beligan,  membru de onoare al Academiei Române.

Pe linie  paternă,era urmașul unuia dintre frații lui Ion Creangă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Radu Beligan a  pus bazele Teatrului de Comedie  din Bucuresti (1960), al carui director a fost  în perioada 1960–1968; (din filmografie “O noapte furtunoasă”, regia Jean Georgescu, “Iancu Jianu haiducul”, regia Dinu Cocea).

 

 

 

 

 

 

 

1946: S-a născut  cunoscuta interpretă română de jazz şi muzică uşoară, Aura Urziceanu.

Este considerată una dintre cele mai importante voci românești ale genului.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru aura urziceanu

 

 

 

 

 

 

 

Artista este cunoscută pentru dueturile sale muzicale cu Duke Elington, Quincy Jones sau Ella Fitzgerald,nume etalon în jazzul american.

Stabilită de 30 de ani în Canada, Aura Urziceanu este singura solistă de naţionalitate română care a fost inclusă în prestigioasa publicaţie „The Grove International Encyclopedia of Jazz”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1946: A murit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prozator român: “Puiul”, “Privighetoarea”, “Bietul Tric”, “Niculăiţă Minciună”.

 

 

 

 

 

 

A fost vicepreşedinte al Academiei Române; (n.01.01.1868).

 

 

 

 

 

1948: S-a născut  politicianul  român Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.

 

 

 

 

 

 

1955: România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

La această dată, a fost  trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă).

Cererea oficială pentru admiterea ţării noastre în forumul mondial fusese prezentată, la 10 iulie 1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU.

Primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja.

 

 

 

 

 

 

 

 

1962: Geograful şi geopoliticianul român Simion Mehedinti, membru al Academiei Române, a incetat din viata la varsta de 93 de ani. (n.18 octombrie 1869, Soveja, Vrancea).

 

 

 

 

 

 

 Simion Mehedinţi, este considerat creator al şcolii române moderne de geografie.

A fost director, între anii 1907 şi 1920, a revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme foarte variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1868).

NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat

 

 

 

 

 

 

 1968: S-a născut interpretul de muzică folk, jazz și pop-rock Florin Chilian.

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Florin Chilian photos

 

 

 

 

 

 

1989: Un grup de intelectuali, studenţi şi muncitori din Iaşi, oponenţi ai regimului comunist, a încercat să organizeze o adunare în Piaţa Unirii, sub egida Frontului Popular Român; mitingul a fost împiedicat  de autorităţile ceaușiste.

 

 

 

 

 

1980: A decedat Nichita Smochină, jurist, istoric, etnograf, folclorist şi om politic; membru de onoare al Academiei Române (n. 1894, în judeţul Tiraspol, azi în R. Moldova).

 

 

 

 

 

 

 

1994: A murit Petrache Lupu (de la Maglavit), omul care „a vorbit cu Dumnezeu”; (n. 1907).

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Petrache Lupu photos

 

 

 

 

A fost un cioban din localitatea Maglavit din Oltenia, care a a avut mai multe viziuni mistice.

Acesta l-ar fi vazut lângă o salcie pe Dumnezeu, cu înfățișarea unui „moș” care i-a spus ca oamenii trebuie sa se pocăiasca, și ca el trebuie să transmită mesajul preotului din sat.

Viziunea s-a repetat timp de trei ori, în trei vineri consecutive. Din acel moment, viața acestuia  si a comunei în care trăia avea să se schimbe. S-a declanșat un fenomen de masă, Maglavitul devenind loc de pelerinaj pentru mari mulțimi de oameni. Ologii aruncau carjele, orbii iși recapatau vederea, iar muţii incepeau sa vorbească…

 

 

 

 

1995:  Serban Suru, șeful cuibului “Horia Sima” din București, a anunţat revenirea Mișcarii legionare pe scena politica româneasca, scopul principal  fiind acum acela de a prezenta adevarul despre predecesorii acesteia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1998: A încetat din viaţă Mihai Maximilian (n.1932), autorul textelor unor cunoscute şlagăre româneşti şi scenarist pentru spectacolele Teatrului de Revistă „Constantin Tanase”, îndeosebi a celor în care rolul principal era deţinut de cuplul Stela Popescu-Alexandru Arşinel.

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru Mihai Maximilian,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000: A murit economistul Nicolae N. Constantinescu. A desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică în domenii variate ca: istoria economică şi socială, istoria gândirii economice, teoria economică contemporană etc.; membru titular al Academiei Române din 1990; (n. 1920).

 

 

 

 

 

 

 

 

2001: S–a înființat la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2007: A încetat din viață istoricul, scriitorul și publicistul Mihai Pelin; (n.25 august 1940, Cernăuți).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  2017: A murit inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator (1992-1996); membru titular al Academiei Române din 1999; (n. 1928).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/14/o-istorie-a-zilei-de-14-decembrie-video-4/

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

  3. e.maramures.ro ;

  4. Wikipedia.ro.;

  5. mediafax.ro ;

  6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

  7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

  8.  Istoria md.;

  9. istoriculzilei.blogspot.ro.

14/12/2019 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cine a distrus intenționat, la solicitarea unor forțe externe, capitalul autohton din România ?

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru fotografii vesele cu kovesi

 

 

 

Laura Codruța Kovesi, fostul procuror șef al Directiei Naționale Anticorupție, a fost distinsă cu titlul de Comandor al Ordinului Steaua Polară de către regele Suediei, anunța în 2016 intr-un comunicat, ambasada acestei țări la București, cu mențiunea că  decoratiarespectivă  a fost acordata pentru „lupta susținută și curajoasa împotriva corupției din România, care constituie pași importanți spre îmbunatățirea transparenței și a statului de drept în România”. 

 

Și pentru că tot ne e dragă lupta cu corupția, hai să vedem cum stăm cu megacorupția din Suedia, țara care ne dă lecții nouă în acest război…

CITIȚI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2019/12/10/ambasada-suediei-la-bucuresti-a-fost-felicitata-dupa-ce-compania-ericsson-un-gigant-al-telecomunicatiilor-din-aceasta-tara-a-primit-o-amenda-uriasa-pentru-coruptie/

 

 

KOVESI RECUNOAȘTE CĂ S-A DEDICAT “PROTEJĂRII INTERESELOR FINANCIARE ALE UE”

 

 

Poate printre cele mai mari păcate ale DNA-ului, după activitatea de poliție politică, se numără distrugerea intenționată la solicitarea unor forțe externe, a capitalului autohton din România.

Câtă vreme avem cazuri în care patronii români au primit achitări pe bandă rulantă, însă firmele lor au dat faliment, au fost cumpărate la prețuri modice de concurența străină, sau le-a fost foarte serios afectată activitatea, atunci este mai mult decât clar că s-a dorit distrugerea la ordin, a capitalului românesc.

Fostul șef al SPP, generalul Dumitru Iliescu, dezvăluia într-una dintre postările de pe contul său de socializare acest fenomen:

“… subordonarea economiilor naționale ale acestor state, sprijinind Supra-statalele să ocupe piețele respective, concomitent cu eliminarea concurenței capitalului autohton, multinaționale care să acționeze după bunul plac, fără să respecte nicio regulă, externalizând toate profiturile și văduvind ilegal bugetul de stat cu sute de miliarde de dolari, știindu-se protejate de structurile de forță”, scria pe facebook generalul Dumitru Iliescu

Fenomenul este destul de bine cunoscut la nivel mondial de către economiștii lumii, însă nouă românilor ne-a luat destul de mult timp până să ne dezmeticim și să înțelegem cu ce fel de trădare națională avem de a face.

” Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi a declarat că vor fi necesare eforturi deosebite pentru a face Parchetul Uniunii Europene să devină o instituție capabilă să protejeze interesele financiare ale UE.

Într-un material publicat în Financial Times, Kovesi spune că nicio înfrângere nu este definitivă, dacă faci ceea ce știi că este bine, moral, legal. “, scrie cotidianul.ro

Detronată de la conducerea DNA, pentru Kovesi au luptat tot ce mișcă la nivelul instituțiilor europene, râul, ramul, ș.a.m.d., pentru a-i obține o sinecură pe măsura trădării sale împotriva românilor.

Azi, Kovesi ne-o spune mai nou cu propria sa gură ale cui interese financiare le-a apărat până acum, lovind însă cu o sălbăticie crâncenă în capitalul autohton din România:

„Va fi nevoie de un efort deosebit din partea tuturor celor implicați pentru a crea o instituție înfloritoare, în care cetățenii europeni au încredere, capabilă să protejeze interesele financiare ale UE și să contribuie la aplicarea legislației europene”, a spus Kovesi

Atât, “să protejeze interesele financiare ale UE“, că de interesele financiare ale României și ale românilor a durut-o în…. # (haștag!), scrie publicația glasul.info 

 

 

Pentru cine a lucrat Luluța?

 

 

 

 

14/12/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Invazii nedeclarate

 

 

 

 

Imagini pentru operațiuni speciale ruseti

 

 

 

Operațiunile trupelor speciale au ca scop desfășurarea unor acțiuni tactice și promovarea unor activități clandestine pe teritoriul unor țări țintă .

Grupurile constituite în vederea efectuării unor operațiuni speciale activează în clandestinitate, existența lor este negată oficial și ca atare, membrii lor specializați în operațiuni paramilitare pe teritoriul altor state nu sunt în mod obișnuit dotați cu echipamente, inclusiv uniforme militare, care le-ar asocia cu țara de origine, astfel încât, dacă sunt compromise în timpul unei misiuni, statul care organizează astfel de acțiuni contrare regulilor de conduită recunoscute pe plan internațional, poate nega orice implicare.  

Invazii nedeclarate

Într-unul dintre bancurile cu Radio Erevan, un ascultător  întreabă: „Tovarăşi, eu chiar nu mai înţeleg, cu cine se învecinează Uniunea Sovietică?”. Răspunsul: „Cu cine vrea ea!”.

De la apariţia URSS în 1922, expansionismul a fost ridicat la nivelul unui principiu politic fundamental în această țară, iar metodele utilizate au fost dintre cele mai diverse.

Una dintre acestea a fost ceea ce astăzi se numeşte „războiul hibrid”, un amestec de agresiune militară directă, dezinformare, infiltrare, sabotaj şi subversiune.

Conducătorii sovietici au operat întotdeauna cu o imagine distorsionată a „adversarului” occidental. Probabil obişnuiţi cu minciunile sfruntate din presa de la Moscova, ei credeau că orice gogoaşă poate fi înghiţită de oricine, odată ce este aplicată suficientă „putere de convingere”.

Conducătorul local era o marionetă a Moscovei, pe al cărei sprijin se bazase pentru a reprima o rebeliune. Autorităţile moscovite au trimis circa 7.000 de trupe, dotate cu tancuri, avioane şi artilerie.

Pentru a se şterge urmele implicării lor, au ordonat ca semnele distinctive să fie scoase de pe uniforme, iar soldaţii să fie numiţi „voluntari”.

Mă refer la invazia sovietică din 1934, din Xinjiang. Dar despre ce credeaţi că este vorba?

În 1934, sovieticii au intervenit în sprijinul lui Sheng Shicai, un general chinez. Acesta a ajuns, în secret, membru al Partidului Comunist, în 1938, primindu-şi carnetul direct din mâna lui Molotov. Executa ordinele transmise de consulul sovietic din Urumqi şi era ajutat activ de NKVD.

Metoda utilizării tancurilor nemarcate a fost încercată şi în 1961, în timpul crizei Berlinului. La un moment, pe străzile capitalei germane s-au aflat tancuri americane şi sovietice, în timpul unei confruntări precipitate de acţiunile sovietice, printre care şi ridicarea Zidului.

Hruşciov a ordonat ca simbolurile de pe tancurile sovietice să fie şterse, iar echipajele să poarte salopete fără însemne. Scopul era, evident, acela de a putea nega implicarea URSS. Era însă la fel de evident, pentru o minte raţională, că aceasta nu era decât o tactică stupidă. În fond, ale cui puteau fi tancurile acelea din mijlocul Berlinului? Ale extratereştrilor?

Jocul „la intimidare” din Berlinul anului 1961 a fost atent pregătit la Moscova.

În Iulie 1961, şeful KGB-ului, Alexander Shelepin, a pregătit un plan de subminare a influenţei americanilor şi a aliaţilor lor. Un element-cheie al acestui plan era activarea unor „mişcări de eliberare naţională” din Africa, Asia şi America Latină.

O altă componentă a planului era răspândirea de informaţii cu privire la acordurile dintre URSS, RP Chineză, Vietnamul de Nord şi Coreea de Nord, cu privire la atacuri concentrate asupra unor guverne prooccidentale, precum cele din Coreea de Sud sau Vietnamul de Sud. Ideea era ca americanii să fie convinşi că vor fi confruntaţi cu mai multe teatre de război, care le vor drena forţele.

În fine, altă componentă a planului KGB era aceea a agitării spectrului confruntării atomice. În Octombrie 1961, URSS a testat cea mai mare bombă termonucleară din istorie.

Explozia, de peste 50 de megatone, a spart geamuri la sute de kilometri distanţă de punctul zero. Mass-media de pe ambele părţi ale Cortinei de Fier era plină de articole cu privire la super-armele sovietice şi la extraordinarul nivel de pregătire al Armatei Roşii.

În 1956, sovieticii invadaseră deja Ungaria, pentru a reprima o revoluţie populară anticomunistă. Pe 1 Noiembrie a acelui an, Imre Nagy primise asigurări de la ambasadorul sovietic Iuri Andropov că URSS nu va invada niciodată Ungaria. Nici nu era nevoie. Trupele sovietice deja aveau baze în ţară. Sub protecţia acestora a fost proclamat „Guvernul muncitoresc-ţărănesc”.

Imediat după aceea, Pravda relata că este vorba despre un „sprijin frăţesc” acordat comuniştilor maghiari, care se luptau cu „huliganii” plătiţi de imperialişti.

O operaţiune puţin cunoscută astăzi este invazia anglo-sovietică, fără o declaraţie de război, a Iranului, în august-septembrie 1941. În regiunea aflată sub control sovietic au fost sprijinite mişcări separatiste.

În 1945, când trupele iraniene au încercat să intervină, au fost blocate de trupele sovietice. URSS s-a retras, totuşi, în 1946, după ce Iranul s-a plâns la Consiliul de Securitate al ONU.

Comuniştii de la Moscova aveau o experienţă considerabilă în astfel de operaţiuni. În 1921, ei au anexat Georgia, după o schemă asemănătoare. Simpatizanţi locali au creat conflicte, după care trupele bolşevicilor au invadat. Desigur, în acest timp, trimisul la Tbilisi al regimului de la Moscova nega vehement orice implicare a stăpânilor săi.

În 1979, în Afganistan, sovieticii au atacat prin surprindere, într-o manieră sofisticată. Ostilităţile au fost deschise de sute de trupe sovietice de comando, în uniforme afgane. Comunicaţiile au fost tăiate şi mass-media neutralizată.

În fine, să amintim şi învazia din Ucraina. Aceea din 1918-1919. Desfăşurată după aceeaşi schemă. Protestele oficiale, cererile de retragere a trupelor şi chiar semnăturile pe un acord de armistiţiu nu au dus nicăieri.

Comisarul pentru Afaceri Externe al bolşevicilor, Cicerin, afirma fără să clipească: „Nu există nici o armată a Republicii Socialiste Sovietice Ruse în Ucraina!”.

Aceasta era altă minciună. Operaţiunea era coordonată de la Kursk, de pe teritoriul rus, de un aşa-zis „guvern”, care proclamase o republică sovietică în Ucraina.

Cel care a fost în fruntea acestei grupări era un anume Iuri Piatakov, un tovarăş de luptă al lui Leon Troţki. În 1921, omul a ajuns şef peste regiunea minieră Donbas, după care a ocupat funcţii în aparatul de planificare economică de la Moscova.

Era un radical de stânga. A fost executat în 1937, în timpul Terorii staliniste.

Un astfel de cadru de nădejde nu putea fi însă uitat de generaţiile următoare. Aşa încât a fost reabilitat în 1988. Pe timpul reformatorului Gorbaciov.

 

 

 

Ziarul BURSA 

 

Cătălin Avramescu

 

 

Cătălin Avramescu

 

 

 

Notă:

Cătălin Avramescu (n. 12 iulie 1967, Mizil, județul Prahova) este un filosof și un publicist român.

Este doctor în filozofie al Universității din București, specialist în filozofie politică și morală. A susținut cursuri la București și la Helsinki și conferințe în Ungaria, Scoția, Canada și Austria.

A publicat eseuri și studii de teorie politică și istoria ideilor, în special asupra intervalului secolelor XVII–XIX.

Începând cu 17 ianuarie 2008, a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei președintelui Traian Băsescu. 

Domnul Cătălin Avramescu a  fost ambasador al României în Finlanda şi Estonia până în 2016, când a fost rechemat de la post.

 

 

 

 

 

14/12/2019 Posted by | ISTORIE | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: