23 august – zi de comemorare și condamnare a pactului tâlhăresc dintre Hitler și Stalin, în urma căruia URSS a cotropit străvechile pământuri românești Basarabia, Bucovina de nord și ținutul Herța
Românii, polonezii, finlandezii, letonii, estonienii și lituanienii își amintesc că la 23 august 1939 Uniunea Sovietică și Germania nazistă, au semnat la Moscova Pactul tâlhăresc Ribbentrop-Molotov, în urma căruia cele două țări totalitare conduse sângeroșii dictatori Stalin și Hitler, au căzut de acord să-și împartă Europa de est.
În baza acestui acord, Basarabia, Bucovina de nord și Ținutul Herța, străvechi teritorii locuite de români, au fost cotropite și anexate de URSS.
Nu uităm și nu iertăm…
La 29 septembrie 2008, Parlamentul European a declarat, în ciuda protestelor Rusiei, continuatoarea fostei URSS ziua de 23 august drept Zi a Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.
Stabilirea zilei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor totalitarismului a fost sprijinită și de Declarația de la Vilnius din 2009 a Adunării Parlamentare a OSCE.
Republica Moldova s-a alăturat deciziei Parlamentului European și a hotărât să marcheze la rândul său pe 23 august Ziua europeană a comemorării victimelor fascismului şi comunismului, pusă în aplicare încă din 2009.
Această zi se va numi Ziua de comemorare a victimelor nazismului și stalinismului, iar cetățenii republicii, inclusiv televiziunile, au fost invitate să se alăture în ținerea unui minut de reculegere, a spus Maia Sandu, până de curând prim ministru al guvernului R.Moldova.
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns