ZIUA DE 5 DECEMBRIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR

 

Ziua de 5  decembrie în istoria noastră

1857: A apărut sub conducerea lui Vasile Boerescu, la Bucureşti, în  Muntenia, săptămânalul politic-comercial “Naţionalul”.

Aceasța publicație va fi editată  până pe 7 mai 1861.

1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, diplomat, scriitor, memorialist, publicist, istoric de artă și critic literar român; (m. 24 mai 1944). A fost fratele pictorului Gheorghe Petraşcu.

1864 (5/17) : Domnitorul Alexandru Ioan Cuza  promulgă legea asupra instrucţiunii în România, prin care învăţămîntul devenea unitar în întreaga ţară, stabilindu-se anii de studiu (primar de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar de şapte ani şi universitar de trei ani).

Legea privind obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe a intrat în vigoare în septembrie 1865).

1870: S-a născut în localitatea Ulmu, jud. Brăila,  generalul erou român Stan Poetaș.

A plătit cu viaţa lupta sa pentru România Mare, fiind ucis într-o luptă cu bandele bolșevice din Basarabia în data de  8 ianuarie 1919, la Călărașeuca (acum în Republica Moldova).

Istoricul Constantin Kiriţescu a scris astfel despre moartea generalului Stan Poetaş: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonţ mişel, tras din spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar. Neajlov şi la Mărăşeşti, înfruntase de atâtea ori moartea în faţă, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”. 

 

 I se datorează multe dintre victoriile obținute pe câmpul de luptă de Armata Română în timpul Primului Război Mondial.

1887 (5/17): A intrat în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886).

1893, 5/17: S-a născut matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa autorul unor importante  lucrări de algebră şi teoria numerelor,membru corespondent al Academiei Române din 1937.

A acordat o atenție deosebită istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii;  (m. 1954, la Paris)

1905: A apărut la Craiova, revista literară “Ramuri“. Revista a fost înființată din inițiativa a doi adolescenți entuziaști, Constantin Șaban Făgețel și Dumitru Tomescu, la acea data încă elevi ai liceului “Traian” din Turnu Severin , primul număr apărând la 5 decembrie 1905, în Craiova, ca “revistă literară lunară”.

Din 1908 apariția a devenit bilunară, iar din 1910 săptămânală. Revista va apărea pînă la 10 decembrie 1914, data la care s-a  unit cu revista “Drum drept“.

1912, 5/18: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912). A avut un rol important în stabilirea activismului ca tactică politică ; (n. 1850).

Istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”).

NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii doar stilul nou – 18 decembrie 1912, iar altele, 20 decembrie 1912.

1915: A murit  prozatorul  şi filologul Emanuil Grigorovitza.

A publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, şi un important dicţionar german-român.

Impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901);  (n. 1857).

1918: La Târgu Lăpuș, în Transilvania, soldați unguri  din detaşamentul 39 Debreţin, au deschis foc de mitralieră asupra miilor de români  adunați pentru a afla hotărârea de la Alba Iulia de unire cu patria mamă.  Au fost ucişi 65 de lăpuşeni, iar alţi 140 au fost răniţi.

1919: S-a format guvernul român de coaliţie, prezidat de Alexandru Vaida-Voevod, din a cărui componenţă au făcut parte şi trei basarabeni: Ion Pelivan – ministru al justiţiei, Ion Inculeţ şi Pantelimon Halippa – miniştri secretari de stat.

Guvernul Alexandru Vaida-Voevod a demisionat la 13 martie 1920.

1920: A avut loc adunarea membrilor Partidului Naţional-Liberal din Chişinău,in  România unita, care a ales un Comitet al cărui preşedinte devine Daniel Ciugureanu.

1929: S-a născut arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (m. 2015).

 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog şi profesor; realizator de emisiuni radiofonice; preşedinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (din 1990).

  

1940: Într–o scrisoare adresată lui Ion Antonescu, conducatorul statului, liderul liberal C I C Bratianu îi cerea generalului să pună capăt dezordinii create de legionari, dezordine ce ar putea amenința chiar independența țării.

1941: Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei şi României.

1943: S-a născut  în localitatea basarabeană Cetatea Albă, din România Mare, azi în Ucraina, politicianul român Nicolae Văcăroiu.

 

A fost  preşedintele Curţii de Conturi (2008-2017), preşedinte al Senatului (2000-2008), preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007), prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996

1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; stabilit în Germania.

1965: S-a născut în localitatea Borlești, Neamț, poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu.

  Aparține așa-numitei generații nouăzeciste și este cunoscut în mediile literare ca inventator al Himerismului , concept și manifest care propune o direcție nouă în poezie și despărțirea de paradigma postmodernistă.

Scrie și în limba engleză. A publicat poeme în revistele și antologiile americane. Între 2005 și 2009 a fost redactor al website-ului american de poezie Poetry Circle. Este co-autor, împreună cu poeții americani D.M. Timney și Michael Cotner, al volumului de poezie Transatlantic Crossings. The Constant Language of Poetry (TJMF Publishing, USA, 2006) .

A lucrat ca asistent medical în mai multe locuri de muncă,  experiențe care i-au influențat scrisul. 

În 2008 obține licența în psihologie în cadrul Facultății de Sociologie-Psihologie a Universității „Spiru Haret” din București, iar în 2010 master-ul în consiliere psihologică în cadrul Facultății de Psihologie și Pedagogie a Universității „Spiru Haret” din Brașov.

Este membru al Colegiului Psihologilor din România în specialitatea psihologie clinică și lucrează începând din 2008 în calitate de psiholog în același serviciu de promovarea sănătății al Direcției de Sănătate Publică Neamț în care fusese angajat până atunci, timp de mai mulți ani, ca asistent medical.

Aici a fondat în 1997 prima revistă de educație pentru sănătate din România, Modus Vivendi (din care au apărut, până în 2002, optsprezece numere) și a inițiat proiectul de cultivare a lecturii în școală Sănătatea lecturii.

Este, de asemenea, profesor titular la Școala Postliceală Sanitară din Piatra-Neamț, autor de manuale de specialitate, între care Teoria și practica nursing (trei volume, Editura Cartea Medicală, 2017, 2018, 2019).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1996 până în 2017, an în care și-a dat public demisia din organizație în semn de protest față de ceea ce a numit „lipsa de transparență și autoritarismul conducerii”. Este membru al PEN-Club din 1998.

A fost vicepreședinte al Alianței Civice (2000), președinte al Filialei Neamț a Fundației Memoria (1994-2000), redactor-șef al revistei Antiteze (2010).

A fost distins cu mai multe premii între care  menționăm:

• Premiul pentru poezie “Aurel Dumitrașcu” (1994)

• Premii ale revistei Poesis: pentru poezie (1995) și pentru critică literară (1998)

• Premiul pentru proză (pentru romanul „Ospiciul”) al Uniunii Scriitorilor, filiala Iași (2007)

• Premiul „Liviu Rebreanu” (pentru romanul „Planuri de viață”), în cadrul „Colocviilor Liviu Rebreanu”, Bistrița, 2012

• Premiul pentru poezie „Mihai Ursachi” (pentru volumul „Depresie”) al Uniunii Scriitorilor, filiala Iași (2013).

1967: S-a născut fotbalistul şi antrenorul român, Bogdan Stelea, fost portar al echipei naţionale de fotbal a României.

 

 

 

 

 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu; (n. 1912).

 

 1973: S-a născut Sorin Mihai Grindeanu, informatician și politician, ministru al comunicațiilor și societății informaționale (dec. 2014 – nov. 2015).

A ocupat funcția de prim-ministru al României (4 ian. – 29 iun. 2017), iar din 2017 a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii .

 

1974: A încetat din viaţă omul de cultură român Zaharia Stancu, romancier, poet, publicist, distins cu Premiul Herder în anul 1971; (n. 5 octombrie 1902)

 

 

A fost membru al Academiei Române și autor al romanelor de succes “Desculţ”, “Ce mult te–am iubit”, “Şatra”, “Poeme cu lună”, ”Pădurea nebună”).

1987: A decedat Leonid Dimov, poet și traducător român originar din Basarabia, unul dintre precursorii Postmodernismului românesc (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70, pe care l-a şi teoretizat) ; (n.11.01.1926, Ismail, Basarabia, azi în Ucraina).

 

 

 1990: A apărut primul număr din cotidianul “Curierul Naţional”. Director – jurnalistul Horia Alexandrescu.

 

 

 

 

 

 

Ziarul s-a poziționat ca un cotidian de business..

 1994:  În zilele de 5 şi 6 decembrie, la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală “Spre un parteneriat autentic într–o nouă eră” şi s-a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa.

 

 1997: A murit pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero); (n. 1940).

2001:  A avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române, a carui  suprafaţă este de aproximativ 16.000 mp.

2007: A murit intr-o clinică din Novosibirsk (Rusia), în urma unui cancer pulmonar, politicianul  roman  Dan Iosif , participant la revoluția  anticeaușistă din 1989; (n. 14 octombrie 1950).

2008:  A încetat din viaţă cântăreaţa şi profesoara de jazz din România, Anca Parghel; (n. 16 septembrie 1957, la Campulung Moldovenesc).

2008 : Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Constantin Ticu Dumitrescu, a încetat din viaţă; (n. 27 mai 1928).

Om politic creştin-democrat, fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998), Constantin Ticu Dumitrescu  a fost deţinut politic din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România).

După victoria revoluției anticomuniste din România  a fost ales senator în două legislaturi (1992-2000).

A fost autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu) și membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008); (n. 1928).

2008: A murit la București, Paul Niculescu-Mizil, fost înalt demnitar comunist, ministrul educației și învățământului din Republica Socialistă România și

ministru de finanțe, 1978- 1981 ; (n. 25 noiembrie 1923, București).

A fost secretar al C.C. însărcinat cu ideologia și problemele mișcării comuniste. La Congresul al IX-lea al PCR din 19-24 iulie 1965 este ales membru al Comitetului Politic Executiv al P.C.R., funcție în care va rămâne până în 1989. La scurt timp este promovat membru al Prezidiului Permanent al C.P.Ex., devenind o persoană foarte influentă a aparatului de partid pe care s-a bizuit Nicolae Ceaușescu pentru acapararea totală a puterii[6]. Paul Niculescu-Mizil în 1971 penultimul din dreapta, în primul rând de la prezidiu.

Ca urmare a politicii de rotație a cadrelor promovată de Ceaușescu, Paul Niculescu-Mizil a fost transferat din aparatul politic de partid în sfera executivă, fiind numit viceprim-ministru al guvernului (1972-1981), ministru al Educației și Învățământului (1972-1976), ministru al Finanțelor (1978-1981), președinte al Centrocoop (1981-1989).

Ca demnitar și membru deplin al C.P.Ex., Niculescu-Mizil și-a pus semnătura pe toate actele de represiune săvârșite de regimul Ceaușescu după 1965.

Printre ele, reprimarea grevei minerilor din Valea Jiului din 1977, a Mișcării Goma, a revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987.

 2013: Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a decis că textul Declaratiei de Independenta, în care limba româna  este calificată   limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului  Constitutiei , care folosește denumirea de „limba moldoveneasca”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de ”limba română” în actele oficiale și în administrația de stat.

2017: A încetat din viață MS Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947, fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; (n. 25  octombrie 1921).

 

 

La începutul celei de-a doua domnii, regele Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici.

În anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, regele Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) au întreprins demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite.

Actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani. La 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti, marionetele ocupanților sovietici, să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara.

A revenit  pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită, iar  cu prilejul vizitei sale din 1997 i s-a redat cetăţenia română, care îi fusese retrasă în 1948, de autorităţile comuniste.

În luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României).

A fost  membru de onoare al Academiei Române din 2007.

 

 

 

 

 

 

 

CITIȚI ȘI :

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/12/05/o-istorie-a-zilei-de-5-decembrie-video/

 

 

 

 

 

 

Bibliografie (surse):

 

 

1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric ;

3. e.maramures.ro ;

4. Wikipedia.ro.;

5. mediafax.ro ;

6. Enciclopedia Romaniei.ro ;

7.  rador.ro/calendarul- evenimentelor;

8.  Istoria md.;

9. istoriculzilei.blogspot.ro.

 

Publicitate